{"id":130802,"date":"2016-01-24T09:30:00","date_gmt":"2016-01-24T09:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=130802"},"modified":"2016-01-24T09:30:00","modified_gmt":"2016-01-24T09:30:00","slug":"este-cea-mai-cautata-meserie-din-romania-nu-ai-cum-sa-ramai-fara-serviciu-pentru-ca-te-angajeaza-in-secunda-doi-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=130802","title":{"rendered":"Este cea mai c\u0103utat\u0103 meserie din Rom\u00e2nia. Nu ai cum s\u0103 r\u0103m\u00e2i f\u0103r\u0103 serviciu pentru c\u0103 te angajeaz\u0103 \u00een secunda doi"},"content":{"rendered":"

\nCompaniile IT din Rom\u00e2nia pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuz\u0103 poten\u0163ialilor clien\u0163i din cauza lipsei unui num\u0103r suficient de angaja\u0163i capabili s\u0103 le onoreze. \u00cen plus, concuren\u0163a pentru noi recru\u0163i \u00een IT e at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t salariile sunt de cel pu\u0163in dou\u0103 ori mai mari dec\u00e2t media pentru un debutant, iar angaja\u0163ii \u00ee\u015fi permit, chiar \u015fi \u00een actualul context economic, s\u0103 migreze de la o companie la alta pentru o ofert\u0103 mai bun\u0103. Culmea e c\u0103 facult\u0103\u0163ile de profil tehnologic din Rom\u00e2nia produc doar zece mii de absolven\u0163i pe an, de\u015fi necesarul ar fi dublu, \u00een timp ce altele reu\u015fesc cu mare greu s\u0103-i integreze pe studen\u0163i \u00een pia\u0163a muncii, a\u015fa c\u0103 devin \u015fomeri. Ce e de f\u0103cut?<\/p>\n

\n“E frustrant acum s\u0103 v\u0103d c\u0103 dac\u0103 dau anun\u0163 pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jum\u0103tate sunt candida\u0163i cu doctorat \u00een psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligen\u0163i. Nivelul salarial pe care \u00eel pot oferi difer\u0103 ca de la cer la p\u0103m\u00e2nt fa\u0163\u0103 de un specialist \u00een IT. E p\u0103cat s\u0103 vezi cum oameni inteligen\u0163i r\u0103m\u00e2n plafona\u0163i \u00eentr-o direc\u0163ie \u00een care nu exist\u0103 cerere din pia\u0163\u0103.” Declara\u0163ia lui C\u0103lin V\u0103duva, fondatorul \u015fi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angaja\u0163i, descrie clar dezechilibrul produs \u00een prezent pe pia\u0163a muncii \u00eentre absolven\u0163ii ie\u015fi\u0163i anual de pe b\u0103ncile facult\u0103\u0163ilor \u015fi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantific\u0103 \u00een zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al num\u0103rului prea mic de angaja\u0163i care s\u0103 poat\u0103 lucra la proiectele respective – \u201enu pot promite mai mult dec\u00e2t pot s\u0103 ofer”.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nAfacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, fa\u0163\u0103 de nivelul actual de \u015fapte milioane, iar diferen\u0163a vine tocmai din aceast\u0103 cauz\u0103: \u201eAm fi crescut mult mai mult dac\u0103 am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu lupt\u0103m tocmai din aceast\u0103 cauz\u0103”. Exemplu lui V\u0103duva se refer\u0103 chiar la luna martie, c\u00e2nd a fost nevoit s\u0103 spun\u0103 \u201enu\u201e unor parteneri, iar ace\u015ftia se v\u0103d nevoi\u0163i s\u0103 se orienteze spre alte \u0163\u0103ri pentru a-\u015fi putea gestiona activit\u0103\u0163ile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India \u015fi China sunt principalii concuren\u0163i ai Rom\u00e2niei, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar \u015fi a tarifelor tot mai competitive \u00een raport cu cele de pe pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n

