{"id":131128,"date":"2016-02-10T10:21:00","date_gmt":"2016-02-10T10:21:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=131128"},"modified":"2016-02-10T10:21:00","modified_gmt":"2016-02-10T10:21:00","slug":"la-7-ani-vindeau-organe-de-peste-iar-acum-fac-peste-60-de-milioane-de-euro-cazand-refugiatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=131128","title":{"rendered":"La 7 ani vindeau organe de pe\u015fte, iar acum fac peste 60 de milioane de euro caz\u00e2nd refugia\u0163ii"},"content":{"rendered":"<p>\nPentru unii valul de refugia\u0163i este motiv de isterie, dar pentru al\u0163ii reprezint\u0103 o \u015fans\u0103 de profit. S\u00e2rbii au f\u0103cut afaceri cu de toate pe drumul imigran\u0163ilor, v\u00e2nz\u00e2ndu-le acestora orice, de la transport cu autobuzul la ghete \u015fi cartele telefonice. Constructorii nem\u0163i \u015fi retailerii de bricolaj se a\u015fteapt\u0103 la un boom al v\u00e2nz\u0103rilor, dar \u00een Norvegia, fra\u0163ii Adolfsen au adus afacerile cu imigran\u0163i la un cu totul alt nivel. Jurnali\u015ftii de la Bloomberg \u015fi-au petrecut c\u00e2teva zile al\u0103turi de ei, iar rezultatul este o poveste despre oportunitate, ambi\u0163ie, bani \u015fi etic\u0103 \u00een afaceri .<\/p>\n<p>\nAvem \u00een fa\u0163\u0103 o scen\u0103 care ar putea topi \u015fi o inim\u0103 de piatr\u0103. \u00centr-un s\u0103tuc din Norvegia, acum sc\u0103ldat \u00een lumina cald\u0103 a apusului, \u00eentr-o sal\u0103 de clas\u0103 c\u00e2\u0163iva adolescen\u0163i afgani stau apleca\u0163i deasupra unei mese de lemn t\u0103ind febril cu foarfeca din buc\u0103\u0163i de h\u00e2rtie special\u0103.<\/p>\n<p>\nSunt b\u0103ie\u0163i de 15-18 ani care au v\u0103zut \u015fi au tr\u0103it suferin\u0163e pe care niciun copil nu le merit\u0103: explozii, focuri de arm\u0103 sau uciderea unui p\u0103rinte de c\u0103tre Statul Islamic. Au ajuns aici tocmai din Afganistan, pe jos \u015fi \u00een dube aglomerate p\u00e2n\u0103 la limita sufoc\u0103rii. S-au strecurat prin p\u0103durile de la grani\u0163a turco-bulgar\u0103, au fost fug\u0103ri\u0163i \u015fi mu\u015fca\u0163i de c\u00e2inii gr\u0103nicerilor \u015fi b\u0103tu\u0163i de contrabandi\u015ftii care le-au fost c\u0103l\u0103uze. Acum s\u0103rb\u0103toresc Cr\u0103ciunul \u015fi me\u015fteresc felicit\u0103ri pe care scriu primele cuvinte \u00eenv\u0103\u0163ate din norvegian\u0103: \u201eCr\u0103ciun Fericit!\u201c.<\/p>\n<p>\nSunt ei ferici\u0163i, at\u00e2t de departe de cas\u0103? \u201eEste calm \u015fi lini\u015fte. Este dr\u0103gu\u0163\u201c, spune Bilal \u00een pa\u015ftun\u0103. Bilal are 15 ani. Profesorii lor, c\u00e2ndva refugia\u0163i \u015fi ei, unul din Siria \u015fi cel\u0103lalt din Eritreea, le supravegheaz\u0103 atent munca, z\u00e2mbind. Fo\u015fnetul h\u00e2rtiei \u015fi discu\u0163iile lor sunt \u00eentrerupte de zgomotul unui tren \u00eendep\u0103rtat.<\/p>\n<p>\nAceasta ar fi Scandinavia la care s-a referit autoproclamatul socialist Bernie Sanders, candidat la pre\u015fedin\u0163ia SUA, \u00een octombrie, c\u00e2nd a sugerat c\u0103 americanii ar trebui \u201es\u0103 se uite la \u0163\u0103ri precum Danemarca, Suedia \u015fi Norvegia \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e din \u00eemplinirile lor\u201c, mai ales \u00een ceea ce prive\u015fte programele guvernamentale pentru ajutarea celor defavoriza\u0163i.