{"id":131217,"date":"2016-02-15T09:00:00","date_gmt":"2016-02-15T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=131217"},"modified":"2016-02-15T09:00:00","modified_gmt":"2016-02-15T09:00:00","slug":"munca-conjugarea-pe-care-am-uitat-o","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=131217","title":{"rendered":"Munca, conjugarea pe care am uitat-o"},"content":{"rendered":"

\n\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu munca exist\u0103, \u00een spa\u0163iul cultural \u015fi social rom\u00e2nesc, un mare gol m\u0103rginit de fapte doar la extreme. la un cap\u0103t st\u0103 Dorel, personajul creat de publicitari care a ajuns s\u0103 fie portdrapelul unui \u00eentreg segment; la cap\u0103tul opus lui Dorel sunt angaja\u0163ii care s-au \u00eemboln\u0103vit sau care s-au pr\u0103p\u0103dit din cauza epuiz\u0103rii la locul de munc\u0103. La o alt\u0103 extremitate st\u0103 programatorul rom\u00e2n, cel cu care ne m\u00e2ndrim \u015fi care reprezint\u0103 pentru mul\u0163i solu\u0163ia pentru cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi pentru o dezvoltare rapid\u0103. La col\u0163ul opus \u00een ringul programatorului sunt cei circa 400.000 de rom\u00e2ni ap\u0163i de munc\u0103, dar care nu \u00ee\u015fi caut\u0103 o slujb\u0103. La o alt\u0103 extremitate sunt \u015fefii rom\u00e2ni, mai bine pl\u0103ti\u0163i \u00een Bucure\u015fti chiar dec\u00e2t cei din New York. opuse acestora, se afl\u0103, tot \u00een Rom\u00e2nia, cele mai reduse salarii din Europa. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, la o extrem\u0103 avem num\u0103rul de ore lucrate \u00een Rom\u00e2nia, printre cele mai multe de pe b\u0103tr\u00e2nul continent, iar la polul opus se afl\u0103 mult prea invocata, de c\u0103tre anali\u015ftii economici, lips\u0103 de productivitate a rom\u00e2nului. \u00eentre toate acestea stau munca \u015fi modul cum rela\u0163ion\u0103m cu munca, cheia dezvolt\u0103rii viitoare a na\u0163iei.<\/p>\n

\nAm decis c\u0103 e bine ca acest articol s\u0103 con\u0163in\u0103 \u00een titlu cuv\u00e2ntul \u201emunc\u0103\u201c pentru a fi, astfel, bine indexat de Google. Ar sparge, astfel, c\u00e2t de c\u00e2t, monotonia care te love\u015fte pe internetul rom\u00e2nesc dac\u0103 dai o c\u0103utare cu termenul \u201emunc\u0103\u201c, pentru c\u0103 ob\u0163ii o avalan\u015f\u0103 de rezultate cu locuri de munc\u0103, \u00een primul r\u00e2nd \u00een str\u0103in\u0103tate, dar \u015fi \u00een \u0163ar\u0103, la care se adaug\u0103 varii horoscoape, articole u\u015furele din pres\u0103 sau anun\u0163uri ale agen\u0163iilor specializate ale statului; deliciul momentului era, la momentul scrierii textului, \u201erom\u00e2nul adormit la locul de munc\u0103\u201c – un ins care lucra la o companie IT canadian\u0103 \u015fi care a ap\u0103rut \u00eentr-o fotografie gr\u0103itoare. Imaginea s-a viralizat \u015fi lumea a \u00eenceput s\u0103 se distreze, ipostaziindu-l \u00een fel \u015fi chip; nu insist, dar mi s-a p\u0103rut un semn karmic, cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 anume \u2013 rom\u00e2n, munc\u0103, str\u0103in\u0103tate, adormit, echip\u0103, patroni, tehnologie, programator.<\/p>\n

\nTrec\u00e2nd peste astfel de aspecte frivole, a\u0163i putea constata, \u00een cazul \u00een care sunte\u0163i interesat, o lips\u0103 de studii, articole, analize legate de subiectul muncii. Sigur, exist\u0103 a\u015fa ceva pe siturile de resurse umane, pentru speciali\u015fti, dar nu exist\u0103 o literatur\u0103 a muncii, care s\u0103 analizeze \u015fi s\u0103 interpreteze fenomenul, s\u0103-i dea o dimensiune social\u0103, politic\u0103 \u015fi economic\u0103. Singura lucrare pe care am g\u0103sit-o \u00een libr\u0103rii, dincolo de interpret\u0103rile Codului muncii \u015fi de aspectele juridice ale domeniului, este \u201eEtica muncii la rom\u00e2nii de azi\u201c, scris\u0103 de Monica Heintz, antropolog cu o activitate prestigioas\u0103 la institu\u0163ii precum Sorbona sau Institutul Max Planck. Studiul este un excep\u0163ional document care prezint\u0103 realit\u0103\u0163ile anului 2000, o lume \u00een formare, \u00eenc\u0103 marcat\u0103 de perioada de dinainte de 1989, \u00eenc\u0103 \u00een c\u0103utarea unei identit\u0103\u0163i capitaliste. Multe din cele scrise acolo sunt valabile \u015fi ast\u0103zi, \u015fi voi face referire la ele la un moment dat.<\/p>\n

\nAlte titluri precum \u201eDe ce munca e de kkt\u201c, volum semnat de Cali Ressler \u015fi Jody Thompson, nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een ceea ce m\u0103 interesa, ci mai degrab\u0103 \u00een genul acela de cultur\u0103 pop care a \u00eenceput s\u0103 se infiltreze \u00een zone care p\u00e2n\u0103 la un moment dat au fost mai pu\u0163in accesibile.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u00cen aceste condi\u0163ii, \u015fi f\u0103r\u0103 a avea preten\u0163ia de a r\u0103spunde tuturor \u00eentreb\u0103rilor \u00eentr-un singur articol de revist\u0103, s\u0103 trecem la lucruri serioase: cum rela\u0163ioneaz\u0103 rom\u00e2nii cu munca? Dac\u0103 e s\u0103 credem sondajele, munca este extrem de important\u0103 pentru doi rom\u00e2ni din trei, care o plaseaz\u0103 pe locul secund \u00een topul lucrurilor foarte importante \u00een via\u0163\u0103, dup\u0103 familie, dar \u00eenaintea religiei, a timpului, a prietenilor sau a politicii. Procentul rom\u00e2nilor care apreciau c\u0103 munca este important\u0103 \u00een via\u0163a lor a sc\u0103zut de la 96% \u00een 1990 la 91% \u00een 2008. Pentru compara\u0163ie, la bulgari nivelul s-a situat constant la 90%, la fel \u015fi \u00een Ungaria. La greci la fel, 95%. Sc\u0103dere a fost \u00een Polonia, de la 97% la 91%. S\u0103 le numim evolu\u0163ii \u015fi, pentru a \u00eencerca s\u0103 le \u00een\u0163elegem, s\u0103 punem un pic munca \u00een context.<\/p>\n