\n
\n
\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\nAndrei Piti\u015f este pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Patronale a Industriei de Software \u015fi Servicii (ANIS). Criza de programatori nu este, \u00een viziunea sa, un fenomen specific Rom\u00e2niei, ci un fenomen la nivel global: \u201eAm participat la o discu\u0163ie cu \u015fefi de asocia\u0163ii de IT de pe tot mapamondul \u015fi to\u0163i se loveau de problema for\u0163ei de munc\u0103”.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDac\u0103 privim \u00eenspre cauzele acestei probleme, r\u0103spunsurile pe care le-au g\u0103sit managerii din industrie se refer\u0103 strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns \u00een urma dezbaterilor conduc la ideea c\u0103 mul\u0163i oameni fug de joburi \u00een IT deoarece au senza\u0163ia c\u0103 tot ce trebuie s\u0103 fac\u0103 este s\u0103 stea \u00een fa\u0163a calculatorului. \u201eE adev\u0103rat c\u0103 joburile de software engineering a\u015fa sunt, \u00eens\u0103 sunt slujbe \u00een v\u00e2nz\u0103ri, marketing, comunicare, servicii clien\u0163i, care implic\u0103 \u015fi creativitate sau interac\u0163iune cu al\u0163i oameni\u201e, explic\u0103 Piti\u015f. Ce-i drept, nevoia angajatorilor din Rom\u00e2nia este acut\u0103 tocmai \u00een cazul inginerilor de software, deci exact segmentul care demotiveaz\u0103 cel mai tare un poten\u0163ial viitor angajat.
\nPotrivit estim\u0103rilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un num\u0103r dublu de absolven\u0163i. Facult\u0103\u0163ile din Bucure\u015fti aduc anual 1.500 de noi absolven\u0163i \u00een pia\u0163a muncii, iar la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri, num\u0103rul ajunge la cel mult zece mii, dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m principalele centre universitare din Ia\u015fi, Timi\u015foara \u015fi Cluj-Napoca. Piti\u015f citeaz\u0103 datele unui studiu potrivit c\u0103ruia Rom\u00e2nia este printre \u0163\u0103rile frunta\u015fe la raportul dintre num\u0103rul de programatori \u015fi cel al locuitorilor. \u201e\u00cen aceste condi\u0163ii, nu cred c\u0103 putem produce mai mul\u0163i absolven\u0163i care s\u0103 fie programatori.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCei care vor \u015fi pot s\u0103 fie sunt, indiferent dac\u0103 merg la o facultate sau nu. Programarea este o meserie direct productiv\u0103 – un angajator vede destul de repede c\u00e2t de bun este un angajat de acest tip, nu se ia neap\u0103rat dup\u0103 facultatea absolvit\u0103\u201e, spune Piti\u015f. \u00cen cifre, dup\u0103 restructurarea masiv\u0103 din 2009, pia\u0163a muncii din IT s-a stabilizat \u00een 2010 \u015fi ulterior chiar a crescut \u00een 2011 \u015fi 2012. 120.000 de angaja\u0163i lucreaz\u0103 \u00een prezent \u00een pia\u0163a de IT&C, \u00een cre\u015ftere cu 1.000 de angaja\u0163i fa\u0163\u0103 de nivelul record din 2009, pe seama dezvolt\u0103rii sectoarelor de hardware \u015fi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arat\u0103 c\u0103 num\u0103rul de angaja\u0163i din companiile care furnizeaz\u0103 servicii software a crescut cu 2.100, p\u00e2n\u0103 la nivelul de 58.500 de angaja\u0163i, potrivit Institului de Tehnic\u0103 de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar c\u00e2teva dintre companiile care \u015fi-au m\u0103rit semnificativ echipele \u00een ultimii ani. Cu toate acestea, volumul angaja\u0163ilor din pia\u0163a muncii este mai consistent dec\u00e2t num\u0103rul men\u0163ionat, dat fiind c\u0103 nu include \u015fi angaja\u0163ii temporari plasa\u0163i de agen\u0163ii de recrutare precum Lugera & Makler sau Trankwalder pentru joburile bazate pe proiecte.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eCred c\u0103 angajatorii din domeniul IT \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea pe o pia\u0163\u0103 competitiv\u0103 \u00een toate centrele IT mari din Rom\u00e2nia, iar efortul \u00een procesul de recrutare este direct influen\u0163at de ce tip de competen\u0163e tehnice se caut\u0103 \u00eentr-un anumit loc \u015fi care e planul de cre\u015ftere \u00een locul respectiv\u201e, declar\u0103 Valentin Metzger, delivery director \u00een cadrul Endava.<\/p>\n