<\/p>\n<p>\nDoar c\u0103 \u00een sal\u0103 mai este un personaj. St\u0103 retras, aproape invizibil, \u015fi \u00ee\u015fi verific\u0103 mailurile pe telefon. El este Kristian Adolfsen, de 55 de ani. Poart\u0103 un tricou cu guler \u00een V \u015fi ochelari. Este prima lui vizit\u0103 la centrul de refugia\u0163i din Hvalstad, afacerea lui \u015fi a fratelui s\u0103u Roger, de 51 de ani. Kristian \u015fi Roger de\u0163in \u00een total 90 de astfel de centre \u015fi alte 10 \u00een \u0163ara vecin\u0103 Suedia. Pentru ei, refugia\u0163ii reprezint\u0103 o oportunitate uria\u015f\u0103. Compania celor doi fra\u0163i, Hero Norge AS, este liderul unei industrii scandinave \u00eenfloritoare, care percepe de la guvernele Norvegiei \u015fi Suediei un comision \u2013 variind \u00eentre 31 de dolari \u015fi 75 de dolari \u00een Norvegia, per cap de om \u2013 pentru a-i ad\u0103posti \u015fi hr\u0103ni pe refugia\u0163i.<\/p>\n<p>\n\u00cen Norvegia, Hero are mai multe tipuri de ad\u0103posturi pentru refugia\u0163i, printre care spa\u0163ii de cazare unde cei care cer azil dorm doar c\u00e2teva nop\u0163i p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd sunt verifica\u0163i de poli\u0163ie. Pentru refugia\u0163ii care-i a\u015fteapt\u0103 pe ofi\u0163erii de la imigra\u0163ie s\u0103 discute cu ei exist\u0103 un alt tip de facilitate, unde \u015federea dureaz\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Apoi sunt taberele, unde refugia\u0163ii locuiesc pe termen mai lung \u015fi au o oarecare independen\u0163\u0103. Locuin\u0163ele sunt individuale pentru c\u0103 \u015federea poate dura ani de zile, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd refugiatul prime\u015fte dreptul de a r\u0103m\u00e2ne \u00een Norvegia.<\/p>\n<p>\nPentru 2015, Hero se a\u015fteapt\u0103 la venituri de 63 de milioane de dolari, cu un profit de 3,5%. \u00cen celelalte \u0163\u0103ri din Europa, unde de cei care cer azil au grij\u0103 de obicei ONG-uri precum Crucea Ro\u015fie, o singur\u0103 firm\u0103 care func\u0163ioneaz\u0103 pentru profit are opera\u0163iuni mai mari dec\u00e2t cele ale fra\u0163ilor Adolfsen. Este vorba de ORS Services, o companie elve\u0163ian\u0103 care \u00een 2014 a ob\u0163inut profituri de 99 de milioane de dolari av\u00e2nd grij\u0103 de refugia\u0163ii din Elve\u0163ia, Austria \u015fi Germania.<\/p>\n<p>\nKristian \u015fi Roger au reu\u015fit \u00een parte pentru c\u0103 au experien\u0163\u0103 \u00een serviciile de ospitalitate. \u00cen cele trei decenii de la \u00eenfiin\u0163area Adolfsen Group, cei doi fra\u0163i au construit o re\u0163ea de afaceri de 800 de milioane de dolari pe an cu gr\u0103dini\u0163e \u015fi centre de \u00eengrijire, dar \u015fi cu hoteluri, cl\u0103diri de apartamente, linii de croazier\u0103 \u015fi sta\u0163iuni de iarn\u0103. Fra\u0163ii au intrat cu afacerile lor \u00een sectorul refugia\u0163ilor \u00een mai 2014, c\u00e2nd au pl\u0103tit unui grup danez, ISS Facility Services, 22 de milioane de dolari pentru Hero Norge, o companie veche de 27 de ani care administra 32 de centre de refugia\u0163i.