{"id":131406,"date":"2016-02-24T08:30:00","date_gmt":"2016-02-24T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=131406"},"modified":"2016-02-24T08:30:00","modified_gmt":"2016-02-24T08:30:00","slug":"cine-castiga-si-cine-ce-pierde-din-cauza-migratiei-mondiale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=131406","title":{"rendered":"Cine c\u00e2\u015ftig\u0103 \u015fi cine ce pierde din cauza migra\u0163iei mondiale"},"content":{"rendered":"

\nPove\u015ftile despre emigran\u0163i au invadat spa\u0163iul media pe parcursul ultimilor luni, dar fenomenul nu este o noutate, ci dimpotriv\u0103, este monitorizat \u015fi m\u0103surat de decenii bune de diferite institu\u0163ii din \u00eentreaga lume. La fel de adev\u0103rat este c\u0103 tot mai mul\u0163i oameni aleg, din diferite motive, s\u0103 plece din \u0163\u0103rile natale, iar mi\u015fcarea lor produce tot soiul de efecte, at\u00e2t \u00een zonele pe care le p\u0103r\u0103sesc, c\u00e2t \u015fi \u00een cele c\u0103tre care se \u00eendreapt\u0103.<\/p>\n

\nTrimiterile de bani, la nivel mondial, au crescut de mai bine de patru ori, \u00eentre anul 2000, c\u00e2nd reprezentau 0,4% din PIB global, adic\u0103 127 de miliarde de dolari \u015fi 2010, c\u00e2nd ajunseser\u0103 la 457 de miliarde de dolari, respectiv 0,7% din PIB global, conform B\u0103ncii Mondiale. Pe parcursul ultimilor cinci ani, trimiterile b\u0103ne\u015fti ale imigran\u0163ilor spre \u0163\u0103rile de origine au continuat s\u0103 creasc\u0103, ajung\u00e2nd \u00een 2015 la 0,8% din PIB global, adic\u0103 586 miliarde de dolari. Respectivele sume au ajuns s\u0103 joace un rol tot mai important \u00een economia acestor pie\u0163e, reprezent\u00e2nd procente importante din PIB, arat\u0103 un studiu realizat de Citi Research. De pild\u0103, \u00een China reprezint\u0103 3,5% din PIB, iar \u00een \u0163\u0103rile care au aderat la UE dup\u0103 2004 \u00eenseamn\u0103, \u00een medie, 1,9% din PIB \u2013 cu varia\u0163ii destul de mari de la caz la caz.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nFluxurile de capital merg din \u0163\u0103rile mai bogate c\u0103tre cele mai s\u0103race; aproape trei sferturi (73%) dintre remiteri ajung \u00een \u0163\u0103ri cu PIB per capita mai mic dec\u00e2t 20% din PIB-ul pe capita din SUA. \u00cen plus, mai bine de jum\u0103tate (54%) din fluxurile de capital pleac\u0103 din \u0163\u0103ri care au un venit per capita de cel pu\u0163in 80% din cel \u00eenregistrat \u00een Statele Unite. \u00cen \u0163\u0103rile din Africa Subsaharian\u0103 \u015fi cele din Orientul Mijlociu sumele de bani trimise \u201eacas\u0103\u201c de c\u0103tre cei care lucreaz\u0103 peste hotare au ajuns s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 investi\u0163iile str\u0103ine directe. \u00cen plus, aceste fluxuri de bani sunt mult mai stabile \u015fi predictibile dec\u00e2t investi\u0163iile str\u0103ine.<\/p>\n

\nPentru cele mai multe \u0163\u0103ri bogate, imigran\u0163ii au devenit un veritabil motor de sporire a popula\u0163iei \u015fi a for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi, de aceea, reprezint\u0103 un factor major de cre\u015ftere economic\u0103. \u00cen cazul SUA, 48% din cre\u015fterea for\u0163ei de munc\u0103 \u00eenregistrat\u0103 \u00een intervalul 2007-2015 se datoreaz\u0103 celor care au ajuns \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, iar procentul este chiar mai mare (69%) \u00een cazul celor 15 \u0163\u0103ri din zona euro. Iar \u00een dou\u0103 treimi din \u0163\u0103rile membre ale UE, cei n\u0103scu\u0163i peste hotare reprezint\u0103 mai bine