\nSingura certitudine este c\u0103 tabloul macroeconomic stabil, care poate s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 invidia unor \u0163\u0103ri importante din Europa, nu este lipsit de provoc\u0103ri. Motoarele economiei vor accelera \u00een 2016 spre 4% sau chiar 5%, dup\u0103 cum indic\u0103 estim\u0103rile anali\u015ftilor, dar \u015fi factori de risc \u2013 interni sau externi – pot ap\u0103rea. The Economist vede Rom\u00e2nia cu cel mai \u00eenalt ritm de cre\u015ftere al economiei dintre \u0163\u0103rile europene \u00een anul 2016: de 3,9%. La nivel local, pesimi\u015ftii v\u0103d cre\u015fterea PIB sub 4% \u00een 2016, \u00een timp ce optimi\u015ftii anticipeaz\u0103 o cre\u015ftere a economiei chiar de 5%. P\u0103strarea macrostabilit\u0103\u0163ii c\u00e2\u015ftigate \u00een ultimii ani \u015fi valorificarea ei au un loc rezervat pe lista provoc\u0103rilor, cre\u015fterea spectaculoas\u0103 a deficitului bugetar \u00een acest an spre 3% fiind un motiv de preocupare.<\/p>\n
\nCel mai probabil consumul intern va r\u0103m\u00e2ne cel mai important motor de cre\u015ftere a PIB. Ascensiunea economiei urmeaz\u0103 s\u0103 fie sus\u0163inut\u0103 \u00een special de av\u00e2ntul consumului popula\u0163iei, sus\u0163inut de cre\u015fterea veniturilor disponibile \u00een urma major\u0103rii salariilor \u015fi a reducerii fiscalit\u0103\u0163ii. Totodat\u0103, \u015fi consumul public ar putea s\u0103 creasc\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 2016 este an electoral, cu alegeri locale \u015fi parlamentare. Serviciile vor sus\u0163ine ascensiunea economiei, \u00een principal sectoarele IT&C \u015fi imobiliar.<\/p>\n
\nExporturile ar putea s\u0103 creasc\u0103 \u015fi \u00een acest an – continu\u00e2nd seria evolu\u0163iilor bune din ultimii ani – \u015fi s\u0103 ating\u0103 un nou maxim istoric, unele estim\u0103ri indic\u00e2nd un nivel de circa 60 miliarde de euro. Ritmul de cre\u015ftere a exporturilor va fi \u00eens\u0103 probabil de o singur\u0103 cifr\u0103 \u015fi va r\u0103m\u00e2ne sub viteza importurilor, astfel c\u0103 deficitul comercial s-ar putea ad\u00e2nci.<\/p>\n
\nPe l\u00e2ng\u0103 efectele benefice, ascensiunea consumului dincolo de anumite limite poate s\u0103 aduc\u0103 \u015fi presiuni infla\u0163ioniste \u015fi o cre\u015ftere a deficitului extern. Pe m\u0103sur\u0103 ce consumul va dudui, importurile vor cre\u015fte.<\/p>\n
\nEvolu\u0163ia economiei va fi influen\u0163at\u0103 at\u00e2t de situa\u0163ia din zona euro, c\u00e2t \u015fi de politicile \u015fi reformele aplicate pe plan intern. Partea fiscal\u0103 a ajuns din nou \u00een vizorul anali\u015ftilor \u015fi a pie\u0163elor, \u00een condi\u0163iile \u00een care consolidarea fiscal\u0103 din anii trecu\u0163i se va transforma \u00een acest an \u00een relaxare fiscal\u0103, deficitul bugetar urc\u00e2nd spre 3% din PIB. De multe ori \u00een Rom\u00e2nia, \u00een anii electorali, cursul de schimb leu-euro devenea instrument electoral \u015fi teren de lupt\u0103 \u00een r\u0103zboiul politic. Iar \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea evolu\u0163iei de pe scena politic\u0103 cre\u015ftea presiunile de depreciere a leului \u015fi, concomitent, cre\u015ftea \u015fi tensiunea rom\u00e2nilor cu credite \u00een euro. Faptul c\u0103 \u00een acest an Rom\u00e2nia va avea dou\u0103 seturi de alegeri nu ar trebui, de aceast\u0103 dat\u0103, s\u0103 pun\u0103 presiune nici asupra cursului de schimb, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 exist\u0103 un guvern tehnocrat. Astfel, moneda na\u0163ional\u0103 ar urma s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mai degrab\u0103 sub impactul evolu\u0163iilor externe dec\u00e2t interne.<\/p>\n
\nCursul de schimb leu\/euro ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 stabil \u00een acest an, cu o tendin\u0163\u0103 dominant\u0103 de apreciere fa\u0163\u0103 de euro, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 banca central\u0103 ar putea s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 o politic\u0103 mai predictibil\u0103 \u015fi o volatilitate mai redus\u0103 a ratelor de do-b\u00e2n-d\u0103. Anali\u015ftii se a\u015fteapt\u0103 ca leul s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren anul acesta \u00een fa\u0163a euro \u015fi previzioneaz\u0103 un curs de 4,3-4,4 lei\/euro. \u00cen privin\u0163a do-larului american, p\u0103rerile anali\u015ftilor sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite, optimi\u015ftii prog-no-z\u00e2nd \u00eentoarcerea cursului chiar sub pragul de 4 lei\/dolar, \u00een timp ce pesimi\u015ftii v\u0103d cota\u0163ia avans\u00e2nd apre 4,4 lei\/dolar. 2015 a fost un an tensionat pentru cei care au fost atra\u015fi \u00een trecut de mirajul francului elve\u0163ian, dar \u015fi pentru cei cu credite \u00een dolari. Pe parcursul anului trecut, moneda na\u0163ional\u0103 s-a depreciat cu dou\u0103 cifre \u00een fa\u0163a dolarului american, respectiv un minus de 13%, \u015fi \u00een fa\u0163a francului elve\u0163ian, minus 13%, \u00een timp ce deprecierea fa\u0163\u0103 de euro a fost de doar 0,9%.<\/p>\n