<\/p>\n<p>\nLa \u00eenceput, fra\u0163ii Adolfsen au pus ochii pe Suedia, \u00eens\u0103 foarte rapid num\u0103rul refugia\u0163ilor veni\u0163i \u00een Norvegia a explodat \u015fi de atunci imigran\u0163ii continu\u0103 s\u0103 vin\u0103. O \u0163ar\u0103 cu o popula\u0163ie de 5 milioane a primit anul trecut peste 31.500 de refugia\u0163i, mai mul\u0163i ca niciodat\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care Siria se dezintegreaz\u0103, iar r\u0103zboaiele din Afganistan, Irak \u015fi Eritreea alung\u0103 popula\u0163ia de acolo.<\/p>\n<p>\nDirec\u0163ia Norvegian\u0103 pentru Imigra\u0163ie (UDI) nu mai poate face fa\u0163\u0103 valului de refugia\u0163i \u015fi apeleaz\u0103 din disperare la oamenii de afaceri. \u201eUDI face apel la capitali\u015fti\u201c, titra recent ziarul Aftenposten.<\/p>\n<p>\nCompanii \u015fi entit\u0103\u0163i care lucreaz\u0103 pentru profit au acum grij\u0103 de circa 90% din refugia\u0163ii veni\u0163i \u00een Norvegia. Pentru ele a \u00eenceput goana dup\u0103 aur, iar cursei nu-i lipse\u015fte circul. Undeva la periferia Osloului, un \u00eentreprinz\u0103tor pe nume Ola Moe a \u00eenchiriat cu 10.000 de dolari pe lun\u0103 un spital vacant, a f\u0103cut \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri minime \u015fi a luat \u00een \u00eengrijire 200 de refugia\u0163i. Pentru ace\u015ftia cere guvernului 460.000 de dolari pe lun\u0103.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\n\u00cen noiembrie, 50 de locatari ai unui centru de refugia\u0163i din sudul \u0163\u0103rii au organizat un mar\u015f de dou\u0103 ore pentru a protesta contra calit\u0103\u0163ii slabe a alimentelor primite. Povestea l-a determinat pe un politician norvegiano-iranian, Mazyar Keshvari, s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u201eace\u015fti oameni nerecunosc\u0103tori ar trebui s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 imediat \u0163ara\u201c.<\/p>\n<p>\n\u00cen mijlocul unor astfel de controverse, fra\u0163ii Adolfsen par profesioni\u015fti des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i. \u00cen fotografiile ap\u0103rute \u00een pres\u0103 cei doi stau cu z\u00e2mbete \u00eencrez\u0103toare la mese de conferin\u0163\u0103 \u00een birouri spa\u0163ioase. Un ziar din Oslo, Dagens Naeringsliv, i-a poreclit \u201ecel mai pu\u0163in cunoscu\u0163i milionari ai Norvegiei\u201c.<\/p>\n<p>\nKristian \u015fi Roger au crescut \u00een nordul Norvegiei, o regiune slab populat\u0103 \u015fi cu o atmosfer\u0103 provincial\u0103. Rachiul este popular acolo, la fel \u015fi pescuitul \u015fi v\u00e2n\u0103toarea, iar fra\u0163ii Adolfsen se laud\u0103 c\u0103 vorbesc un dialect nordic despre care Kristian spune c\u0103 este plin de cuvinte peiorative. Ora\u015ful unde au crescut, Andenes, cu o popula\u0163ie de 3.500 de locuitori, de pe insula Andoya, este b\u0103tut de v\u00e2nturi at\u00e2t de puternice \u00eenc\u00e2t nu are mai deloc copaci. Tat\u0103l lor, Kolbjorn, inginer, lucra ziua la Centrul Spa\u0163ial din Andoya, unde lansa rachete pentru studierea aurorei boreale. Seara \u00ee\u015fi f\u0103cea de lucru \u00een propriul atelier de repara\u0163ii \u015fi de v\u00e2nz\u0103ri de televizoare. \u00cen cele din urm\u0103 a construit un hotel. \u201eMul\u0163i oameni din Norvegia au cabane. A doua noastr\u0103 cas\u0103 era atelierul. Acolo \u00eel vedeam pe tat\u0103l nostru\u201c, poveste\u015fte Kristian.