<\/p>\n

\nNOI, RU\u015eII \u015eI AMERICANII<\/p>\n

\nA f\u0103cut a\u015fa ceva un olandez, Geert Hofstede, antropolog, sociolog, un pionier al studiului intercultural al mediilor \u015fi organiza\u0163iilor. El analizeaz\u0103 de mul\u0163i ani \u015fase dimensiuni culturale, argument\u00e2nd c\u0103 valorile la locul de munc\u0103 sunt profund influen\u0163ate de mo\u015ftenirea cultural\u0103 a unei na\u0163iuni. \u00cenceputurile activit\u0103\u0163ii sale au fost \u00een anii \u201970 ai secolului trecut, pe vremea c\u00e2nd lucra pentru IBM. Ulterior totul s-a dezvoltat, iar Hofstede a publicat mai multe c\u0103r\u0163i pe aceast\u0103 tem\u0103; \u00een acela\u015fi timp num\u0103rul factorilor analiza\u0163i a crescut de la patru la \u015fase, iar num\u0103rul \u0163\u0103rilor analizate a ajuns la 93. Dac\u0103 \u00eei ve\u0163i accesa situl ve\u0163i descoperi compara\u0163ii extrem de interesante \u015fi r\u0103spunsuri care vi se vor p\u0103rea cumva fire\u015fti. At\u00e2ta doar, c\u0103 nu ne-am g\u00e2ndit la a\u015fa ceva, a\u015f completa. S\u0103 admitem c\u0103 Rom\u00e2nia este puternic influen\u0163at\u0103, geografic \u015fi social, de Rusia \u015fi de Statele Unite; \u00een cazul Rusiei este vorba de spa\u0163iul slav \u00een care este Rom\u00e2nia a\u015fezat\u0103, iar \u00een cazul Statelor Unite este modelul cultural la care ne raport\u0103m cu predilec\u0163ie. <\/p>\n

\nPrimul factor analizat de Hofstede este distan\u0163a fa\u0163\u0103 de putere, adic\u0103 atitudinea societ\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de inegalitate, felul cum accept\u0103 oamenii faptul c\u0103 puterea este distribuit\u0103 inegal. Scorul Rom\u00e2niei este 90, cu foarte pu\u0163in sub cele 93 de puncte ale ru\u015filor, dar mai mult dec\u00e2t dublul celor 40 de puncte ale americanilor. Ierarhiile rom\u00e2nilor sunt, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem din asta, greu de dobor\u00e2t, individul ocup\u00e2nd locuri f\u0103r\u0103 a avea nevoie de o justificare; ierarhia reflect\u0103 inegalit\u0103\u0163i inerente, exist\u0103 centralizare, subordona\u0163ii a\u015fteapt\u0103 s\u0103 li se spun\u0103 ce au de f\u0103cut, iar \u015feful ideal este un autocrat binevoitor.<\/p>\n

\nUrm\u0103torul factor este individualismul, care face diferen\u0163a \u00eentre societ\u0103\u0163ile individualiste \u015fi cele colectiviste, \u00eentre \u201eeu\u201c \u015fi \u201enoi\u201c. Rom\u00e2nii sunt o na\u0163ie colectivist\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 – chiar mai mare dec\u00e2t a inventatorilor colhozului, \u00een timp ce scorul americanilor, de 91 de puncte, indic\u0103 un individualism generalizat, o \u0163ar\u0103 a lui \u201eeu\u201c. <\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nUrmeaz\u0103 masculinitatea sau feminitatea societ\u0103\u0163ii; o na\u0163ie este masculin\u0103 atunci c\u00e2nd este dominat\u0103 de competi\u0163ie, realizare \u015fi succes, sau feminin\u0103 c\u00e2nd succesul este determinat de grija pentru al\u0163ii \u015fi de calitatea vie\u0163ii. Rom\u00e2nia este relativ feminin\u0103, cu 42 de puncte de masculinitate (ceva mai bine dec\u00e2t cele 36 de puncte ale ru\u015filor, dar sub virilitatea americ\u0103neasc\u0103, de 62 de puncte). Societatea feminin\u0103 se traduce prin \u201emuncim pentru a tr\u0103i\u201c, prin faptul c\u0103 oamenii pun la loc de cinste egalitatea, solidaritatea \u015fi calitatea profesional\u0103. Managerii doresc consens, iar conflictele sunt rezolvate prin compromis \u015fi negociere. Accentul este pus pe starea de bine. Toate acestea pot suna bine, dar conflictul principal este \u00een ceea ce-i motiveaz\u0103 pe oameni, \u00eentre dorin\u0163a de a fi cel mai bun, asta \u00eensemn\u00e2nd masculinitate, \u015fi a face ceea ce-\u0163i place, adic\u0103 abordarea feminin\u0103. A\u015f mai ad\u0103uga c\u0103 mi se pare c\u0103 ne irosim masculinitatea mai mult \u00een demarajele cu ma\u015fina de la stop \u015fi \u00een agresivitate cotidian\u0103 \u015fi mai pu\u0163in \u00een competi\u0163ii animate de spirit \u015fi ra\u0163iune.<\/p>\n

\nAl patrulea aspect este evitarea incertitudinii, adic\u0103 modul cum societatea se raporteaz\u0103 la viitor: \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel schimbe sau las\u0103 lucrurile s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. \u015ei rom\u00e2nii, \u015fi ru\u015fii, cu 90, respectiv 95 de puncte, au nevoie de certitudini, \u00een timp ce americanii, cu doar 45 de puncte, sunt mai pu\u0163in procupa\u0163i de ambiguu sau de necunoscut. Scorul ridicat al Rom\u00e2niei \u00eenseamn\u0103 coduri rigide de conduit\u0103 sau de credin\u0163\u0103, intoleran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de comportamentul neortodox \u015fi fa\u0163\u0103 de ideile noi; mai \u00eenseamn\u0103 o nevoie de reguli, chiar dac\u0103 acestea nu prea par a func\u0163iona, dar \u015fi o respingere a inova\u0163iei.<\/p>\n

\nOrientarea pe termen lung este modul cum societatea accept\u0103 valorile tradi\u0163ionale \u015fi g\u00e2ndirea progresist\u0103, \u00een ce m\u0103sur\u0103 prefer\u0103 g\u00e2ndirea pragmatic\u0103 \u015fi nu abordarea conven\u0163ional\u0103, pe termen scurt. Este singurul aspect unde punct\u0103m indecis, cu 52 de puncte, fa\u0163\u0103 de 81 ale ru\u015filor \u015fi 26 ale americanilor, un fel de nici \u00een c\u0103ru\u0163\u0103, nici \u00een telegu\u0163\u0103. Ciudat este \u015fi faptul c\u0103 ru\u015fii par a avea o abordare mai pragmatic\u0103 dec\u00e2t cea a americanilor, mai orientat\u0103 spre viitor.<\/p>\n