\nDup\u0103 ce infla\u0163ia a \u00eencheiat anul 2015, \u00een premier\u0103, \u00een teritoriul negativ, la -0,9%, va continua s\u0103 scad\u0103 \u015fi \u00een prima jum\u0103tate a acestui an pe fondul ajust\u0103rii TVA de la 24% la 20%. Iar ulterior, este posibil ca infla\u0163ia s\u0103 reintre pe un trend pozitiv \u00eencep\u00e2nd din var\u0103 \u015fi poate \u00eencheia anul \u00eentre 1% \u015fi 2%, conform estim\u0103rilor unor anali\u015fti. \u00cen acest context, Banca Na\u0163ional\u0103 ar putea s\u0103 men\u0163in\u0103 \u00een acest an dob\u00e2nda-cheie la minimul istoric de 1,75%, dar exist\u0103 \u015fi posibilitatea major\u0103rii ratei \u00een situa\u0163ia \u00een care vor ap\u0103rea semne de supra\u00eenc\u0103lzire a economiei. \u00cen 2015, dob\u00e2nda-cheie a fost redus\u0103 de patru ori, dup\u0103 ce a fost ajustat\u0103 de cinci ori \u00een 2014. Planurile ambi\u0163ioase de relaxare fiscal\u0103 adoptate de guvern \u015fi parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetar\u0103 \u201epe hold\u201c.<\/p>\n
\nProcesul de relansare a credit\u0103rii va continua \u00een acest an, evolu\u0163ia fiind sus\u0163inut\u0103 at\u00e2t de accelerarea economiei, respectiv a investi\u0163iilor \u015fi consumului, c\u00e2t \u015fi de dinamizarea ofertei bancare, ca urmare a sc\u0103derii costurilor de finan\u0163are. Cre\u015fterea puternic\u0103 a credit\u0103rii \u00een lei a reu\u015fit anul trecut s\u0103 contrabalanseze declinul \u00eemprumuturilor \u00een valut\u0103, sus\u0163in\u00e2nd revenirea credit\u0103rii totale \u00een teritoriul pozitiv dup\u0103 trei ani de sc\u0103dere. \u00cemprumuturile \u00een moned\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi-au accelerat dinamica pozitiv\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care ratele dob\u00e2nzilor la creditele noi acordate companiilor \u015fi popula\u0163iei au sc\u0103zut la minime record, odat\u0103 cu programul de relaxare monetar\u0103 derulat de BNR prin diminuarea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103. Ponderea creditelor \u00een lei a devenit majoritar\u0103 \u00een anul 2015, ajung\u00e2nd la finele lunii noiembrie la 50,9% din totalul credit\u0103rii fa\u0163\u0103 de un minim de 36,5% \u00een luna mai din anul 2012.
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
2016 se profileaz\u0103 a fi un an economic mai bun dec\u00e2t 2015. Un an \u00een care Rom\u00e2nia ar putea s\u0103 avanseze \u015fi s\u0103 se deta\u015feze \u00een topul \u0163\u0103rilor europene ca ritm de cre\u015ftere a PIB, \u00een care cursul nu va crea probleme, iar infla\u0163ia va reintra \u00een teritoriul pozitiv. Dar 2016 este \u015fi un an electoral, cu dou\u0103 serii de alegeri, care \u00een trecut, \u00een mod \u201etradi\u0163ional\u201d, au adus derapaje, st\u00e2rnind turbulen\u0163e economice.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[32891,7684,7734,9632,9817,30806,557,485,246,34713,188,7585,471,8337,303,184,7931,220,484,80,98,13719,15704,7630,24193],"class_list":["post-130852","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-accelerare","tag-alegeri","tag-analisti","tag-avansare","tag-consum","tag-creare","tag-creditare","tag-credite","tag-crestere","tag-derapaj","tag-economie","tag-estimari","tag-europene","tag-evolutie","tag-important","tag-inflatie","tag-pib","tag-politica","tag-probleme","tag-refuz","tag-romania","tag-sustinere","tag-teritoriu","tag-top","tag-trecut"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130852","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130852"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130852\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130852"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130852"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130852"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}