<\/p>\n<p>\nLa cinci ani, Kristian vindea ziarul local, Andoya Avis. La \u015fapte ani s-a implicat \u00een produc\u0163ia unei delicatese din oceanul norvegian, limba de cod. \u00cen fiecare dup\u0103-amiaz\u0103 de iarn\u0103 se ocupa cu t\u0103ierea limbilor c\u00e2torva sute de pe\u015fti. De fapt nu este vorba de limbi propriu-zise, ci de organe c\u0103rnoase din gura pe\u015ftilor cunoscute drept limbi de cod. \u201eCum se terminau orele la \u015fcoal\u0103, alergam pentru a fi primul la docuri. Erau at\u00e2t de mul\u0163i pe\u015fti\u201c, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Kristian. Pe\u015ftii \u015fi-i c\u0103ra cu roaba. Dup\u0103 trei ore de t\u0103iat limbi urmau trei ore de colindat ora\u015ful \u015fi b\u0103tut din u\u015f\u0103 \u00een u\u015f\u0103 pentru v\u00e2nzarea limbilor de cod. \u201eNu era at\u00e2t de r\u0103u pentru c\u0103 pe atunci puteai s\u0103 por\u0163i m\u0103nu\u015fi.\u201c<\/p>\n<p>\nRoger s-a ferit de industria limbilor de cod (dup\u0103 experien\u0163a cu Kristian mama lor nu era deloc \u00eenc\u00e2ntat\u0103 s\u0103 aib\u0103 o cas\u0103 \u00een care mirosea tot timpul a pe\u015fte), dar a urmat exemplul fratelui s\u0103u particip\u00e2nd la competi\u0163ii de schi fond. Fra\u0163ii au f\u0103cut \u015fi curierat, Kristian transport\u00e2nd produse de b\u0103c\u0103nie pe sania sa, iar Roger produse de patiserie. Am\u00e2ndoi au fost agen\u0163i de v\u00e2nz\u0103ri pentru afacerea cu televizoare a tat\u0103lui lor, iar spre sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201970, c\u00e2nd conservatorul Kare Willoch a \u00eenceput s\u0103 urce pe scara puterii politice pentru a deveni premier \u00een 1981, au fost fascina\u0163i de opozi\u0163ia acestuia fa\u0163\u0103 de statul social-democrat care a prins r\u0103d\u0103cini \u00een Norvegia dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. \u015ei Kristian, \u015fi Roger au candidat \u00een adolescen\u0163\u0103 pentru un post \u00een consiliul ora\u015fului Andenes. Planul le-a reu\u015fit am\u00e2ndurora, iar ei au luptat pentru privatizarea serviciilor de administrare a drumurilor \u015fi de colectare a gunoiului menajer. \u201ePrimul meu discurs a fost despre privatizarea serviciilor de administrare a drumurilor. Am consumat ore scriind \u015fi corect\u00e2nd de multe ori ceea ce urma s\u0103 zic. Am \u00eencercat s\u0103 memorez fiecare cuv\u00e2nt\u201c, poveste\u015fte Kristian.<\/p>\n<p>\nFra\u0163ii Adolfsen au f\u0103cut primul lor pas major \u00een afaceri \u00een 1991 c\u00e2nd au cump\u0103rat hotelul de 44 de camere Andrikken din Andenes. Manevra a avut o rezonan\u0163\u0103 aproape sacr\u0103: cump\u0103rau chiar hotelul pe care tat\u0103l lor l-a construit. \u00cen 1981 Adolfsen tat\u0103l \u015fi-a pierdut afacerea din cauza falimentului. \u00cens\u0103 el a p\u0103strat \u00een beci simbolul uria\u015f al afacerii sale, o ra\u0163\u0103 cu g\u00e2tul lung sc\u0103ld\u00e2ndu-se \u00een lumina soarelui de noapte. Fra\u0163ii au at\u00e2rnat din nou semnul \u015fi au angajat la hotel prieteni din Andenes. Aceasta spune tot despre stilul lor de afaceri. \u201eAvem o cultur\u0103 a costului \u00een companiile noastre. Suntem profesioni\u015fti, dar informali \u015fi ne baz\u0103m \u00een orice privin\u0163\u0103 pe \u00eencredere. C\u00e2nd cre\u015fti \u00eentr-un or\u0103\u015fel nu \u00ee\u0163i permi\u0163i s\u0103 faci nicio gre\u015feal\u0103. \u00ce\u0163i vei p\u0103ta reputa\u0163ia\u201c, explic\u0103 Kristian.