![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14987731\/2\/grafic1.jpg\")
<\/a><\/p>\n\n\u00cen aceste condi\u0163ii, pia\u0163a universit\u0103\u0163ilor private din Rom\u00e2nia a sc\u0103zut drastic: valoarea veniturilor celor 37 de universit\u0103\u0163i private acreditate pe pia\u0163a local\u0103 (potrivit listei publicate pe site-ul Ministerului Educa\u0163iei) a ajuns \u00een 2014, potrivit celor mai recente informa\u0163ii publice disponibile, la 456 milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de veniturile \u00eenregistrate de acestea \u00een 2009, c\u00e2nd valoarea lor se plasa la aproximativ 804 milioane de lei (circa 190 de milioane de euro). Cea mai afectat\u0103 a fost Universitatea Spiru Haret, care a ajuns de la venituri de 380 de milioane de lei (90,4 milioane de euro) \u00een 2009 la venituri de circa 68 de milioane de lei (15,2 milioane de euro) \u00een 2014. Totodat\u0103, Universitatea Spiru Haret a trecut \u00een cei cinci ani de la un excedent de circa 169 de milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) la pierderi de peste 12,7 milioane de lei (2,85 milioane de euro). Trendul de sc\u0103dere a veniturilor este puternic vizibil \u015fi \u00een provincie: universitatea Vasile Goldi\u015f din Arad a trecut de la 82 milioane de lei (circa 19,5 milioane de euro) la 68 de milioane de lei (circa 14 milioane de euro) \u015fi de la profit de 19,5 milioane de lei (peste 4,5 milioane de euro) la profit de 345.918 lei (mai pu\u0163in de 100.000 de euro). <\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nSc\u0103derile se v\u0103d \u015fi \u00een num\u0103rul cadrelor didactice: Spiru Haret a redus num\u0103rul de angaja\u0163i de la 1.733 la aproape jum\u0103tate, iar Universitatea de Vest Vasile Goldi\u015f din Arad, de la 995 la 664. Starea fenomenului este cel mai bine descris\u0103 de reprezentan\u0163ii Consiliului Agen\u0163iei Rom\u00e2ne de Asigurare a Calit\u0103\u0163ii \u00een \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul Superior (ARACIS). \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior rom\u00e2nesc este subfinan\u0163at. Este \u015fi ieftin: poate cel mai ieftin serviciu din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nTaxele de \u015fcolarizare pe care le stabilesc universit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti sunt, pentru majoriatea cov\u00e2r\u015fitoare a domeniilor de studii, \u00eentotdeauna mai mici dec\u00e2t aloca\u0163iile bugetare\u201c, observ\u0103 Adrian Miroiu \u015fi Mircea \u0162eca \u00een \u201eSubfinan\u0163area \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior rom\u00e2nesc. O abordare institu\u0163ional\u0103\u201c, un material publicat \u00een Revista Pentru Asigurarea Calit\u0103\u0163ii \u00een \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul Superior, publicat\u0103 de ARACIS. Aceea\u015fi surs\u0103 observ\u0103 c\u0103 nu serviciile educa\u0163ionale private sunt \u00een general cele mai ieftine, ci doar serviciile educa\u0163ionale private de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior. Costurile percepute de gr\u0103dini\u0163ele private, de \u015fcolile primare private sau de liceele private sunt mult mai mari dec\u00e2t taxele de \u015fcolarizare stabilite de cele mai prestigioase universit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti \u015fi ajung la unele licee la valori de 10.000-15.000 de euro anual.<\/p>\n
\nA\u015fadar, o gr\u0103dini\u0163\u0103 privat\u0103 din Bucure\u015fti poate s\u0103 coste pe lun\u0103 c\u00e2t media unui an de studiu la o universitate privat\u0103: 500 de euro. \u201eAcest fapt e straniu: \u00een ultimul deceniu \u015fi \u00eendeosebi dup\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la UE \u00een 2007, pre\u0163urile bunurilor \u015fi serviciilor au crescut extrem de mult \u00een Rom\u00e2nia \u015fi sunt la nivelul pre\u0163urilor din Uniunea European\u0103. Or, universit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 toate bunurile \u015fi serviciile de care au nevoie la aceste niveluri tot mai mari. Veniturile din finan\u0163area de baz\u0103 \u015fi din taxe pentru universit\u0103\u0163ile publice \u015fi private, care reprezint\u0103 cea mai mare parte a veniturilor lor, nu au crescut \u00een aceast\u0103 perioad\u0103; e de a\u015fteptat ca universit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 concuren\u0163ei: ele pot oferi tot mai mult acces la informa\u0163ie, salarii mai pu\u0163in atractive, facilit\u0103\u0163i de cercetare mai proaste \u015f.a.\u201c Atragerea de studen\u0163i care \u00ee\u015fi pl\u0103tesc singuri taxele a fost, at\u00e2t pentru universit\u0103\u0163ile private, c\u00e2t \u015fi pentru cele de stat, un mijloc de cre\u015ftere a veniturilor. \u00cens\u0103, de\u015fi num\u0103rul studen\u0163ilor cu tax\u0103 a fost ridicat, veniturile au fost joase, \u00een cele mai multe domenii, deoarece majoritatea universit\u0103\u0163ilor au stabilit taxe mai mici dec\u00e2t aloca\u0163ia bugetar\u0103 pe student (\u00een medie, de 600 de euro per student anual \u2013 n.r.). <\/p>\n