\nAl \u015faselea \u015fi ultimul aspect este indulgen\u0163a, adic\u0103 modul cum oamenii \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi controleze dorin\u0163ele \u015fi impulsurile, \u00een func\u0163ie de educa\u0163ie; societatea poate fi indulgent\u0103, cu un control relativ redus, sau re\u0163inut\u0103, imobil\u0103, cu un grad ridicat de control. Cu 20 de puncte, la fel ca ru\u015fii, societatea rom\u00e2neasc\u0103 este re\u0163inut\u0103, marcat\u0103 de cinism \u015fi persimism. Oamenii nu pun mare pre\u0163 pe petrecerea timpului liber \u015fi nici pe satisfacerea propriilor dorin\u0163e. Ei \u00ee\u015fi simt ac\u0163iunile cumva \u00eengr\u0103dite de normele sociale. Americanii au 68 de puncte, fiind o societate indulgent\u0103 cu propriile gre\u015feli \u015fi dorin\u0163e.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nC\u0103p\u0103tar\u0103m, iat\u0103, o dimensiune social\u0103: pu\u0163in cam servili, ceva spirit de turm\u0103, nu prea competitivi, mai degrab\u0103 fatali\u015fti, cinici \u015fi pesimi\u015fti – nu sun\u0103 prea \u00eencurajator, nu? Aici fiind factori pe care cu greu \u00eei putem schimba. Cum se v\u0103d ace\u015fti factori \u00een zona pragmatic\u0103, a antreprenorilor, a \u015fefilor de companii \u015fi a speciali\u015ftilor \u00een resurse umane?<\/p>\n

\nCE LOC OCUP\u0102 MUNCA \u00ceN SISTEMUL DE VALORI SOCIALE LOCALE?<\/p>\n

\n\u201eNu \u015ftiu dac\u0103 este neap\u0103rat vorba de un sistem de valori sociale, c\u00e2t de un sistem social \u00een sine. Statul \u00eencurajeaz\u0103 \u00eenc\u0103 prea pu\u0163in at\u00e2t individul (de regul\u0103 ne referim la \u015fomeri) c\u00e2t \u015fi compania s\u0103 investeasc\u0103 \u00een munc\u0103, s\u0103 fie activi. Este un sistem social inert, care nu stimuleaz\u0103 suficient. Fie c\u0103 ne referim la proaspe\u0163ii absolven\u0163i de studii superioare, sau la cei care provin din medii mai pu\u0163in favorizate, lipsi\u0163i de acces la educa\u0163ia care s\u0103 le permit\u0103 o calificare, \u0163ine mult mai mult de individ \u00een sine \u015fi mult prea pu\u0163in de sistem s\u0103 reu\u015feasc\u0103 efectiv din punct de vedere profesional\u201c, spune Oana Botolan Datki, partener pentru Europa de Sud-Est la firma de consultan\u0163\u0103 HR Consulteam. Munca dob\u00e2nde\u015fte, din p\u0103cate, valen\u0163ele unui mijloc de supravie\u0163uire \u015fi \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie un mod de exprimare individual\u0103, o activitate de dezvoltare, personal\u0103 sau social\u0103. Probabil aici este nevoie de o schimbare \u00een mentalitate: individul s\u0103 se orienteze c\u0103tre un domeniu de activitate care s\u0103 nu-i asigure doar traiul zilnic, ci s\u0103 \u00eei ofere posibilitatea de a cre\u015fte. \u201e\u00cemi vine \u00een minte un singur exemplu: dac\u0103 profesia de dasc\u0103l, la orice nivel \u2013 plec\u00e2nd de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar \u015fi termin\u00e2nd cu cel universitar \u2013 ar fi valorizat\u0103 corespunz\u0103tor, s-ar crea un cerc vicios pozitiv: mai mul\u0163i profesioni\u015fti ar alege acest domeniu, s-ar implica dedicat, ar investi \u00een copii \u015fi implicit \u00een viitorul societ\u0103\u0163ii, ceea ce ar \u00eentre\u0163ine ciclul acesta \u00eentr-un sens bun\u201c, spune Oana Botolan.<\/p>\n

\nSocietatea a traversat varii etape, timpuri \u00een care oamenii care munceau au fost, pe r\u00e2nd: obiecte sau sclavi, mijloace sau unelte, ajung\u00e2nd o resurs\u0103 sau un capital important, iar \u00een prezent s-a ajuns la acceptarea faptului c\u0103 se lucreaz\u0103, pur \u015fi simplu, cu oameni, spune Antoneta Gale\u015f, director de comunicare \u015fi dezvoltare organiza\u0163ional\u0103 la Selgros Cash & Carry. \u201eSunt studii care dezv\u0103luie diferen\u0163e culturale \u00eentre popoare. Chiar dac\u0103 ele exist\u0103, e de preferat s\u0103 ne orient\u0103m mai degrab\u0103 pe ceea ce ne este comun nou\u0103, oamenilor, \u015fi nu pe ceea ce ne diferen\u0163iaz\u0103 pe noi, rom\u00e2nii. Se vorbe\u015fte foarte mult despre faptul c\u0103 cei 50 de ani de comunism au distrus cultura muncii. Personal, cred c\u0103 e mai grav de at\u00e2t. Toate glumele \u00abpopulare\u00bb despre cum ar trebui evitat\u0103 munca nu au fost create doar din 1945 \u00eencoace. Vom reu\u015fi doar dac\u0103 vom \u015fti s\u0103 facem diferen\u0163a \u00eentre cei care vor \u015fi cei care nu \u015fi \u00eei vom r\u0103spl\u0103ti corect pe cei dint\u00e2i.\u201c 
\nProfesorul universitar Mircea Co\u015fea spune c\u0103 sunt trei segmente care caracterizeaz\u0103 munca. \u00cenainte de orice, rom\u00e2nul nu munce\u015fte mai pu\u0163in dec\u00e2t altul, dar o face \u00eentr-o form\u0103 de organizare inferioar\u0103 tipului de management care exist\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri. \u201eMunca la rom\u00e2ni este dezorganizat\u0103, se lucreaz\u0103 sezonier, exist\u0103 o cultur\u0103 influen\u0163at\u0103 de sezonalitatea agriculturii, mai ales \u00een mediul rural; \u00een anotimpul rece nu se munce\u015fte aproape deloc, \u00een timp ce al\u0163ii au pus la punct industrii \u00eentregi \u00een timpul iernii \u2013 ceasul elve\u0163ian a ap\u0103rut pentru c\u0103 localnicii nu aveau ce face iarna \u015fi au \u00eenceput s\u0103 lucreze piese pentru ceasuri, pe care \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 le vindeau ceasornicarilor.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nLa noi iarna nu se face nimic \u015fi aceast\u0103 cultur\u0103 a sezonului s-a transmis \u015fi \u00een mediul urban. Aceast\u0103 lips\u0103 de organizare se vede \u015fi din faptul c\u0103 nu exist\u0103 o bugetare normal\u0103 a muncii. Exist\u0103 neconcordan\u0163e \u00eentre sumele de bani pe care ar putea s\u0103 le ob\u0163in\u0103 cineva pentru a presta o munc\u0103 \u015fi munca pe care o depune. C\u00e2teodat\u0103 se \u00eencep activit\u0103\u0163i mult mai costisitoare dec\u00e2t ar putea s\u0103 se finalizeze; s\u0103 ne uit\u0103m la num\u0103rul mare de case, de imobile \u00eencepute \u015fi l\u0103sate \u00een paragin\u0103 pentru c\u0103 nu au mai avut bani pentru a le termina\u201c. Un alt element este rela\u0163ia personal\u0103; pentru rom\u00e2n conteaz\u0103 mai mult rela\u0163iile, de rudenie sau amicale, dec\u00e2t profesionalismul sau competen\u0163a. Iar a\u015fa-zisele concursuri pentru ocuparea unor posturi sunt \u00een general trucate, iar profesionalismul este \u00eenlocuit cu rela\u0163ii de conjunctur\u0103, de rudenie sau de prietenie. \u00cen al treilea r\u00e2nd este lipsa de motiva\u0163ie. Se spune c\u0103 rom\u00e2nul lucreaz\u0103 bine \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi prost \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\nAsta pentru c\u0103 rom\u00e2nii nu au motiva\u0163ie; nu au motiva\u0163ie pentru c\u0103 exist\u0103 exist\u0103 un raport invers propor\u0163ional \u00eentre munc\u0103 \u015fi plat\u0103, un efect al culturii de subzisten\u0163\u0103 \u015fi al culturii de subordonare. Plata a fost \u00eentotdeauna mai mic\u0103 dec\u00e2t munca, influen\u0163at\u0103 fie de rela\u0163ii, fie de cutume. Lipsa de motivare este dat\u0103 \u015fi de nerespectarea statutului social al individului. \u201eComunismul a introdus no\u0163iunile de munc\u0103 productiv\u0103 \u015fi de munc\u0103 neproductiv\u0103, dintr-o foarte proast\u0103 \u00een\u0163elegere a ideilor lui Marx. Numai cel care muncea fizic era bine pl\u0103tit, iar intelectualul era un fel de paria al societ\u0103\u0163ii. \u00cen comunism, minerii \u015fi strungarii erau cei aprecia\u0163i, iar profesorii, avoca\u0163ii, intelectualii erau considera\u0163i ni\u015fte oameni care trebuia s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, dar nu s\u0103 prospere, pentru c\u0103 nu creau valoare material\u0103\u201c, adaug\u0103 Co\u015fea.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\n\u015eEFI \u015eI ANGAJA\u0162I<\/p>\n