\nDup\u0103 cum spune \u015fi Liviu Dan Dr\u0103gan, directorul general al TotalSoft, \u00een ultimii ani industria IT s-a dezvoltat mai mult dec\u00e2t alte sectoare \u015fi, firesc, cererea de for\u0163a de munc\u0103 a crescut. Pe l\u00e2ng\u0103 companiile mari care \u015fi-au extins activitatea, multe dintre ele deschiz\u00e2nd centre regionale, au ap\u0103rut companii locale mici, dar care au o dezvoltare rapid\u0103. \u201e\u015ecoala nu a reu\u015fit s\u0103 se adapteze schimb\u0103rilor \u015fi s\u0103 asigure un num\u0103r suficient sau aproape de speciali\u015fti IT\u201e, spune Dr\u0103gan. El observ\u0103 c\u0103 absolven\u0163ii au, \u00een general, cuno\u015ftin\u0163e teoretice solide, iar sarcina angajatorului este s\u0103 \u00eei specializeze \u00een tehnologiile \u015fi limbajele de programare utilizate. \u00cen plus, ei au nevoie \u015fi de abilit\u0103\u0163ile sociale de lucru \u00een echip\u0103, management de proiect, abilit\u0103\u0163i pe care studen\u0163ii nu le deprind \u00een \u015fcoal\u0103, responsabilitatea de a-i \u00eenv\u0103\u0163a revenind companiilor angajatoare.
\n\u201eUn num\u0103r de absolven\u0163i cel pu\u0163in dublu ar fi absorbit imediat de pia\u0163\u0103. E important \u015fi ca ei s\u0103 fie \u015fi mai bine preg\u0103ti\u0163i: sunt importante at\u00e2t cuno\u015ftin\u0163ele de dezvoltare software, dar \u015fi mentalitatea, pentru c\u0103 lucr\u0103m pentru clien\u0163i din Vest, iar cerin\u0163ele clien\u0163ilor sunt similare chiar dac\u0103 prest\u0103m serviciul din Rom\u00e2nia\u201e, spune \u015fi C\u0103lin V\u0103duva.<\/p>\n

\nO privire de ansamblu are \u015fi Paul Friciu, directorul general al Gameloft, companie cu filiale la Bucure\u015fti, Cluj-Napoca \u015fi Budapesta, iar, dup\u0103 el, oferta este pe anumite arii subdimensionat\u0103 – \u201e\u00een game design, anima\u0163ie \u015fi programare flash, oferta este la 20% din c\u00e2t ar trebui s\u0103 fie\u201e.<\/p>\n

\nCa reac\u0163ie la situa\u0163ia din pia\u0163\u0103, companiile industriei IT din Cluj-Napoca s-au asociat de cur\u00e2nd \u00eentr-un cluster, un soi de Silicon Valley de Rom\u00e2nia, mai ales c\u0103 \u00een plan sunt o serie de investi\u0163ii \u00een infrastructur\u0103, similar celor de la Ia\u015fi sau Timi\u015foara, menit s\u0103 rezolve principala problem\u0103 din calea companiilor: nevoia de personal.<\/p>\n

\nLOCURI \u00ceN PLUS, PROFESORI \u015eI SPA\u0162IU \u00ceN MINUS
\nPrimul succes al clusterului de la Cluj-Napoca, ora\u015f care grupeaz\u0103 mii bune de speciali\u015fti IT, a fost consemnat prin faptul c\u0103, prin asociere, companiile au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 stoparea deciziei facult\u0103\u0163ilor de a reduce num\u0103rul de locuri, \u00een timp ce vestea m\u0103ririi num\u0103rului de locuri pare pu\u0163in probabil\u0103, spune Alexandru Tulai, pre\u015fedintele consiliului director Cluj IT Cluster. Solu\u0163ia g\u0103sit\u0103 la Cluj se refer\u0103 la \u00eenfiin\u0163area unui program de masterat de reconversie profesional\u0103, prin care absolven\u0163ii oric\u0103rei facult\u0103\u0163i ar urma s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 unele cuno\u015ftin\u0163e \u00een IT, care vor fi folosite \u00een momentul angaj\u0103rii la o companie de profil. Solu\u0163ia este \u00eens\u0103 pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii de \u015fefii companiilor, c\u00e2t\u0103 vreme chiar cuno\u015ftin\u0163ele absolven\u0163ilor de facult\u0103\u0163i de specialitate sunt uneori deficitare.<\/p>\n