<\/p>\n<p>\n\u00cen urm\u0103torul deceniu, fra\u0163ii Adolfsen au construit Norlandia Hotel Group, care acum are circa 30 de hoteluri \u00een Norvegia \u015fi Suedia. Pentru c\u0103 guvernul norvegian a \u00eenceput s\u0103 lase companiile private s\u0103 fac\u0103 bani \u00een sectorul protec\u0163iei sociale, Kristian \u015fi Roger s-au aventurat \u00een afacerile cu aziluri, apoi \u00een cele cu gr\u0103dini\u0163e. \u201eSuntem precum sportivii. Ne stabilim obiective, le atingem, apoi ne impunem \u0163inte noi. Nu este vorba de bani, ci de experien\u0163\u0103\u201c, spune Kristian.<\/p>\n<p>\nC\u00e2nd criza refugia\u0163ilor a explodat vara trecut\u0103, mul\u0163i refugia\u0163i au c\u0103utat s\u0103 ajute, fie direct \u00een Grecia unde debarcau imigran\u0163ii, fie don\u00e2nd haine \u015fi juc\u0103rii. Fra\u0163ii Adolfsen au abordat altfel problema, c\u0103ut\u00e2nd propriet\u0103\u0163i abandonate sau pu\u0163in folosite precum \u015fcoli, spitale, centre de reabilitare sau hoteluri montane care r\u0103m\u00e2neau f\u0103r\u0103 activitate toamna \u2013 orice structur\u0103 \u00een care puteau fi caza\u0163i temporar sau permanent refugia\u0163ii, contra cost, desigur. Kristian s-a ocupat de extinderea opera\u0163iunilor legate de refugia\u0163i, \u00een timp ce Roger a continuat s\u0103 supravegheze celelalte afaceri. \u201eVedem acest business ca o ni\u015f\u0103 \u00een industria s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi \u00eengrijirii\u201c, spune Kristian.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nDin spectrul politic de st\u00e2nga, fra\u0163ii Adolfsen sunt considera\u0163i lacomi \u015fi dezagreabili, \u00een special de Linn Herning, director al Campaniei pentru Statul Ajutoarelor Sociale din Norvegia \u015fi autor al c\u0103r\u0163ii Velferdsprofitorene (Cei care profit\u0103 de sistemul de ajutoare sociale). Pe coperta c\u0103r\u0163ii sunt desenate, detaliat, insecte sc\u00e2rboase \u2013 parazi\u0163i. Herning le-a dedicat c\u00e2teva pagini fra\u0163ilor Adolfsen, care, spune ea, sunt cei mai mari juc\u0103tori, \u201esingurii care profit\u0103 \u00een toate sectoarele\u201c. \u00cen decembrie, ea a ajutat Partidul Socialist \u015fi Partidul Social Democrat s\u0103 cear\u0103 \u00een parlament un studiu \u00een privin\u0163a fezabilit\u0103\u0163ii interzicerii afacerilor speculative \u00een domeniul \u00eengrijirii refugia\u0163ilor.<\/p>\n<p>\nHerning poate da un singur exemplu specific de tr\u0103dare din partea fra\u0163ilor. \u00cen micul ora\u015f norvegian Moss, aflat la o or\u0103 distan\u0163\u0103 de condus de Oslo, Orkerod, un azil respectabil cu 88 de paturi pentru pacien\u0163i bolnavi de demen\u0163\u0103, a \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 probleme dup\u0103 ce Norlandia Care Group, compania fra\u0163ilor Adolfsen a \u00eenceput s\u0103-l administreze, \u00een 2014. \u201eDe atunci nu s-au mai concentrat pe \u00eengrijirea specializat\u0103 pe demen\u0163\u0103. Astfel de tratamente erau foarte scumpe, iar Norlandia nu a vrut s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru ele\u201c, spune Lorentz Nitter, medic la