\nI-am rugat pe c\u00e2\u0163iva dintre interlocutorii mei s\u0103 defineasc\u0103 cu c\u00e2t mai pu\u0163ine cuvinte muncitorul \u015fi \u015feful rom\u00e2ni.
\nPentru Monica Jiman, deputy CEO la compania de software Pentalog, lucr\u0103torul rom\u00e2n este responsabil, d\u0103 de la el, munce\u015fte foarte mult, problema este c\u0103 pe urm\u0103 vrea ca cineva s\u0103-i recunoasc\u0103 munca. \u015eeful rom\u00e2n, \u00een IT, este ambi\u0163ios.<\/p>\n

\nPentru Octavian Panti\u015f, managing director qualitans, \u015feful este un specialist. \u201eCel mai bun inginer IT a fost f\u0103cut \u015fef \u015fi \u00een continuare lucreaz\u0103 cot la cot cu ceila\u0163i \u015fi petrece foarte pu\u0163in timp cu treburi de \u015fef. De exemplu, s\u0103 afle ce \u00eei motiveaz\u0103 pe oameni sau ce st\u0103 \u00een calea performan\u0163ei lor. V\u00e2nz\u0103torul devenit \u015fef peste v\u00e2nz\u0103tori vinde \u00een continuare, \u015fi cel mai mult dintre to\u0163i. Succesul se m\u0103soar\u0103 \u00een c\u00e2t de mult vinde el. Or c\u00e2nd e\u015fti \u015fef succesul este despre echip\u0103, nu despre el.\u201c Lucr\u0103torul este muncitor, \u00een sensul c\u0103 munce\u015fte mult. Nu este cel mai productiv, dar e muncitor. Al\u0163ii s-ar g\u00e2ndi cum s\u0103 optimizeze, dar rom\u00e2nul \u00ee\u015fi suflec\u0103 m\u00e2necile.<\/p>\n

\nPentru Mihaela Lupu, market leader productized services \u00een cadrul Hay Group, \u015fi muncitorul, \u015fi \u015feful sunt activi \u015fi preocupa\u0163i. \u201eLe place ce fac, sunt activi, nu \u00eentr-o zon\u0103 de workaholic, dar nici \u00eentr-o zon\u0103 de r\u0103ceal\u0103 nordic\u0103. Este o consecin\u0163\u0103 a culturii, o implicare s\u0103n\u0103toas\u0103, f\u0103r\u0103 a face exces de zel.\u201c<\/p>\n

\nIar pentru Alina R\u0103dulescu, director de resurse umane la Scandia Food, muncitorul este priceput, \u00een timp ce \u015feful este \u00eenc\u0103 nepreg\u0103tit, \u00eenc\u0103 neprofesionist. \u201eLa nivel de pondere, ca la statistic\u0103.\u201c<\/p>\n

\nMuncitorii rom\u00e2ni sunt \u00een general spontani, inventivi, au nevoie de o siguran\u0163\u0103 a locului de munc\u0103 crescut\u0103 \u015fi se remarc\u0103 printr-un ridicat spirit de familie. La o privire mai atent\u0103 \u00eens\u0103, spune Iulian Mangalagiu, CEO al produc\u0103torului de materiale de construc\u0163ie Brikston, ei prezint\u0103 uneori o acut\u0103 lips\u0103 de in\u0163iativ\u0103, precum \u015fi pasivitate. Au tendin\u0163a de a nu-\u015fi asuma responsabilit\u0103\u0163i, simt nevoia de a fi coordona\u0163i \u015fi controla\u0163i, se resemneaz\u0103 u\u015for \u015fi \u00eencalc\u0103 regulile de la locul de munc\u0103. Angaja\u0163ii cu studii superioare, speciali\u015ftii, manifest\u0103 creativitate, inteligen\u0163\u0103 ra\u0163ional\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103, spirit competitiv, orientare spre rezultate \u015fi deschidere spre \u00eenv\u0103\u0163are. Speciali\u015ftii pun accent pe rela\u0163ionarea cu ceilal\u0163i \u015fi au nevoie de recunoa\u015ftere. O analiz\u0103 mai detaliat\u0103 asupra acestei categorii de angaja\u0163i relev\u0103 \u015fi alte caracteristici \u2013 dorin\u0163a de a promova rapid, de a fi \u015fef, dorin\u0163a de schimbare, nevoia de feedback rapid, contestarea autorit\u0103\u0163ii managementului. \u201eAspecte la fel de relevante sunt \u015fi prezen\u0163a lipsei de ini\u0163iativ\u0103, corelat\u0103 cu pasivitatea \u015fi neasumarea responsabilit\u0103\u0163ilor\u201c, spune Mangalagiu. <\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nSefii rom\u00e2ni au standarde profesionale \u015fi personale \u00eenalte, sunt ambi\u0163io\u015fi, \u00eendr\u0103zne\u0163i \u015fi curajo\u015fi. \u201e\u00cens\u0103 tot ei sunt cei care au tendin\u0163a de a se centra pe probleme \u015fi situa\u0163ii critice, sunt orienta\u0163i preponderent spre trecut \u015fi prezent, au o doz\u0103 ridicat\u0103 de spirit critic, o nevoie crescut\u0103 de control excesiv, pun accent prea mare pe emo\u0163ional, nu \u00eencurajeaz\u0103 suficient implicarea \u015fi ini\u0163iativa angajatilor. Lipsa de delegare \u015fi neasumarea e\u015fecului echipei sunt alte dou\u0103 caracteristici particulare ale \u015fefilor.<\/p>\n