\n \nProfesorul Marian Sta\u015f, pre\u015fedinte al clubului Liderii Mileniului III \u015fi absolvent al Harvard Kennedy School of Government (unde a f\u0103cut un masterat \u00een Administra\u0163ie Public\u0103), denun\u0163\u0103 \u015fi o fals\u0103 autonomie \u00een rela\u0163ia cu Ministerul Educa\u0163iei, care, spre exemplu, desfiin\u0163eaz\u0103 programe ale universit\u0103\u0163ilor private care nu sunt \u00een acord cu pia\u0163a muncii, de\u015fi universit\u0103\u0163ile private ar trebui s\u0103 fie autonome \u015fi s\u0103 decid\u0103 singure ce cere pia\u0163a. \u201eEu cred c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla o cernere a pie\u0163ei. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor marile universit\u0103\u0163i din lume au foarte mul\u0163i candida\u0163i pe loc \u2013 asta \u00eenseamn\u0103 reputa\u0163ie, \u00eenseamn\u0103 valori, \u00eenseamn\u0103 o foarte bun\u0103 certitudine c\u0103 \u00een momentul \u00een care termini universitatea respectiv\u0103 ai valoare ad\u0103ugat\u0103 pe pia\u0163a muncii, or, eu \u00eemi doresc lucrul acesta, ca \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul privat, \u00een urm\u0103torii 10-20 de ani, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acele universit\u0103\u0163i care \u00eentr-adev\u0103r pot s\u0103 reprezinte poli de excelen\u0163\u0103\u201c, spune Marian Sta\u015f, care traduce excelen\u0163a \u015fi performan\u0163a prin prezen\u0163a profesorilor respectivi \u00een contextul interna\u0163ional sau prin schimburi interna\u0163ionale de studen\u0163i: \u201eInterna\u0163ionalizarea este s\u00e2ngele care circul\u0103 prin venele unei universit\u0103\u0163i \u015fi care se conecteaz\u0103 cu alte sisteme din lume \u2013 or, asta \u00eenseamn\u0103 o condi\u0163ie \u015fi un factor esen\u0163ial pentru o cre\u015ftere a calit\u0103\u0163ii. Cum s\u0103 \u00ee\u0163i vin\u0103 studen\u0163i din alte col\u0163uri de lume dac\u0103 tu e\u015fti slab? Interna\u0163ionalizare \u00eenseamn\u0103 prin defini\u0163ie calitate bun\u0103 a programelor, ofert\u0103 a programelor \u00een limbi de circula\u0163ie pentru ca studen\u0163ii din alte \u0163\u0103ri s\u0103 fie interesa\u0163i s\u0103 vin\u0103 la tine; c\u00e2t \u015fi prin corelarea ofertei de studiu cu cerin\u0163ele pie\u0163ei muncii\u201c.<\/p>\n \n\u201eUn tip de tun axat pe profit devine mai devreme sau mai t\u00e2rziu falimentar: fie din cauz\u0103 c\u0103 demografiile scad, fie copiii \u00eencep s\u0103 vad\u0103 c\u0103 banii pe care \u00eei dau nu mai genereaz\u0103 returnul pe care \u00eel a\u015fteptau. Lumea se de\u015fteapt\u0103, devine mai deschis\u0103, mai interna\u0163ional\u0103, mai global\u0103, vede programe educa\u0163ionale prin alte p\u0103r\u0163i. \u015ei se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u0103, dintr-o dat\u0103, pia\u0163a devine mult mai concuren\u0163ial\u0103 \u015fi \u00eencepe s\u0103 nu mai mearg\u0103 ca \u00een anii anteriori, c\u00e2nd oamenii se mul\u0163umeau, chiar dac\u0103 \u015ftiau c\u0103 universitatea e slab\u0103, c\u0103 merg \u015fi pl\u0103tesc \u015fi \u00ee\u015fi iau diploma. Dintr-o dat\u0103, \u00eencep s\u0103 intre \u015fi al\u0163i factori \u00een ecua\u0163ie\u201c, spune Marian Sta\u015f.<\/p>\n \n\u00cen contextul \u00een care pre\u015fedintele Iohannis a luat decizia strategic\u0103 de a face 2016-2017 an al educa\u0163iei \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, Sta\u015f crede c\u0103 paradigma se va schimba: \u201eEu estimez c\u0103, \u00een urm\u0103torii 3-5 ani, transform\u0103rile din educa\u0163ie vor fi dure, complexe \u015fi vor fi forme cu fond, nu vor mai fi cosmetiz\u0103ri. Astfel, estimarea mea este c\u0103 \u00een urm\u0103torii 10\u201120 de ani va avea loc cu adev\u0103rat schimbarea paradigmei educa\u0163iei, care cu siguran\u0163\u0103 va avea un efect de cernere foarte puternic. \u00cen acest context, supravie\u0163uie\u015fte \u015fi se transform\u0103 cine este capabil s\u0103 fac\u0103 a\u015fa ceva, se reinventeaz\u0103 cine poate\u201c.