\nPrimul calculator construit la o universitate din Rom\u00e2nia, acum jum\u0103tate de secol, este \u00eenc\u0103 func\u0163ional. A fost restaurat \u015fi este acum pies\u0103 de muzeu la Timi\u015foara. O adev\u0103rat\u0103 minune a tehnicii, a fost folosit la construc\u0163ia celui mai mare baraj din \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n
\nPentru ca barajul Vidraru, cel mai mare realizat vreodat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, s\u0103 stea \u00een picioare, fiecare calcul a fost f\u0103cut cu aparatul gigant de la Timi\u015foara, scriu cei de la Digi24.<\/p>\n
\nC\u00e2t a fost student, Horia Gligor a lucrat pe calculatorul creat \u00een anii ’60 la Politehnic\u0103 \u015fi \u00eei \u015ftie toate secretele. \u201eDe la ni\u015fte butoane, se anun\u0163a ma\u015fin\u0103ria. Pun 101 la adresa 1 \u015fi atunci spun c\u0103 ce e acolo s\u0103 se adune\u201d, explic\u0103 el.<\/p>\n
\nRezultatul venea de la panoul cu sute de becuri care se aprindeau \u015fi indicau litere sau cifre. A\u015fa a fost tradus\u0103, \u00een 1962, prima fraz\u0103 cu ajutorul circuitelor str\u0103mo\u015fului computerului de azi. Acestea \u00eensumau cam 30 de kilometri de s\u00e2rme \u015fi 100 de mii de lipituri.<\/p>\n