\nO perspectiv\u0103 c\u00e2t se poate de divers\u0103, dar edificatoare, \u00een acela\u015fi timp. G\u0103sim \u00eens\u0103, \u00een statistici, un element important, diferen\u0163iator, dar \u015fi unificator, \u00eentr-un sens ciudat, al leg\u0103turii dintre \u015fefi \u015fi lucr\u0103tori: ecartul dintre salarii. Concret, conform Eurostat, raportul dintre veniturile a 20% cel mai bine pl\u0103ti\u0163i angaja\u0163i rom\u00e2ni \u015fi cel mai pu\u0163in pl\u0103ti\u0163i angaja\u0163i este 7,2, cel mai mare din UE \u015fi singurul peste 7. Media UE este 5,2, raportul fiind cam acesta \u00een statele mari din uniune – Fran\u0163a, Germania sau Marea Britanie. \u00cen est \u015fi \u00een zona baltic\u0103 sare de 6, iar statele nordice au cel mai mic raport, undeva \u00een jurul valorii de 3. Datele Eurostat sunt confirmate de cele ale Hat Group, care analizeaz\u0103 de c\u00e2te ori este mai mare salariul unui post de nivel 20 conform metodologiei Hay fa\u0163\u0103 de un post de nivel 12. Un post de nivel 20 este \u00eenceputul topmanagementului \u00eentr-o companie foarte mare sau chiar CEO \u00eentr-o companie mic\u0103, iar nivelul 12 \u00eenseamn\u0103 un job de \u00eencep\u0103tor pentru un absolvent cu studii superioare – analist \u00eentr-o banc\u0103 sau un contabil la primul nivel, sau un operator \u00eentr-o fabric\u0103 sau un \u015fef de tur\u0103 sau un inginer venit proasp\u0103t de pe b\u0103ncile facult\u0103\u0163ii. <\/p>\n

\nAnaliza Hay \u00eemparte lumea \u00een trei zone: Europa de Vest, SUA, Canada, cu de trei ori, \u0163\u0103rile nordice unde echilibrul este mult mai mare, adic\u0103 2,6, \u015fi Europa de Est, unde este 7 \u015fi peste, la niveluri apropiate de Asia, America Latin\u0103 \u015fi Africa. O apreciere gr\u0103bit\u0103 ar fi c\u0103 este pl\u0103tit \u00abexilul\u00bb \u00een care \u00ee\u0163i trimi\u0163i omul, \u00een Europa de Est, Africa sau America de Sud, sau poate fi \u015fi pre\u0163ul m\u00e2inii de lucru ieftine din respectivele zone. De fapt joburile sunt pl\u0103tite \u00een concordan\u0163\u0103 cu ce presteaz\u0103 omul \u015fi cu aportul pentru companie\u201c, spune Mihaela Lupu de la Hay. \u201eUn top manager \u00een Rom\u00e2nia, CEO de companie foarte mare, are puterea de cump\u0103rare 222% fa\u0163\u0103 de cea din New York, iar la extrema cealalt\u0103, personalul muncitor, func\u0163iile simple, sunt la 70% fa\u0163\u0103 de New York. Zona de mijloc, speciali\u015ftii, sunt la 120% iar middle managementul are \u00een jur de 170%\u201c, explic\u0103 Mihaela Lupu.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nAceste cifre sunt \u00een\u015fel\u0103toare, pe de alt\u0103 parte, pentru c\u0103 ponderea \u015fefilor \u00een totalul angaja\u0163ilor este foarte redus\u0103: Rom\u00e2nia are numai 103.000 de angaja\u0163i \u00een pozi\u0163ii de management, adic\u0103 1,8% din totalul angaja\u0163ilor, cu mult sub media european\u0103, de 5%, \u00een Marea Britanie aproape unu din zece angaja\u0163i este \u015fef, \u00een Polonia 5,7% dintre angaja\u0163i sunt manageri, \u00een timp ce \u00een Cehia ponderea \u015fefilor \u00een totalul angaja\u0163ilor este de 4,7%. Explica\u0163ia st\u0103 \u00een gradul de sofisticare a unei economii \u015fi a companiilor, situa\u0163ie care implic\u0103 \u015fi un num\u0103r sporit de posturi de conducere.<\/p>\n

\nPeter Drucker, consultant \u00een management, spunea \u00een urm\u0103 cu 40 de ani c\u0103 propor\u0163ia dintre cel mai mic \u015fi cel mai mare salariu \u00eentr-o companie ar trebui s\u0103 fie 1 la 20, c\u0103 nu este nevoie de mai mult. \u201eAst\u0103zi, \u00een SUA, este 1 la 354, ceea ce este imens\u201c, spune Octavian Panti\u015f. \u201eLa nivel de top management s-au dat salarii tot mai mari \u00een Rom\u00e2nia, iar companiile multina\u0163ionale le justificau c\u0103tre centru prin rezultatele pe care le aveau. Acum multina\u0163ionalele \u00eencearc\u0103, u\u015for-u\u015for, s\u0103 reduc\u0103 diferen\u0163ele; pentru c\u0103 nu pot sc\u0103dea salariile, reduc posturi; invoc\u0103, de exemplu, faptul c\u0103 strategia de marketing se face la centru \u015fi elimin\u0103 posturile din conducere din departamentul respectiv. R\u0103m\u00e2n mai degrab\u0103 posturile de implementare. Ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een anii 2000, c\u00e2nd deciziile din \u0163ar\u0103 se centralizau la Bucure\u015fti, acuma se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la nivel global. Dispar posturi, \u015fi odat\u0103 cu posturile dispar \u015fi cheltuielile. Ceea ce va duce, \u00een timp, la o problem\u0103 pentru acei foarte pu\u0163ini din pia\u0163\u0103 care sunt foarte buni, pentru c\u0103 nu va mai fi nevoie foarte mare de ei aici, \u015fi ori vor trebui s\u0103 se mute \u00een alte locuri, poate mai exotice, ori s\u0103 \u00ee\u015fi deschid\u0103 propria afacere, ori s\u0103 accepte o munc\u0103 care nu le va mai aduce acelea\u015fi provoc\u0103ri. Dar este o problem\u0103 pentru o mic\u0103 parte din pia\u0163\u0103\u201c, spune Panti\u015f.<\/p>\n