<\/p>\n <\/p>\n \nDE CE ESTE AT\u00c2T DE IEFTIN \u00ceNV\u0102\u0162\u0102M\u00c2NTUL SUPERIOR ROM\u00c2NESC?<\/p>\n \nTaxele de studii din Rom\u00e2nia sunt at\u00e2t de mici, \u00eenc\u00e2t taxa medie anual\u0103 pentru educa\u0163ie universitar\u0103 a ajuns s\u0103 valoreze cam c\u00e2t un city break, cu biletele de avion incluse. Care sunt cauzele?<\/p>\n \n\u201e(…) universit\u0103\u0163ile nu au reu\u015fit ca m\u0103car unele dintre programele lor s\u0103 fie mai atr\u0103g\u0103toare \u015fi ca urmare s\u0103 stabileasc\u0103 pentru acestea taxe de studiu mai mari. Pe de alt\u0103 parte, nu explic\u0103 de ce, chiar dac\u0103 num\u0103rul de studen\u0163i a sc\u0103zut, num\u0103rul de locuri oferite de stat nu s-a mic\u015forat\u201c, subliniaz\u0103 exper\u0163ii de la ARACIS. Ei sesizeaz\u0103 alte dou\u0103 explica\u0163ii \u2013 prima este aceea c\u0103 diversele mecanisme institu\u0163ionale care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior rom\u00e2nesc \u2013 \u00een principal mecanismul de finan\u0163are \u015fi cel de evaluare a calit\u0103\u0163ii programelor de studii, ambele rigide \u015fi formale \u2013 au avut drept consecin\u0163\u0103 o reducere a diversit\u0103\u0163ii \u015fi o omogenitate accentuat\u0103 a universit\u0103\u0163ilor, at\u00e2t publice, c\u00e2t \u015fi private.<\/p>\n \nA doua explica\u0163ie este de natur\u0103 politic\u0103 \u2013 din motive electorale, guvernele nu sunt dispuse s\u0103 scad\u0103 num\u0103rul de locuri subven\u0163ionate de la buget. \u201eDe\u015fi aloca\u0163iile bugetare pe student sunt mici, acela\u015fi lucru se observ\u0103 \u015fi \u00een cazul taxelor de studii cerute de universit\u0103\u0163i. Universit\u0103\u0163ile se aliniaz\u0103 pe un front al subfinan\u0163\u0103rii \u015fi nu pe unul al marii finan\u0163\u0103ri \u2013 de ce se ajunge ca toate taxele s\u0103 fie at\u00e2t de mici, \u00een loc s\u0103 fie toate at\u00e2t de mari? O alt\u0103 explica\u0163ie ar putea fi c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia oamenii sunt prea s\u0103raci \u015fi nu \u00ee\u015fi pot permite s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 prea mult pentru educa\u0163ie, iar taxe mai mari ar putea conduce la o rat\u0103 mai mare a abandonului \u015fcolar. Totu\u015fi, consumul a crescut, indicatorii de cre\u015ftere economic\u0103 sunt \u00een parametri buni, iar rezultatele ar trebui s\u0103 se reflecte \u015fi \u00een taxele universit\u0103\u0163ilor private. Ovidiu Folcu\u0163 men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 totul vine de la sc\u0103derea num\u0103rului de studen\u0163i, odat\u0103 cu sc\u0103derea accentuat\u0103 a natalit\u0103\u0163ii (genera\u0163iile \u00eenmatriculate \u00eencep\u00e2nd cu 2008 sunt n\u0103scute \u00een sau dup\u0103 1990, moment de la care se cunoa\u015fte \u00eenregistrarea unui drastic declin demografic).<\/p>\n \n \n\u201eAcesta era un fenomen cunoscut \u015fi, cred eu, anticipat adecvat de toate institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior.\u201c Sc\u0103derea num\u0103rului de poten\u0163iali studen\u0163i se exprim\u0103 \u00een schimbarea ponderii \u00een ansamblul studen\u0163ilor \u00een favoarea studen\u0163ilor bugeta\u0163i, pentru care nu s-a redus num\u0103rul de locuri. La fenomenul demografic se adaug\u0103 criza economic\u0103, precum \u015fi rata semnificativ mai sc\u0103zut\u0103 a promov\u0103rii bacalaureatului sau diminuarea num\u0103rului de angaja\u0163i \u00een zona public\u0103 (pentru care, \u00een unele cazuri, de\u0163inerea unei diplome de absolvent putea fi suficient\u0103 pentru a accede la o anumit\u0103 pozi\u0163ie), fenomenul migra\u0163ionist), c\u00e2t \u015fi \u201ecauze conjuncturale, subiective\u201c. \nProf. univ. dr. Paul Negru\u0163, rectorul universit\u0103\u0163ii confesionale Emanuel din Oradea (cu venituri de aproximativ 3 milioane de lei anul trecut, buget realizat din contribu\u0163ii, sponsoriz\u0103ri de la persoane fizice sau juridice din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, taxe \u015fcolare, contracte de cercetare, granturi \u015fi alte venituri \u00een condi\u0163iile legii \u2013 din care 15% reprezint\u0103 \u00eencas\u0103ri din taxe de \u015fcolarizare, iar 13% \u00eencas\u0103ri din taxe de c\u0103min \u015fi cantin\u0103) sintetizeaz\u0103 \u015fase motive pentru sc\u0103derea num\u0103rului de studen\u0163i:<\/p>\n \n– cauza demografic\u0103 – sc\u0103derea semnificativ\u0103 a num\u0103rului de copii; \nOBSESIA PENTRU DIPLOME<\/p>\n \nScepticismul studen\u0163ilor, dar \u015fi al angajatorilor, referitor la diplomele universit\u0103\u0163ilor private, \u00een urma unor lovituri de imagine istorice, nu poate fi omis. \u00cen online zac \u015fi acum fantomele a zeci de site-uri de avocatur\u0103 specializate \u00een solu\u0163ionarea spe\u0163elor referitoare la scandalul diplomelor de la Spiru Haret, solu\u0163ionat \u00een 2015 printr-o ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103 dat\u0103 de ministrul educa\u0163iei de atunci, Sorin C\u00eempeanu. Prin ordonan\u0163\u0103, circa 75.000 de diplome de licen\u0163\u0103 sau masterat ob\u0163inute la programe de studiu neacreditate ale universit\u0103\u0163ilor, cele mai multe fiind de la Universitatea Spiru Haret, aveau s\u0103 fie recunoscute.