acest azil. \u00cengrijirea specializat\u0103 costa cam 125.000 de dolari de persoan\u0103 pe an. C\u00e2nd \u00eengrijtorii cu experien\u0163\u0103, dar \u015fi cu salarii mari, \u015fi-au dat demisia, Norlandia i-a \u00eenlocuit cu \u00eengrijtori nespecializa\u0163i, mai ieftini. Apoi \u201eau \u00eenceput s\u0103-i trateze pe to\u0163i pacien\u0163ii la fel\u201c, ceea ce este periculos, deoarece 30% dintre pacien\u0163ii cu demen\u0163\u0103 sunt agresivi \u015fi cauzeaz\u0103 multe probleme, spune Nitter. \u00cen primele 12 luni ale azilului sub conducerea Norlandia 19 asistente au demisionat. Nitter a plecat \u015fi el \u00een iunie \u015fi, al\u0103turi de al\u0163i doctori de la Orkerod s-au pl\u00e2ns printr-o scrisoare publicat\u0103 \u00een pres\u0103 c\u0103 ce au construit ei acolo \u00een 13 ani Norlandia a distrus \u00eentr-unul singur.<\/p>\n<p>\nKristian neag\u0103 ca a sc\u0103zut calitatea serviciilor la Orkerod \u015fi spune c\u0103 doctorii au plecat deoarece Norlandia le-a zdruncinat obiceiurile pe care le\u2011au c\u0103p\u0103tat de-a lungul anilor. \u201eSunt oamenii care au lucrat acolo mult timp \u015fi s-au obi\u015fnuit s\u0103 fac\u0103 lucrurile a\u015fa cum \u015ftiau ei. Dar noi am f\u0103cut schimb\u0103ri. Este mult mai greu s\u0103 lucrezi pentru o companie privat\u0103, deoarece noi ne concentr\u0103m s\u0103 aducem calitate mai bun\u0103 la pre\u0163uri mai mici.\u201c<\/p>\n<p>\nSe produc schimb\u0103ri similare \u015fi \u00een centrele de refugia\u0163i din Norvegia? Se pare c\u0103 da.<\/p>\n<p>\nDin 2006 p\u00e2n\u0103 \u00een 2014, dup\u0103 cum scrie ziarul Ny Tid, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii pentru refugia\u0163i, Link, \u015fi-a f\u0103cut un obicei de a nu respecta angajamentele privind bugetul asumate fa\u0163\u0103 de guvernul norvegian. \u00cen 2014, Link, care are 14 centre de refugia\u0163i, a promis c\u0103 \u00ee\u015fi va construi un buget care-i limiteaz\u0103 profitul la 230.000 de dolari. F\u0103c\u00e2nd supraestim\u0103ri \u00een planurile de cheltuieli \u015fi cheltuind \u00een realitate mai pu\u0163in \u00een privin\u0163a serviciilor, spre exemplu de \u00eengrijre a copiiilor \u015fi de supraveghere a persoanelor cu dizabilit\u0103\u0163i, afacerea a reu\u015fit s\u0103 stoarc\u0103 un profit de 1,15 milioane de dolari. Ny Tid a ob\u0163inut aceste cifre din surse anonime.<\/p>\n<p>\nMai mul\u0163i speciali\u015fti spun c\u0103 \u00een urma unor astfel de scandaluri parlamentul norvegian va permite \u00eentreprinz\u0103torilor din acest domeniu s\u0103-\u015fi continue activitatea, dar va impune limite profiturilor. Kristian este bogat, dar nu \u0163ine s-o arate. Conduce un SUV Porsche cu ceva mai mult de 3.000 de kilometri la bord, adic\u0103 aproape nou. Ma\u015fina are propulsie hibrid\u0103 \u015fi pentru c\u0103 a cump\u0103rat-o a primit o reducere uria\u015f\u0103 de taxe, se gr\u0103be\u015fte el s\u0103 explice.<\/p>\n<p>\n\u201eTr\u0103im ca orice om. Avem o cas\u0103 \u015fi un apartament \u015fi o caban\u0103 la munte, ceva obi\u015fnuit \u00een Norvegia, iar pentru toate acestea am pl\u0103tit mai pu\u0163in de 10 milioane de coroane (circa 1,1&nbsp;milioane de dolari). Nu am angajat niciodat\u0103 o d\u0103dac\u0103. Eu \u015fi fratele meu \u00eencas\u0103m salarii mici de 230.000&nbsp; de dolari pe an. Muncim prea mult ca s\u0103 cheltuim to\u0163i banii\u201c, spune Kristian.