de jum\u0103tate din cre\u015fterea for\u0163ei de munc\u0103. Materialul realizat de Citi Research mai arat\u0103 c\u0103 de\u015fi majoritatea migran\u0163ilor se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre \u0163\u0103ri \u00een care veniturile sunt mai mari, cei mai mul\u0163i dintre ace\u015ftia au educa\u0163ie similar\u0103 cu media celor din destina\u0163iile alese. De pild\u0103, \u00een cazul Uniunii Europene \u015fi al SUA, ponderea migran\u0163ilor cu studii superioare (29% \u015fi, respectiv, 31%) este asem\u0103n\u0103toare cu cea a nativilor din aceste regiuni (26% \u00een UE \u015fi 32% \u00een SUA). Sunt \u00eens\u0103 \u015fi \u0163\u0103ri c\u0103tre care se \u00eendreapt\u0103 un num\u0103r \u015fi mare de absolven\u0163i de universitate \u2013 fie Marea Britanie, Estonia, Irlanda, Luxemburg sau Polonia \u2013 ponderea celor licen\u0163ia\u0163i fiind de peste 40% din totalul imigran\u0163ilor.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nEfectele economice asupra \u0163\u0103rilor care primesc migran\u0163i sunt complexe, arat\u0103 Citi Research. \u00cen teorie, afluxul de imigran\u0163i se traduce \u00een mai mul\u0163i oameni ap\u0163i \u015fi dispu\u015fi s\u0103 munceasc\u0103 din greu, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pot pune um\u0103rul la cre\u015fterea economic\u0103. Imigran\u0163ii produc \u015fi o cre\u015ftere a cererii de toate felurile \u2013 de la bunuri de larg consum \u015fi p\u00e2n\u0103 la locuin\u0163e \u015fi servicii. Efectele fiscale sunt destul de neclare, \u00eenclin\u00e2nd spre o poten\u0163ial\u0103 cre\u015ftere de taxe pentru a sus\u0163ine presiunea creat\u0103 de nevoi mai mari de asisten\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi servicii publice.
\nBalan\u0163a dintre efectele negative \u015fi cele pozitive se leag\u0103 \u00een mod direct de felul \u00een care str\u0103inii se integreaz\u0103 efectiv \u00een c\u00e2mpul muncii, iar acest lucru variz\u0103 considerabil de la \u0163ar\u0103 la \u0163ar\u0103. \u00cen cele 34 de \u0163\u0103ri membre ale OECD (Organiza\u0163ia pentru Cooperare \u015fi Dezvoltare Economic\u0103, fondat\u0103 \u00een 1960 de 18 state c\u0103rora li s-au ad\u0103ugat ulterior altele), rata medie a \u015fomajului pentru imigran\u0163i este cu circa patru procente peste media nativilor, cele mai ridicate rate, de peste 10%, fiind \u00eenregistrate \u00een Suedia, Danemarca, Finlanda sau Norvegia.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nLa polul opus, gradul de neocupare este mai redus \u00een r\u00e2ndul str\u0103inilor dec\u00e2t \u00een cazul celor n\u0103scu\u0163i \u00een SUA, Ungaria \u015fi Slovacia. \u00cen timp, decalajele s-au estompat, arat\u0103 studiul realizat de institu\u0163ia financiar\u0103, \u00een a\u015fa-numitele \u0163\u0103ri anglo-saxone (SUA, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeeland\u0103), diferen\u0163a dintre rata \u015fomajului \u00eentre imigran\u0163i \u015fi nativi a sc\u0103zut pe perioada recesiunii, de la 1,2% \u00een 2002 la 0,3% \u00een 2014. \u00cen cele mai multe \u0163\u0103ri din Uniunea European\u0103 \u00eens\u0103, decalajele s-au ad\u00e2ncit, iar diferen\u0163e sunt de la na\u0163ie la na\u0163ie, \u00een func\u0163ie de mai mul\u0163i factori \u2013 cum ar fi c\u00e2t de apetisante sunt ca destina\u0163ii sau c\u00e2t de favorabile sunt politicile pentru integrarea str\u0103inilor (cele mai mari scoruri ale Indexului de Politic\u0103 a Integr\u0103rii Migran\u0163ilor fiind \u00eenregistrate \u00een Portugalia, Norvegia, Suedia \u015fi Finlanda).