<\/p>\n \nProiectul avea s\u0103 recunoasc\u0103 studiile pe care absolven\u0163ii le-au urmat la programe neacreditate p\u00e2n\u0103 \u00een 2011, atunci c\u00e2nd a intrat \u00een vigoare noua lege a educa\u0163iei; iar demersul ministrului a fost motivat de faptul c\u0103 Ministerul Educa\u0163iei a pierdut foarte multe procese intentate pentru c\u0103 nu s-au recunoscut actele de studii, iar pierderile au fost de 1,75 milioane de lei. (Scandalul diplomelor de la Spiru Haret a izbucnit \u00een 2009, cel mai bun an pentru universit\u0103\u0163ile private, c\u00e2nd Ecaterina Andronescu, ministrul educa\u0163iei de la acea vreme, a anun\u0163at c\u0103 formele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ID (\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt la distan\u0163\u0103) \u015fi FR (f\u0103r\u0103 frecven\u0163\u0103) ale Universit\u0103\u0163ii Spiru Haret nu sunt autorizate \u015fi func\u0163ioneaz\u0103 \u00een ilegalitate. <\/p>\n <\/p>\n \nConform unei declara\u0163ii anterioare, Ecaterina Andronescu a cerut verificarea Universit\u0103\u0163ii Spiru Haret abia c\u00e2nd a v\u0103zut cifra uria\u015f\u0103 de absolven\u0163i din anul 2009: \u201e\u00cen momentul \u00een care s-au cerut formularele de diplome pentru absolven\u0163ii anului 2009, universitatea aceasta a cerut 50.000 de diplome. C\u00e2nd am v\u0103zut, am spus c\u0103 au gre\u015fit cu un ordin de m\u0103rime \u015fi am cerut s\u0103 verifice dac\u0103 cifra este corect\u0103\u201c. Era, spre surprinderea ei.) \u00cen plus, un clasament realizat \u00een 2011 de Asocia\u0163ia Universit\u0103\u0163ilor Europene, \u00een parteneriat cu Ministerul Educa\u0163iei, indica faptul c\u0103 doar 12 universit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti au intrat \u00een prima categorie, ca Universit\u0103\u0163i de Cercetare Avansat\u0103 \u015fi Educa\u0163ie, iar universit\u0103\u0163ile particulare au intrat toate \u00een ultima categorie valoric\u0103 \u2013 Universit\u0103\u0163i Centrate pe Educa\u0163ie.<\/p>\n \nAdrian Stanciu, consultant \u015fi antreprenor, de numele c\u0103ruia se leag\u0103 dezvoltarea unor companii precum Xerox Rom\u00e2nia, Ascendis, Human Synergistics, Kiwi Finance sau Maastricht School of Management, consider\u0103 c\u0103 majoritatea diplomelor ob\u0163inute \u00een cadrul unor universit\u0103\u0163i private au valoarea zero \u015fi \u201esunt foarte mul\u0163i angajatori care le trateaz\u0103 ca atare\u201c. El consider\u0103 c\u0103 ceea ce alimenteaz\u0103 \u00een momentul acesta o bun\u0103 parte din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul privat este dorin\u0163a p\u0103rin\u0163ilor de a avea copiii lor o diplom\u0103 \u2013 \u201edar diplomele respective nu au valoare efectiv\u0103, ci poate au un pic de valoare social\u0103, din cauz\u0103 c\u0103 statul rom\u00e2n este foarte birocrat \u015fi \u00ee\u0163i impune, pentru o anumit\u0103 pozi\u0163ie, s\u0103 ar\u0103\u0163i c\u0103 ai o diplom\u0103, prin urmare multe dintre aceste universit\u0103\u0163i sunt fabrici de diplome\u201c.<\/p>\n \nProblema esen\u0163ial\u0103 pe care o observ\u0103 Stanciu este c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul universitar privat a fost alimentat de nevoia de statut social: \u201eNu te ajut\u0103 s\u0103 construie\u015fti competen\u0163e, nu te ajut\u0103 prea tare, dar \u00ee\u0163i d\u0103 un fel de statut social care nu prea \u0163ine de foame, iar anii investi\u0163i acolo ar trebui investi\u0163i \u00een altceva, ce poate fi ceva la nivel voca\u0163ional\u201c. El ofer\u0103 ca exemplu companiile care au \u00eenceput s\u0103 se axeze pe dezvoltare de tip IT din Bucure\u015fti, Cluj-Napoca \u015fi Ia\u015fi, care \u00ee\u015fi fac propriile \u015fcoli voca\u0163ionale: \u201eNu \u00ee\u015fi propun s\u0103 te \u00eenve\u0163e filosofia computingului de la zero infinit, ci cum s\u0103 fii programator; \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul ofer\u0103 o dimensiune academic\u0103 care nu este neap\u0103rat prioritar\u0103 dac\u0103 tu vrei s\u0103 ai un parcurs mai degrab\u0103 voca\u0163ional\u201c.