\nUn angajator reu\u015fe\u015fte s\u0103 aduc\u0103 un absolvent la un nivel competitiv, similar celorlal\u0163i colegi din echip\u0103, \u00een cel pu\u0163in \u015fase luni, iar salariile pornesc de regul\u0103 de la 400-500 de euro lunar, aproape dublu fa\u0163\u0103 de nivelul salariului mediu net din Rom\u00e2nia. \u201eExist\u0103 aproape certitudinea ca acest program s\u0103 porneasc\u0103 din toamn\u0103, cu c\u00e2teva sute de locuri la \u00eenceput\u201e, spune Stelian Brad, prorector al Universit\u0103\u0163ii Tehnice din Cluj-Napoca \u015fi membru al consiliului director al Cluj IT Cluster, referitor la \u00eencercarea \u201ede a comprima timpul \u015fi de a reduce preg\u0103tirea la strictul necesar al firmelor\u201e. Problema cre\u015fterii locurilor \u00een universit\u0103\u0163i nu este deloc simpl\u0103. Principalul minus identificat de rectori se refer\u0103 la ob\u0163inerea de finan\u0163are suplimentar\u0103 de la buget pentru a permite accesul la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt al mai multor studen\u0163i. Institu\u0163ia de la care universit\u0103\u0163ile primesc acordul pentru evolu\u0163ia cifrelor universitare este Agen\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 de Asigurare a Calit\u0103\u0163ii \u00een \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul Superior (ARACIS). \u201eEste imposibil s\u0103 merg s\u0103 le spun c\u0103 de la anul vreau s\u0103-mi dublez locurile, chiar dac\u0103 am capacitatea institu\u0163ional\u0103 \u015fi o am\u201e, spune franc prorectorul, care precizeaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 acordul – \u201e\u00een premier\u0103\u201e – din partea ambelor universit\u0103\u0163i ale ora\u015fului de a pune la comun spa\u0163iile \u015fi cadrele universitare pentru a putea \u015fcolariza \u015fi mai mul\u0163i studen\u0163i. \u201eCei de la ARACIS majoreaz\u0103 num\u0103rul cu cel mult 10% pentru c\u0103 le este team\u0103 de un precedent c\u0103 ar putea cere acela\u015fi lucru \u015fi alte universit\u0103\u0163i care nu sunt neap\u0103rat preg\u0103tite\u201e, explic\u0103 Stelian Brad.<\/p>\n

\n\u00cen plus, o astfel de decizie ar impune o viziune pe termen lung asupra activit\u0103\u0163ii companiilor din IT din Rom\u00e2nia, iar \u201ecriza de identitate din Europa asupra felului \u00een care arat\u0103 viitorul \u015fi care sunt industriile care trebuie \u00eencurajate nu ajut\u0103 deloc\u201e. Oricum, poten\u0163iala dublare a num\u0103rului de locuri ar produce efecte abia dup\u0103 trei-patru ani, p\u00e2n\u0103 la absolvire.<\/p>\n

<\/p>\n

\nAndrei Piti\u015f, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Patronale a Industriei de Software \u015fi Servicii, spune c\u0103 facult\u0103\u0163ile de profil produc totu\u015fi un num\u0103r de absolven\u0163i foarte mare \u00een raport cu capacitatea pe care o au, cu trimitere la facult\u0103\u0163ile care activeaz\u0103 \u00een acela\u015fi spa\u0163iu ca \u00een urm\u0103 cu zeci de ani, dar cu un efectiv de studen\u0163i de cinci ori mai mare \u015fi cu un efectiv de cadre didactice subdimensionat. \u201eCred c\u0103 o implicare mai mare a Guvernului \u015fi a Ministerului Educa\u0163iei, \u00een cadrul unei strategii na\u0163ionale de competitivitate care s\u0103 recunoasc\u0103 rolul IT-ului \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103, ar ajuta\u201e, spune Piti\u015f.<\/p>\n