\n\u00cen r\u00e2ndul \u0163\u0103rilor din UE, rata medie a \u015fomajului pentru cei veni\u0163i din afara Uniunii (19,6% \u00een al doilea trimestru din 2015) este mult peste a celor care vin dinspre alte \u0163\u0103ri europene (10,2%), cu prec\u0103dere \u00een Suedia, Fran\u0163a, Grecia \u015fi Belgia.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u00cen viitor, \u00een m\u0103sura \u00een care r\u0103m\u00e2n \u00een picioare factorii (fie ei r\u0103zboaie, calamit\u0103\u0163i sau altele) care determin\u0103 plecarea oamenilor din anumite zone spre \u0163\u0103ri mai sigure sau primitoare, fenomenul de migrare nu numai c\u0103 va continua, dar este greu de estimat \u00een ce ritm \u015fi cu ce efecte, arat\u0103 studiul Citi Research. \u201eCredem totu\u015fi c\u0103 motoarele economice ale migra\u0163iei \u2013 cre\u015fterea prosperit\u0103\u0163ii \u00een \u0163\u0103rile cu venituri reduse \u015fi deplasarea unor mase importante de oameni \u00eentre \u0163\u0103ri \u2013 se vor men\u0163ine \u015fi chiar se vor intensifica. Estim\u0103m c\u0103 mai multe milioane de oameni din Africa de Nord \u015fi Central\u0103 vor \u00eencerca s\u0103 ajung\u0103 \u00een Europa, ca refugia\u0163i sau migran\u0163i. <\/p>\n

\nCa rezultat, migra\u0163ia este probabil s\u0103 se men\u0163in\u0103 la niveluri \u00eenalte dac\u0103 nu vor fi luate m\u0103suri ferme din partea economiilor avansate\u201d, arat\u0103 studiul Citi Research. Cu toate acestea, arat\u0103 acelea\u015fi informa\u0163ii, este pu\u0163in probabil ca acest fenomen s\u0103 fie leacul pentru anemicele ratele de cre\u015ftere economic\u0103 din cele mai multe economii avansate. Dar impactul intensific\u0103rii migra\u0163iei pe tot globul va ad\u00e2nci \u015fi mai mult diferen\u0163ele dintre \u0163\u0103ri \u015fi este de a\u015fteptat ca \u0163\u0103rile bogate s\u0103 men\u0163in\u0103 un grad ridicat de atractivitate. Prin urmare, au toate \u015fansele s\u0103 atrag\u0103 oameni inteligen\u0163i \u015fi muncitori \u015fi, gra\u0163ie lor, s\u0103 performeze chiar mai bine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Care este profilul celui care p\u0103r\u0103se\u015fte o \u0163ar\u0103 \u015fi se \u00eendreapt\u0103 spre alte meleaguri? Care sunt efectele pe care le produce intrarea for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi a creierelor \u00een \u0163\u0103rile bogate, pe de o parte, \u015fi banii trimi\u015fi spre \u0163\u0103rile de origine, pe de alt\u0103 parte?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511],"tags":[82,279,284,24812,246,9696,7367,8386,293,7603,32625,461,13838,298,30047],"class_list":["post-131406","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","tag-bani","tag-bogati","tag-castigare","tag-cauza","tag-crestere","tag-efecte","tag-forta-de-munca","tag-import","tag-intrare","tag-migratie","tag-parasire","tag-pierdere","tag-profil","tag-reprezentare","tag-trimitere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131406","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=131406"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131406\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=131406"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=131406"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=131406"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}