<\/p>\n \n \nStanciu face o paralel\u0103 cu programele de executive MBA desf\u0103\u015furate \u00een cadrul Maastricht School of Management: \u201eE o disciplin\u0103 academic\u0103 \u015fi eu nu cred c\u0103 ar trebui s\u0103 existe diplome, de\u015fi noi oferim una. Sunt oameni care consider\u0103 diplomele importante, la fel cum sunt oameni care vor ca programele s\u0103 fie acreditate. Pe noi \u00eens\u0103 acreditarea ne limiteaz\u0103, mai mult dec\u00e2t ne ajut\u0103; ne ajut\u0103 la v\u00e2ndut, pentru c\u0103 oamenii vor ca un program s\u0103 fie acreditat, dar filosofia acredit\u0103rii este c\u0103 impune baremurile minimale ale unei activit\u0103\u0163i, niciodat\u0103 maximale: se pune un prag sub care nu se poate cobor\u00ee\u201c.<\/p>\n \nStanciu crede c\u0103, cu c\u00e2t faci o treab\u0103 mai bun\u0103, cu at\u00e2t nu ai nevoie s\u0103 fii acreditat: \u201e\u00cen momentul \u00een care capacitatea ta este pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 ai nevoie de acreditare, dar, c\u00e2nd e\u015fti cu adev\u0103rat bun, nu \u00ee\u0163i trebuie nicio acreditare, majoritatea \u015fcolilor mari din lume nu sunt acreditate de nimeni. Dar \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 obsesia pentru acreditare, pentru diplome, pentru un certificat care s\u0103 spun\u0103 c\u0103 nu sunt prost, de\u015fi nu e ceva care \u00ee\u0163i d\u0103 valoare, ci ceva care nu \u00ee\u0163i ia valoare.\u201c Adrian Stanciu consider\u0103 c\u0103 cerin\u0163ele standard din procesul de acreditare impun ni\u015fte limit\u0103ri care \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 desf\u0103\u015foare activitatea a\u015fa cum ar dori \u2013 \u201eDac\u0103 avem informa\u0163ii extracuriculare din afara curriculumului standard de MBA care a fost g\u00e2ndit cu ani \u00een urm\u0103, spa\u0163iul pe care \u00eel putem ocupa cu acestea este mic.\u201c<\/p>\n \n\u00cen esen\u0163\u0103, \u015fi universit\u0103\u0163ile private ar trebui s\u0103 urmeze legile economiei de pia\u0163\u0103. \u201eEste nevoie de produs \u00een primul r\u00e2nd, po\u0163i s\u0103 p\u0103c\u0103le\u015fti pe unii tot timpul, pe to\u0163i c\u00e2teodat\u0103, dar nu po\u0163i s\u0103 \u00eei p\u0103c\u0103le\u015fti pe to\u0163i tot timpul, adic\u0103 la un moment dat, dac\u0103 produsul t\u0103u nu exist\u0103 sau dac\u0103 nu livreaz\u0103 ce promite, lumea se va prinde \u015fi p\u0103rerea mea e c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul universitar privat a ajuns aici, \u00eentr-un punct \u00een care angajatorii nu dau absolut doi bani pe diplome \u2013 \u015fi-a creat o imagine at\u00e2t de proast\u0103, \u00eenc\u00e2t o diplom\u0103 de la ei e complet irelevant\u0103. Aproape nici MBA- ul nu mai conteaz\u0103 sau conteaz\u0103 foarte pu\u0163in la angajare.\u201c Principala provocare a universit\u0103\u0163ilor va fi g\u0103sirea unor ni\u015fe, a unor promisiuni de marc\u0103, pe care s\u0103 le comunice \u015fi s\u0103 \u00eenchid\u0103 pia\u0163a cu o livrare \u2013 \u201eVa dura vreo cinci ani \u015fi vor avea de \u00eenvins scepticismul care s-a instalat \u00een mas\u0103 la adresa universit\u0103\u0163ilor private\u201c.<\/p>\n \n\u00cen 2010, la mai pu\u0163in de un an dup\u0103 cel mai mare aflux de absolven\u0163i de universit\u0103\u0163i private de pe pia\u0163a local\u0103 (\u00een 2009 au absolvit 97.422 la privat), num\u0103rul de \u015fomeri tineri de pe pia\u0163a muncii era de circa 10.000. \u201eCred c\u0103 \u00een continuare exist\u0103 o percep\u0163ie \u00absceptic\u0103\u00bb fa\u0163\u0103 de absolven\u0163ii de universit\u0103\u0163i private, \u00een primul r\u00e2nd datorat\u0103 nout\u0103\u0163ii acestora. Universit\u0103\u0163ile private din Rom\u00e2nia nu au o istorie foarte \u00eendelungat\u0103 \u015fi, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, singura form\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior recunoscut\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103 a fost reprezentat\u0103 de universit\u0103\u0163ile de stat. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, probabil c\u0103 \u201epublicitatea negativ\u0103 de care au beneficiat anumite universit\u0103\u0163i private a contribuit de asemenea la o anumit\u0103 doz\u0103 de scepticism\u201c, observ\u0103 Alexandra Urseanu, executive manager \u00een cadrul companiei de consultan\u0163\u0103 Hart Consulting <\/p>\n \n. Ea consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 un angajator educat \u015fi cu adev\u0103rat profesionist nu va face totu\u015fi astfel de diferen\u0163e \u00eentre candida\u0163i. \u201eAr trebui s\u0103 primeze \u00een procesul de selec\u0163ie evaluarea real\u0103 a competen\u0163elor (p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, un absolvent de facultate de stat nu este din principiu \u00abmai bun\u00bb ca un alt candidat), iar un angajator profesionist va \u015fti s\u0103 elimine din procesul de selec\u0163ie astfel de stereotipii \u015fi s\u0103 sondeze cu adev\u0103rat potrivirea candidatului cu postul \u015fi organiza\u0163ia.<\/p>\n \nUrseanu consider\u0103 c\u0103 eficien\u0163a unei universit\u0103\u0163i \u015fi prestigiul acesteia se traduc \u00een termeni de business prin procentul de inser\u0163ie a absolven\u0163ilor pe pia\u0163a muncii: ce procent din absolven\u0163ii facult\u0103\u0163ii\/universit\u0103\u0163ii mele sunt angaja\u0163i \u00eentr-un orizont de 6-9 luni de la finalizarea studiilor. Nu sunt foarte multe universit\u0103\u0163i din Rom\u00e2nia ce dispun \u00eens\u0103 de astfel de studii. A observat c\u0103 \u00een prezent \u00een societatea civil\u0103 exist\u0103 \u00eencerc\u0103ri de stabilire a unui dialog \u00eentre mediul universitar \u015fi cel de afaceri, alinierea percep\u0163iilor ambelor p\u0103r\u0163i despre un student bine preg\u0103tit fiind prioritar\u0103. \u201e\u00abPreg\u0103tit\u00bb de cele mai multe ori pentru universitate \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00abi-am livrat curricula \u015fi a absolvit examenele\u00bb, \u00eens\u0103 pentru mediul de afaceri \u00eenseamn\u0103 \u00abare o baz\u0103 teoretic\u0103 \u015fi practic\u0103 pe care o poate utiliza \u00een a se adapta la mediul meu de lucru\u00bb; are un set de abilit\u0103\u0163i deja formate, \u00een care eu ca \u015fi angajator nu trebuie s\u0103 mai investesc suplimentar pentru a le forma\u201c.<\/p>\n \n \nPotrivit Alexandrei Urseanu, universit\u0103\u0163ile, fie acestea de stat sau private, ar trebui s\u0103 aib\u0103 priorit\u0103\u0163i precum alinierea cu a\u015ftept\u0103rile mediului de afaceri astfel \u00eenc\u00e2t procentul de inser\u0163ie pe pia\u0163a muncii s\u0103 fie mai mare, iar absolven\u0163ii s\u0103 aib\u0103 \u015fi performan\u0163e \u00een timp; pe asigurarea unui corp didactic echilibrat din punctul de vedere al experien\u0163ei teoretice versus experien\u0163ei practice; pe consolidarea unei culturi proprii, la fel ca \u015fi \u00een cadrul unei companii, care s\u0103 contribuie la \u201ecrearea unui sentiment de apartenen\u0163\u0103, de m\u00e2ndrie a faptului c\u0103 respectivii sunt studen\u0163i\/absolven\u0163i ai respectivei universit\u0103\u0163i\u201c, c\u00e2t \u015fi pe departamente de marketing \u015fi PR mai bune.<\/p>\n \nSE REINVENTEAZ\u0102 CINE POATE<\/p>\n \nMarian Sta\u015f identific\u0103 o \u00eentrebare cu care ar trebui s\u0103 se confrunte reprezentan\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior: \u201eCum te \u00eenv\u0103\u0163, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163area s\u0103 \u00ee\u0163i dea o serie de oportunit\u0103\u0163i pe band\u0103 larg\u0103, ce ar trebui f\u0103cut, \u00een contextul \u00een care modelul de carier\u0103 s-a schimbat \u015fi nu ne mai preg\u0103tim pentru un job pe care s\u0103-l avem toat\u0103 via\u0163a, ci pentru 6-7 ani? Intensitatea activit\u0103\u0163ii academice e la ordin de m\u0103rime mai mare, exerci\u0163iul deliberat \u00een placa de proiectare a acelui mod de \u00eenv\u0103\u0163are este educarea capacit\u0103\u0163ii de a distila tone de informa\u0163ii instantaneu \u015fi de a crea pic\u0103tura de informa\u0163ii pentru a \u00een\u0163elege mase de informa\u0163ii \u00eentr-un timp scurt pentru a face fa\u0163\u0103 cerin\u0163elor ca atare.\u201c \nPotrivit lui Folcu\u0163, reducerea num\u0103rului de studen\u0163i a \u00eenceput \u00een mod deliberat \u00een cazul lor cu c\u00e2\u0163iva ani \u00eenainte de 2008-2009, deoarece, credeau ei, rolul unei universit\u0103\u0163i particulare nu poate fi unul preponderent social, prin care s\u0103 \u00eencerci s\u0103 oferi acces la educa\u0163ie unui num\u0103r mare de poten\u0163iali studen\u0163i, ci unul axat pe calitatea educa\u0163iei, \u00een care num\u0103rul de studen\u0163i este semnificativ mai mic, costurile sunt mai mari, dar \u015fi calitatea este alta. \u00cen cele din urm\u0103, universit\u0103\u0163ile bune vor merge mai departe \u015fi se vor dezvolta, cele care nu au avut performan\u0163e adecvate, probabil vor disp\u0103rea. \u00cen contextul men\u0163ionat, au luat \u00een calcul dou\u0103 obiective strategice: interna\u0163ionalizarea \u015fi apropierea de angajatori, de mediul de business. Au deschis noi programe de studii, mai ales cu predare \u00een limba englez\u0103, prin intermediul c\u0103rora au accesat pie\u0163ele externe \u015fi au atras studen\u0163i interna\u0163ionali \u015fi au \u00eencercat s\u0103 reduc\u0103 decalajul dintre cerin\u0163ele angajatorilor \u015fi oferta venit\u0103 din mediul academic implic\u00e2nd din ce \u00een ce mai activ angajatorii \u00een formarea, \u00een special din perspectiv\u0103 practic\u0103, a viitorilor absolven\u0163i.