\nDin sediul Ministerului Educa\u0163iei, lucrurile se v\u0103d complet diferit. Pus \u00een fa\u0163a neconcordan\u0163ei din pia\u0163a muncii, secretarul de stat Tudor Prisecaru \u00eendrum\u0103 companiile din IT s\u0103 caute \u201emai mult\u201e. \u201eAm feedback din mediul universitar, iar studen\u0163ii sunt absorbi\u0163i \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile facult\u0103\u0163ii \u00een aceste companii, dar nu \u015ftiu cum se face c\u0103 la vreo doi, trei, patru ani dup\u0103 ce lucreaz\u0103, ei p\u0103r\u0103sesc companiile \u015fi se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre altceva\u201e, spune Prisecaru. Un caz pe care secretarul de stat \u00eel consider\u0103 drept \u201ecel mai ciudat exemplu\u201e este al unui absolvent cu un un salariu lunar de 2.000-2.500 de euro care s-a hot\u0103r\u00e2t \u201ebrusc\u201e s\u0103 fac\u0103 regie de teatru, dup\u0103 ce a lucrat patru ani la o firm\u0103 rom\u00e2no-american\u0103: \u201eAm stat de vorb\u0103 cu el \u015fi mi-am dat seama c\u0103 e ceva special. Mi-a spus: \u00abDom\u2019le, din cauza regimului de lucru, \u0103\u015ftia nu vor dec\u00e2t s\u0103 te sug\u0103 de inteligen\u0163\u0103 \u015fi dup\u0103 aia r\u0103m\u00e2i f\u0103r\u0103 nimic\u00bb\u201e. Potrivit secretarului de stat, problema care apare este faptul c\u0103 \u201esunt oameni care cedeaz\u0103 \u00eencetul cu \u00eencetul, lucru care se vede \u015fi \u00een starea de s\u0103n\u0103tate, raportul pre\u0163-activitate este destul de mare, companiile ar trebui s\u0103 fac\u0103 ceva pentru a schimba politica, dac\u0103 nu, atunci vor avea alte solu\u0163ii, nu \u015ftiu\u201e.<\/p>\n

\nDiscursul oficialului din Ministerul Educa\u0163iei refuz\u0103 s\u0103 accepte cifrele reale ale pie\u0163ei: \u201eG\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 dac\u0103 Politehnica din Bucure\u015fti produce 500 de absolven\u0163i pe an, multiplica\u0163i doar cu cinci \u015fi vede\u0163i ce iese pe toat\u0103 \u0163ara \u015fi vede\u0163i rezultatul. Bine\u00een\u0163eles, exist\u0103 \u015fi o parte care pleac\u0103, dar eu nu cred c\u0103 aceste companii au at\u00e2tea mii de angaja\u0163i \u00een momentul de fa\u0163\u0103\u201e. De cealalt\u0103 parte, liderii din industrie spun c\u0103 \u015fcoala induce o problem\u0103 de mentalitate, mai ales pentru c\u0103 absolven\u0163ii nu sunt tenta\u0163i s\u0103 \u00eenceap\u0103 o afacere pe cont propriu \u00een IT. \u201eEste incredibil c\u00e2t de de\u015ftep\u0163i, de plini de energie, c\u00e2t de buni sunt copiii ace\u015ftia \u015fi c\u00e2t de mult \u00eei stric\u0103 facultatea. Nu cred c\u0103 facult\u0103\u0163ile din ziua de ast\u0103zi aduc valoare ad\u0103ugat\u0103\u201e, spunea Radu Georgescu, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i antreprenori din IT, care mai repro\u015fa \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti faptul c\u0103 nu obi\u015fnuie\u015fte copilul cu spiritul antreprenorial: \u201eFaptul c\u0103-i obligi s\u0103 stea cu m\u00e2inile la spate \u015fi s\u0103 nu \u00eentrebe este \u00eempotriva antreprenoriatului, care e exact invers”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Companiile IT din Rom\u00e2nia pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuz\u0103 poten\u0163ialilor clien\u0163i din cauza lipsei unui num\u0103r suficient de angaja\u0163i capabili s\u0103 le onoreze. \u00cen plus, concuren\u0163a pentru noi recru\u0163i \u00een IT e at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t salariile sunt de cel pu\u0163in dou\u0103 ori mai mari dec\u00e2t media […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[192,193,196,7571],"class_list":["post-130802","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-angajati","tag-it","tag-piata-muncii","tag-programatori"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130802","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130802"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130802\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130802"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130802"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130802"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}