\nO PROBLEM\u0102 DE PRODUCTIVITATE<\/p>\n

\nExist\u0103 anali\u015fti economici care spun, de dou\u0103 decenii, c\u0103 Rom\u00e2nia nu merge prea bine, din punct de vedere economic, pentru c\u0103 are o problem\u0103 de productivitate. Dar aceasta este o afirma\u0163ie care ascunde ceva capcane; de exemplu faptul c\u0103 i se imput\u0103 angajatului dotarea tehnic\u0103 care de multe ori las\u0103 de dorit. Sau lipsa programelor de preg\u0103tire, de reconversie profesional\u0103, sau slaba corelare dintre sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi nevoile reale ale pie\u0163ei muncii. \u201eMitul c\u0103 rom\u00e2nii nu ar fi muncitori este unul fals. Important este ca tehnologia cu care ne facem treaba, fie c\u0103 vorbim de agricultur\u0103, minerit, produc\u0163ie sau fizic\u0103 nuclear\u0103, trebuie s\u0103 fie nou\u0103, performant\u0103 \u015fi capabil\u0103 s\u0103\u2011\u015fi fac\u0103 treaba \u00een timp\u201c, spune Marcel B\u0103rbu\u0163, proprietarul AdePlast. \u201eO astfel de tehnologie cost\u0103 mult \u015fi se poate face doar cu credite. Noi am urmat aceast\u0103 cale \u015fi acum avem pe cele trei platforme fabrici noi, cu cea mai nou\u0103 tehnologie \u00een lume la acest moment. Asta ne confer\u0103 un avantaj major pe pia\u0163\u0103, pentru c\u0103 producem la costuri mici, rapid \u015fi cu mare flexibilitate. \u00cen lunile de var\u0103 \u00een\u0163elegem cel mai bine de ce am investit peste 50 de milioane de euro \u00een fabricile noastre. <\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nFabricile AdePlast au o produc\u0163ie anual\u0103 de peste 244.000 de euro pe cap de angajat, categoric cea mai bun\u0103 din industrie. Sigur c\u0103 nu faci nimic cu tehnologia dac\u0103 nu ai oameni antrena\u0163i s\u0103 o manevreze. \u015ei aici vine o a doua mare cheltuial\u0103 pentru companii, care este de fapt o investi\u0163ie \u00een personal. \u015ecoala nu-i poate \u00eenv\u0103\u0163a pe oameni s\u0103 se descurce cu noile tehnologi, deci companiile trebuie s\u0103 o fac\u0103\u201c, spune B\u0103rbu\u0163.<\/p>\n

\nIar cei 244.000 de euro din cazul lui B\u0103rbu\u0163 nu sunt o excep\u0163ie; Ioan Mezei, director general al Stihl Rom\u00e2nia, spune c\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 aib\u0103 o productivitate de circa 1 milion de euro pe angajat, datorit\u0103 modelului de management ales \u015fi a organiz\u0103rii proceselor interne. \u201eMuncitorul rom\u00e2n este harnic \u015fi implicat, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, dac\u0103 mediul de lucru este propice\u201c, spune Mezei.<\/p>\n

\nProductivitatea rom\u00e2nului trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 prin consecin\u0163ele ei, explic\u0103 Mircea Co\u015fea. \u201eRom\u00e2nul are mentalitatea c\u0103 munca este \u00een interes personal, nu face leg\u0103tura \u00eentre interesul personal \u015fi interesul na\u0163ional, nu face leg\u0103tura cu faptul c\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o societate \u00een care munca fiec\u0103ruia contribuie la bun\u0103starea tuturor. Nu simte c\u0103 munca sa face parte dintr-un sistem mai larg, \u015fi de aici tendin\u0163a de a presta munc\u0103 la negru, de a fura de unde poate, de a \u00een\u015fela obliga\u0163ia pe care o are fa\u0163\u0103 de locul de munc\u0103 pe care \u00eel ocup\u0103. El dore\u015fte s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 treburile lui, f\u0103r\u0103 a \u00een\u0163elege s\u0103 cedeze o parte din munc\u0103 pentru interesul general. Productivitate mai mare \u00eenseamn\u0103 venituri mai mari \u015fi o via\u0163\u0103 mai bun\u0103. Este r\u0103u dac\u0103 nu \u00een\u0163elegi acest lucru, c\u0103 productivitatea la locul t\u0103u de munc\u0103 conteaz\u0103 indirect \u015fi mai t\u00e2rziu, \u015fi nu imediat, \u00een via\u0163a pe care o ai. La noi rezultatul se vrea imediat \u015fi c\u00e2t mai direct, nu lu\u0103m \u00een considera\u0163ie faptul c\u0103 avem un lan\u0163 de consecin\u0163e. Munca se caracterizeaz\u0103 printr-o not\u0103 puternic\u0103 de individualism, nu avem o cultur\u0103 a unei apartenen\u0163e la un \u00eentreg.\u201c
\nProblema productivit\u0103\u0163ii mai trebuie privit\u0103 printr-un aspect, cel al masivei emigra\u0163ii a for\u0163ei de munc\u0103 locale. <\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nDatele oficiale sunt destul de vagi, indic\u00e2nd undeva \u00eentre 3 \u015fi 5 milioane de oameni care au plecat s\u0103 lucreze \u00een alte \u0163\u0103ri; practic vorbind, este vorba de o for\u0163\u0103 de munc\u0103 egal\u0103 cu cea care lucreaz\u0103 acum \u00een \u0163ar\u0103. Iar una din problemele majore legate de emigra\u0163ie este pierderea de competen\u0163\u0103 pe care a \u00eenregistrat-o Rom\u00e2nia. \u201eTransfer\u0103m o parte din venitul na\u0163ional \u00een str\u0103in\u0103tate prin aceast\u0103 mi\u015fcare, prin cedarea meseria\u015filor \u015fi care au fost preg\u0103ti\u0163i aici. Este un fenomen care nu poate fi stopat\u201c, spune profesorul Mircea Co\u015fea. Iar problemele nu se opresc numai la competen\u0163e; conform unei statistici a Hay Group, costul pe care o companie \u00eel are cu \u00eenlocuirea unui angajat care pleac\u0103 este de 12 – 18 salarii ale respectivului job, indiferent dac\u0103 este vorba de CEO sau de femeia de serviciu. Practic, compania pierde un an sau mai bine, \u00een termeni ca productivitate. Nu este vorba numai de costurile efective ale angaj\u0103rii, ci \u015fi de perioada p\u00e2n\u0103 la angajarea unui om nou, dar \u015fi timpul de adaptare a noului angajat.<\/p>\n

\nAlexandru Rizea, directorul general al produc\u0103torului de mobilier Lemet, resimte fluctua\u0163ia de personal, care a fost \u00een compania pe care o conduce, p\u00e2n\u0103 \u00een 2014, de 6%. \u201e\u00cen 2015 a crescut foarte mult. To\u0163i angaja\u0163ii care au p\u0103r\u0103sit firma au plecat \u00een Anglia \u015fi Germania. Asta e tendin\u0163a. Munca se vinde \u015fi se cump\u0103r\u0103, sistemul de valori sociale face ca percep\u0163ia despre munc\u0103 s\u0103 difere de la genera\u0163ie la genera\u0163ie, de la persoan\u0103 la persoan\u0103. Ce e de f\u0103cut? Marketing intern \u00een fecare organiza\u0163ie, dar \u015fi la nivel na\u0163ional\u201c, spune Rizea.<\/p>\n