<\/p>\n \nA fost creat c\u00e2te un Consiliu Consultativ\/Advisory Board pentru fiecare domeniu (\u015fi uneori chiar program de studii), \u00een permanen\u0163\u0103 consultat cu privire la adapt\u0103rile de curricul\u0103 \u015fi care se implic\u0103 inclusiv \u00een derularea anumitor activit\u0103\u0163i de curs sau seminar. Un alt obiectiv a fost atragerea de candida\u0163i cu performan\u0163e academice c\u00e2t mai bune, astfel c\u0103 au decis s\u0103 acorde mai multe burse de studii \u00eencep\u00e2nd cu acest an universitar, 20% dintre studen\u0163ii \u00eenmatricula\u0163i la fiecare program de studii primind burse echivalente cu cuantumul taxelor de studii. Pe l\u00e2ng\u0103 investi\u0163ii \u00een interna\u0163ionalizare \u015fi \u00een apropierea de angajatori, dar \u015fi \u00een active \u2013 \u00een dezvoltarea campusului \u015fi, recent, \u00een achizi\u0163ia unei foste baze sportive, un proiect de c\u00e2teva milioane de euro pe care \u015fi-au propus s\u0103 \u00eel dezvolte \u00een anii urm\u0103tori. <\/p>\n <\/p>\n \nDac\u0103 \u00een prezent finan\u0163area din taxele de studii dep\u0103\u015fe\u015fte 50%, \u015fi-au propus s\u0103 reduc\u0103 aceast\u0103 pondere \u00een urm\u0103torii ani, cresc\u00e2nd ponderea veniturilor financiare \u015fi din cercetare, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 flexibilitatea abord\u0103rilor strategice. \n \nPotrivit legii, circa 30% din banii trebuie folosi\u0163i pentru investi\u0163ii, astfel c\u0103, potrivit rectorului, \u201ecu banii din taxe, din cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi din sponsoriz\u0103ri, am construit spa\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pe o suprafa\u0163\u0103 de 14 hectare. Al\u0163i bani au fost investi\u0163i \u00een tehnic\u0103 informatic\u0103, \u00een amenajarea s\u0103lilor, a amfiteatrelor sau \u00een dotarea s\u0103lilor pentru facult\u0103\u0163ile voca\u0163ionale. Anul trecut au \u00eenceput \u00eenscrierile din cadrul unei gr\u0103dini\u0163e, iar anul acesta va fi, potrivit prorectorului Universit\u0103\u0163ii Spiru Haret, prof. univ. Gheorghe Bic\u0103, plin: \u201eViitorul este \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul privat (se refer\u0103 la gr\u0103dini\u0163e, \u015fcoli – n.r.), pentru c\u0103 statul cheltuie anapoda ni\u015fte sume enorme \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt despre care consta\u0163i, c\u00e2nd faci o analiz\u0103 de eficien\u0163\u0103, c\u0103 nu e \u00een regul\u0103 – statul bugeteaz\u0103 toate universit\u0103\u0163ile de stat, care ar trebui de fapt s\u0103-\u015fi restr\u00e2ng\u0103 activitatea pentru c\u0103 ele produc pe pia\u0163a muncii oameni care nu au loc pe pia\u0163a muncii\u201c.<\/p>\n \n\u00cen ce prive\u015fte sincronizarea cu pia\u0163a muncii, spune c\u0103 anali\u015fti din cadrul facult\u0103\u0163ii stabilesc priorit\u0103\u0163ile acesteia pentru o perspectiv\u0103 de cel pu\u0163in 10 ani \u00een avans \u2013 \u015fi ofer\u0103 ca exemplu facultatea de kinetoterapie, cu 150 de locuri la zi \u015fi 50 la frecven\u0163\u0103 redus\u0103, toate ocupate, c\u00e2t \u015fi o facultate de psihologie: \u201eDin ce \u00een ce mai mul\u0163i oameni au nevoie de asisten\u0163a unui psiholog, a\u015fa c\u0103 facultatea de psihologie este asaltat\u0103, cu 200 de locuri la zi \u015fi 120 de locuri la frecven\u0163\u0103 redus\u0103. Sociologia \u00een schimb nu s-a mai reg\u0103sit \u00een cerin\u0163ele pie\u0163ei muncii \u015fi a fost \u00eenlocuit\u0103, dar am f\u0103cut un program de tehnologie a informa\u0163iei\u201c. \u00cen ce prive\u015fte Universitatea Emanuel din Oradea, chiar dac\u0103 universitatea este una confesional\u0103 \u015fi nu a fost afectat\u0103 dramatic de reducerea num\u0103rului de studen\u0163i, reprezentan\u0163ii universit\u0103\u0163ii au luat m\u0103suri precum identificarea \u015fi targetarea altor grupe de v\u00e2rst\u0103 \u015fi profesionale precum persoanele \u00eentre 18 \u015fi 60 de ani, reconversia profesional\u0103, dezvoltarea recrut\u0103rii online, elaborarea unui sistem de burse, c\u00e2t \u015fi parteneriate cu firme de IT pentru formarea IT-\u015ftilor.