<\/p>\n<p>\nEl \u015fi Roger sunt aproape ca ni\u015fte c\u0103lug\u0103ri \u00een ceea ce prive\u015fte d\u0103ruirea pentru munc\u0103. Ambii lucreaz\u0103 c\u00e2te 70 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, urm\u00e2nd tot felul de rutine. \u201eDe luni p\u00e2n\u0103 joi lucrez la biroul de acas\u0103 p\u00e2n\u0103 la ora 1 diminea\u0163a. Plec la munc\u0103 pe la 7:20. C\u00e2nd sunt \u00een vacan\u0163\u0103, lucrez o or\u0103 diminea\u0163a \u015fi o or\u0103 noaptea\u201c. Niciunul dintre fra\u0163i nu a fumat vreodat\u0103 \u015fi nici nu a b\u0103ut alcool.&nbsp; Nici dup\u0103 ce \u00een 2011, c\u00e2nd s-a pr\u0103bu\u015fit la p\u0103m\u00e2nt din cauza unui atac de cord \u00een timpul unei curse la un semimaraton, Kristian nu a acceptat s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 ritmul. Atacul de cord i-a oprit pulsul timp de 10&nbsp;minute. La spital, unul public, Kristian nu s-a ab\u0163inut s\u0103 nu-i analizeze deficien\u0163ele. \u201eCl\u0103direa era foarte veche, iar asistentele, bine pl\u0103tite, st\u0103teau cu orele pe coridoare, m\u00e2nc\u00e2nd. M-am g\u00e2ndit atunci c\u0103 po\u0163i vinde cl\u0103direa pentru a face acolo apartamente \u015fi s\u0103 folose\u015fti banii pentru construirea unui spital nou, cu logistic\u0103 mai bun\u0103.\u201c<\/p>\n<p>\nAnul viitor, Hero sper\u0103 s\u0103 deschid\u0103 5-10 noi centre de refugia\u0163i \u00een Suedia. Acolo, campania s-ar putea lovi de obstacole serioase. Peste 40 de centre au fost incendiate \u00een urma unor atacuri \u00eencep\u00e2nd din iulie. Suedia a acceptat \u00een 2015 circa 160.000 de refugia\u0163i, mai mult dec\u00e2t oricare alt\u0103 \u0163ar\u0103 european\u0103 dac\u0103 cifra este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 la num\u0103rul de locuitori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pentru unii valul de refugia\u0163i este motiv de isterie, dar pentru al\u0163ii reprezint\u0103 o \u015fans\u0103 de profit. S\u00e2rbii au f\u0103cut afaceri cu de toate pe drumul imigran\u0163ilor, v\u00e2nz\u00e2ndu-le acestora orice, de la transport cu autobuzul la ghete \u015fi cartele telefonice. Constructorii nem\u0163i \u015fi retailerii de bricolaj se a\u015fteapt\u0103 la un boom al v\u00e2nz\u0103rilor, dar \u00een [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[81,7867,18255,15976,5453,7406,15404,382,9863,8074,383,4638,18094,80,298,13230,8292,7212],"class_list":["post-131128","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-afaceri","tag-afganistan","tag-asteptare","tag-bataie","tag-casa","tag-craciun","tag-fericire","tag-frati","tag-hartie","tag-imigranti","tag-norvegia","tag-profit","tag-refugiati","tag-refuz","tag-reprezentare","tag-suedia","tag-transport","tag-vanzari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131128","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=131128"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131128\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=131128"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=131128"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=131128"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}