\nCum, necum, dac\u0103 ve\u0163i citi opiniile speciali\u015ftilor \u00een HR, ve\u0163i \u00eent\u00e2lni ideea c\u0103 noua normalitate \u00een materie de circula\u0163ie a for\u0163ei de munc\u0103 este o rat\u0103 a fluctua\u0163iei de personal de 25% pe an. \u201eDou\u0103 zone sunt foarte active aici, cea de servicii din business process outsourcing \u015fi zona IT, unde se poate ajunge \u015fi la rate de 40%\u201c, spune Mihaela Lupu de la Hay. Media segmentului este \u00een jur de 17%, iar pentru restul pie\u0163ei este \u00een jur de 12%. \u201eAm observat la companii care nu-\u015fi pun foarte mult problema de ce pleac\u0103 oamenii \u015fi pun foarte mult efort \u00een a recruta, vor s\u0103 aib\u0103 tot timpul oameni preg\u0103ti\u0163i s\u0103 le ia locul celor care pleac\u0103. Nu este cea mai eficient\u0103 variant\u0103 \u015fi m\u0103 a\u015ftept s\u0103 mar\u015feze mai mult pe reten\u0163ie \u015fi pe dezvoltare. Este normal s\u0103 pleci, pentru c\u0103 avem \u015fi o component\u0103 cultural\u0103. \u00cen Grecia, cultural vorbind, nu \u00ee\u0163i schimbi jobul ca pe \u015fosete, fie \u00een criz\u0103, fie \u00een perioad\u0103 de boom economic. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim, oamenii \u00ee\u015fi schimbau slujba \u015fi la dou\u0103 – trei luni \u015fi \u00eenainte de criz\u0103, momi\u0163i cu salarii. La greci, cultural vorbind, astfel de schimb\u0103ri nu se petreceau nici atunci \u015fi nici acum. Este clar c\u0103 este o diferen\u0163\u0103 \u015fi o abordare cultural\u0103, dar nici companiile nu sunt preocupate s\u0103 analizeze de ce pleac\u0103 omul.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCE DIFEREN\u0162E CULTURALE?<\/p>\n

\nMonica Jiman a intrat \u00een 2003 \u00eentr-o companie de IT care avea 15 oameni \u00een Fran\u0163a \u015fi 15 \u00een Rom\u00e2nia, iar \u00een prezent are 750 de angaja\u0163i, \u00een Europa \u015fi Asia. Poate face, drept urmare, o compara\u0163ie \u00eentre munca celor din Rom\u00e2nia, din Fran\u0163a sau din Vietnam, \u00een IT, domeniul aflat pe val \u00een prezent. \u201eSuntem un popor care munce\u015fte mult, dar trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u00e2t de eficien\u0163i suntem \u00een general. Avem, din punct de vedere educa\u0163ional, tendin\u0163a de a teoretiza foarte mult, \u00een timp ce \u00een vest apare o not\u0103 de pragmatism mai ridicat\u0103 \u015fi mult mai ancorat\u0103 \u00een realitate.  Vietnamul este \u00een continuare o \u0163ar\u0103 comunist\u0103 \u015fi se vede o influen\u0163\u0103 venit\u0103 din zona sovietic\u0103.<\/p>\n

\nSe \u00eenva\u0163\u0103 bine, se pune accentul pe excelen\u0163\u0103, iar elitele sunt puse \u00een valoare. Din p\u0103cate, uit\u0103m c\u0103 performan\u0163a se face cu o mas\u0103 larg\u0103, nu doar cu elite. Vedem asta \u015fi la noi, \u00een momentul de fa\u0163\u0103: ne l\u0103ud\u0103m c\u0103 mergem la olimpiade, dar nimeni nu se uit\u0103 c\u0103 la olimpiade nu vin americani sau francezi, nu pentru c\u0103 n-ar fi buni, ci pentru c\u0103 nu-i intereseaz\u0103. Vesticii descoper\u0103 foarte multe lucruri de mici, \u015fi privesc \u015fi studiile \u00eentr-o alt\u0103 manier\u0103. \u015eocul meu a fost, la un master f\u0103cut \u00een Fran\u0163a cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, c\u0103 acolo colegii mei \u00ee\u015fi alegeau \u015fi \u015ftiau de la \u00eenceput care sunt materiile pe care vor s\u0103 le studieze mai mult, pentru c\u0103 erau domeniile spre care se vor orienta mai departe, \u015ftiau ce \u00eei intereseaz\u0103, ca parte a unui plan de carier\u0103 bine pus la punct. Nu erau acolo pentru o diplom\u0103\u201c.<\/p>\n

\nPragmatismul occidental contrasteaz\u0103 cu modul de g\u00e2ndire asiatic; \u201e\u00cen Vietman sunt oameni extrem de muncitori, dar nu muncesc \u00eentotdeauna cu folos, ca \u015fi la noi. \u00centrebam: \u00abAi \u00een\u0163eles ce ai de f\u0103cut?\u00bb \u00abDa\u00bb. Peste dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni era \u00een acela\u015fi stadiu, pentru c\u0103 ei de fapt \u00ee\u0163i spuneau c\u0103 au \u00een\u0163eles efectiv ce le-am spus, nu \u015fi sensul celor spuse. Dar vor cre\u015fte masiv, pentru c\u0103 merg la \u015fcoli din str\u0103in\u0103tate \u015fi sunt \u015fcoli din afar\u0103 care au filiale \u00een Vietnam, merg \u00een schimburi de experien\u0163\u0103, \u00eenva\u0163\u0103, se \u00eentorc, iar \u00een mediul privat nu li se pun be\u0163e \u00een roate. \u00cen Vietnam nu am v\u0103zut cer\u015fetori, toat\u0103 lumea munce\u015fte. Dac\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0163i v\u00e2nd\u0103 ceva, au o doz\u0103 de bun sim\u0163 \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 ceva ca s\u0103 merite banii\u201c.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nMai avem o problem\u0103: suntem o na\u0163ie de angaja\u0163i \u015fi ne dorim asta, \u00eemi spun interlocutorii mei, direct sau voalat, iar spiritul antreprenorial nu este destul de r\u0103sp\u00e2ndit. \u201eEste bine c\u0103 ne dorim asta, numai c\u0103 p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajungem s\u0103 fim o na\u0163ie de adev\u0103ra\u0163i antreprenori mai avem de f\u0103cut ni\u015fte pa\u015fi. Pentru c\u0103 antreprenoriatul este o stare de spirit, nu este numai faptul c\u0103 ai o idee bun\u0103. Important este c\u00e2t de capabili suntem s\u0103 transform\u0103m ideile respective. Ne putem uita la num\u0103rul de produse rom\u00e2ne\u015fti care apar, la num\u0103rul de noi start-up-uri, care sunt foarte pu\u0163ine\u201c, spune Monica Jiman.<\/p>\n