<\/p>\n \n\u201eUniversitatea Lumina a fost g\u00e2ndit\u0103 ca un pol de educa\u0163ie la grani\u0163ele sud-estice ale Uniunii Europene. \u00cen general, ideea polilor de educa\u0163ie este lansat\u0103 \u00een UE de sistemul francez. Zona noastr\u0103 de interes este \u00eentr-o regiune nu numai permisiv\u0103, dar care are nevoie \u015fi de for\u0163\u0103 de munc\u0103 calificat\u0103 de un anumit nivel, superior: avem pe de o parte Balcanii de Vest, \u0163\u0103ri care se afl\u0103 \u00een procese de aderare, de preg\u0103tire a ader\u0103rii, \u015fi zona extins\u0103 a M\u0103rii Negre, zona limitrof\u0103 m\u0103rii la care Rom\u00e2nia este riveran\u0103 \u015fi evident estul Uniunii, \u00een mod special Moldova. Universitatea \u015fi-a asumat din capul locului o misiune multicultural\u0103, ea deschiz\u00e2ndu-se \u015fi pentru alte spa\u0163ii dec\u00e2t pentru spa\u0163iul strict rom\u00e2nesc\u201c, r\u0103spunde rectorul universit\u0103\u0163ii, conferen\u0163iar doctor Filip Stanciu, la \u00eentrebarea legat\u0103 de modul \u00een care \u015fi-au propus s\u0103 diferen\u0163ieze Universitatea Lumina, printre cel mai recent \u00eenfiin\u0163ate institu\u0163ii de acest tip de pe pia\u0163a local\u0103. Universitatea a \u00eenceput, cum era firesc, ca activitatea de baz\u0103 a unei funda\u0163ii, care avea deja o activitate din 1996 p\u00e2n\u0103 \u00een 2010, dezvolt\u00e2nd licee de nivel secundar \u2013 liceul interna\u0163ional de informatic\u0103 din Bucure\u015fti, liceul din Constan\u0163a, \u015fcoli f\u0103cute \u00een perimetrul legii 84, renumite pentru medaliile ob\u0163inute de elevi la diferite olimpiade interna\u0163ionale.<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n
\nReprezentan\u0163ii universit\u0103\u0163ii Hyperion identific\u0103 \u015fi factori precum diversificarea manualelor \u015fi curriculei \u015fi dezinteresul cadrelor didactice din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul mediu, atragerea de studen\u0163i de c\u0103tre universit\u0103\u0163ile str\u0103ine, c\u00e2t \u015fi denigrarea preferen\u0163ial\u0103 \u00een mass-media a universit\u0103\u0163ilor private.<\/p>\n
\n– cauza academic\u0103 – procentul sc\u0103zut al elevilor de liceu care au promovat bacalaureatul;
\n– cauza economic\u0103 – migra\u0163ia economic\u0103 a unui num\u0103r mare de tineri rom\u00e2ni;
\n– cauza politic\u0103 \u2013 competi\u0163ia inegal\u0103 a locurilor bugetate sau cu tax\u0103 redus\u0103 la universit\u0103\u0163ile publice din Rom\u00e2nia \u015fi Uniunea European\u0103;
\n– cauza cultural\u0103 – atitudinea \u201egenera\u0163iei Facebook fa\u0163\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul tradi\u0163ional \u00een campus\u201c;
\n– cauza motiva\u0163ional\u0103 – atrac\u0163ia \u00eenspre beneficiile finaciare imediate ale muncii necalificate \u00een diaspora \u00een defavoarea dedic\u0103rii pentru studii universitare.<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\n <\/p>\n<\/a><\/p>\n
\nNum\u0103rul studen\u0163ilor \u00eenrola\u0163i la facult\u0103\u0163ile private este \u00een sc\u0103dere. La Universitatea Rom\u00e2no-American\u0103, lucrurile arat\u0103 altfel: \u00een anul universitar 2008-2009, la Universitatea Rom\u00e2no-American\u0103 studiau 2,9% din totalul studen\u0163ilor \u00eenmatricula\u0163i \u00een mediul academic privat, iar \u00een prezent procentul a ajuns la 5,1%.<\/p>\n
\nReprezentan\u0163ii Universit\u0103\u0163ii Hyperion spun c\u0103 sc\u0103derea num\u0103rului de studen\u0163i a condus la m\u0103suri manageriale dure, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 compenseze influen\u0163a negativ\u0103 a lipsei acute de fonduri asupra calit\u0103\u0163ii activit\u0103\u0163ii didactice. \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 universitatea nu are interes s\u0103 fac\u0103 profit, ci s\u0103 dezvolte sistemul calitativ al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, nu ne putem pl\u00e2nge deocamdat\u0103\u201c, spun \u015fi reprezentan\u0163ii Universit\u0103\u0163ii Spiru Haret, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1990, \u00een cadrul funda\u0163iei Rom\u00e2nia de M\u00e2ine, iar ulterior, \u00een 2002, \u00eenfiin\u0163at\u0103 ca entitate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, referitor la modul \u00een care s-au reflectat sc\u0103derile.<\/p>\n<\/a><\/p>\n