\nSuntem o na\u0163ie de executan\u0163i, spune, scurt, Mircea Co\u015fea. \u201eNoi execut\u0103m, a\u015ftept\u0103m s\u0103 ni se spun\u0103 ce trebuie s\u0103 facem, iar antreprenoriatul este un fenomen care se manifest\u0103 extrem de timid. Tendin\u0163a de a fi executant trece c\u0103tre economie, care este una de execu\u0163ie \u015fi nu una de concep\u0163ie \u015fi dezvoltare. Produsele sunt manufacturate \u00een Rom\u00e2nia, dar proiectarea \u015fi concep\u0163ia \u015fi marketingul sunt f\u0103cute de al\u0163ii. Ne sim\u0163im chiar mul\u0163umi\u0163i, pentru c\u0103 nu avem prea multe responsabilit\u0103\u0163i\u201c, spune Co\u015fea.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nPRO \u015eI CONTRA GADGETIZARE<\/p>\n

\nAceast\u0103 discu\u0163ie nu ar fi complet\u0103 f\u0103r\u0103 salarii. \u00cen 1990, 75% dintre rom\u00e2ni considerau c\u0103 un salariu bun este un aspect important al unei slujbe, iar \u00een 2008 93%. Un recent studiu realizat de Inspire Group \u015fi Mercury Research arat\u0103 c\u0103 topul criteriilor care conteaz\u0103 atunci c\u00e2nd un angajator este ales este condus de nivelul salarial, urmat de siguran\u0163a locului de munc\u0103, de respectarea contractului, de oportunit\u0103\u0163ile de promovare, de beneficiile extrasalariale \u015fi de mediul de lucru pl\u0103cut. \u015ei a\u015ftept\u0103rile salariale au crescut, chiar \u015fi pentru cei neexperimenta\u0163i, afla\u0163i la primul contact cu pia\u0163a de munc\u0103: \u00een 2013 a\u015ftept\u0103rile salariale medii erau de 1.283 de lei, iar \u00een 2015 au urcat la 1.631 de lei.<\/p>\n

\nO cre\u015ftere salarial\u0103 de 37% \u00eei face pe angaja\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe locul de munc\u0103. \u201eSalariul nu este \u00een plan secundar, este o pare important\u0103 a discu\u0163iei despre angajare \u015fi o parte interesant\u0103 a atractivit\u0103\u0163ii companiei. Dar mai apare un fenomen: indiferent c\u00e2t c\u00e2\u015ftig\u0103m, ne obi\u015fnuim cu asta. Prima lun\u0103 e \u00abuau\u00bb, dar dup\u0103 un an restul problemelor ne streseaz\u0103 mai mult, faptul c\u0103 nu pot lucra, c\u0103 sunt \u015fedin\u0163e etc.  De aceea se pleac\u0103 din companii. Rom\u00e2nul se uit\u0103 la bani, vine pentru bani \u015fi pentru altceva \u015fi pleac\u0103 dintr-o companie pentru altceva\u201c, spune Octavian Panti\u015f.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nSigur, vom \u00eent\u00e2lni studii sau opinii care vor indica c\u0103 nu banii, ci alte aspecte ale unui loc de munc\u0103 sunt importante pentru angaja\u0163i; astfel de abord\u0103ri fac parte fie din realitatea paralel\u0103 pe care \u015fi-o croiesc uneori companiile, fie din interpret\u0103ri ale unor \u00eentreb\u0103ri puse \u00eentr-un fel anume. Dar \u00een general \u015fefii de companii ar trebui s\u0103 fie con\u015ftien\u0163i de impactul nivelului salarial \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 cu beneficiile \u015fi restul avantajelor oferite. Monica Jiman spune, de exemplu, c\u0103 nu este un fan al gadgetiz\u0103rii companiei. \u201ePentru c\u0103 nu suntem Google. Degeaba vrem s\u0103 gadgetiz\u0103m \u015fi s\u0103 facem \u00een Rom\u00e2nia firme, s\u0103 le oferim spa\u0163ii extravagante \u015fi s\u0103 pl\u0103tim chirii imense. De multe ori a trebuit s\u0103 ne adapt\u0103m la pia\u0163\u0103, cu cursuri sau abonamente sau ce se mai ofer\u0103, dar firma nu vrea s\u0103 intre \u00een via\u0163a cuiva. \u00cen Vietnam este diferit: se fac concedii \u00eempreun\u0103, se iese \u00een grup. La noi lumea nu dore\u015fte intruziuni \u00een via\u0163a personal\u0103.\u201c<\/p>\n

\nLa \u00eenceputul acestui secol Monica Heintz descoperea o societate rom\u00e2neasc\u0103 marcat\u0103, pe pia\u0163a muncii \u015fi \u00een societate, \u00een profunzimile acesteia, mentalit\u0103\u0163i negative, de o anumit\u0103 lips\u0103 de respect fa\u0163\u0103 de sine \u015fi fat\u0103 de restul na\u0163iei; de aici destule metehne, \u015fmecherii, rela\u0163ii interpersonale viciate de modul \u00een care oamenii trateaz\u0103 \u015fi valorizeaz\u0103 munca. La acestea se mai adaug\u0103 importul de modele vestice neadaptate Rom\u00e2niei, care s-au grefat pe metehne comuniste, r\u0103mase \u00een structuri sau \u00een comportamente.<\/p>\n

\nUn deceniu \u015fi jum\u0103tate mai t\u00e2rziu, lucrurile par s\u0103 se fi schimbat: mai multe geamuri luminate la imobilele de birouri, multina\u0163ionale, o clas\u0103 de mijloc \u00een formare, chiar dac\u0103 lent, salarii \u015fi industrii \u00een cre\u015ftere, domenii cu sucese spectaculoase, o lume globalizat\u0103, care comunic\u0103 mai u\u015for \u015fi care munce\u015fte altfel. Pia\u0163a muncii se afl\u0103 la o intersec\u0163ie major\u0103: ies genera\u0163iile documentelor pe h\u00e2rtie, ale carne\u0163elelor de noti\u0163e \u015fi stilourilor \u015fi intr\u0103 genera\u0163iile tehnologizate. \u015ei s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 suntem \u00eenc\u0103 pu\u0163in cam servili, cu ceva spirit de turm\u0103, nu prea competitivi, mai degrab\u0103 fatali\u015fti, cinici \u015fi pesimi\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eu muncesc, tu munce\u015fti, el\/ea munce\u015fte, noi muncim, voi munci\u0163i, ei\/ele muncesc…conjugarea pe care este bine s\u0103 nu o uit\u0103m<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[32901,306,10356,88,7442,303,274,7606,220,29,80,13021,173,98,8327,12655,32934,231],"class_list":["post-131217","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-articol","tag-bucuresti","tag-cautare","tag-cultura","tag-dezvoltare","tag-important","tag-incepere","tag-munca","tag-politica","tag-polonia","tag-refuz","tag-roman","tag-romani","tag-romania","tag-scadere","tag-strainatate","tag-uitare","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131217","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=131217"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131217\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=131217"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=131217"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=131217"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}