{"id":13077,"date":"2009-03-10T22:00:00","date_gmt":"2009-03-10T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13077"},"modified":"2026-04-02T13:28:58","modified_gmt":"2026-04-02T13:28:58","slug":"dati-drumul-la-credite","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13077","title":{"rendered":"Dati drumul la credite"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/p>\n

“Mergeti si luati credite de la banci” a fost, saptamana trecuta, mesajul energic al presedintelui Traian Basescu pentru companii si pentru populatie, dupa o intalnire cu sefii celor mai importante banci din tara. Sistemul bancar este solid, capabil sa finanteze economia, iar motivul pentru care piata de finantari este inghetata, in viziunea presedintelui, tine mai degraba de retinerea clientilor si nu de cea a bancilor. La o zi distanta, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara ca activitatea de creditare se va relansa cel mai probabil “in primavara”, odata ce “bancile se vor reaseza”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pentru cei aflati la poarta bancii insa, lucrurile se vad cu totul altfel. “Odata cu intensificarea mesajelor despre criza, bancile au devenit din ce in ce mai opace, pana la negru absolut, si totul s-a petrecut intr-un timp foarte scurt”, remarca omul de afaceri Marcel Barbut, proprietarul producatorului de materiale de constructii AdePlast. De la sfarsitul anului trecut, spune el, bancile si-au schimbat radical comportamentul “si afiseaza de multe ori atitudini care nu ne ajuta”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Paradoxal, confuzia in jurul bancilor nu vine din lipsa unor explicatii logice, ci dimpotriva, din multimea acestora si din evolutia lor de la o zi la alta. “Bancile au fost primele care au resimtit efectele crizei”, spune Lucian Cojocaru, director al departamentului comercial pentru retea din cadrul BRD-Groupe Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale – dat fiind ca majoritatea fac parte din grupuri financiare internationale afectate de criza pe pietele de origine, iar dificultatile acestora s-au rasfrant rapid asupra filialelor din Romania. Cand au inceput sa apara problemele si in economia romaneasca, in toamna anului trecut, bancherii si-au revizuit brusc politicile de creditare, trecand de la o atitudine foarte laxa la una foarte restrictiva.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/div>\n
“Companiile, pe de alta parte, au fost lovite in valul al doilea”, explica directorul BRD; au inceput sa simta mai acut dificultatile doar spre finele anului, cand platile de la bugetul de stat s-au blocat, fluxurile comerciale s-au ingreunat, consumul s-a prabusit si industrii intregi au cazut. Oamenii de afaceri au facut atunci ce stiau ei mai bine din trecut: au venit la banca sa compenseze, spune Lucian Cojocaru – o obisnuinta cu totul naturala dupa ani buni de crestere galo\u00adpanta a creditarii. Dragos Simion, presedintele Flamingo, confirma: “Daca lucrurile vor merge prost in continuare, iar situatia economica se va inrautati, probabil ca vom avea nevoie de resurse financiare suplimentare pe care le vom cauta tot la banci”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
La banca insa, clientii au gasit insa ceva cu care nu erau deloc obisnuiti: bancherii devenisera brusc reticenti in a le mai oferi bani. “Acum lumea s-a reasezat”, sustine Cojocaru, dar in mare masura seifurile bancilor au ramas tot ferecate, iar statisticile bancii centrale arata de la luna la luna o scadere a soldului de credite. Ianuarie a fost a treia luna consecutiv in care finantarile acordate sectorului privat au scazut; BNR consemneaza o crestere a creditului neguvernamental de 2,9%, pana la 48 de miliarde de euro, dar eliminand impactul inflatiei si al deprecierii cursului, soldul indica o scadere. Ritmul anualizat de crestere a creditului neguvernamental a coborat la 25%, fata de 55% in ianuarie anul trecut.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Anul in curs nu va fi mai bun: in scenariile cele mai optimiste, bancherii anticipeaza o crestere a pietei de finantari de 10-15%. In zona clientilor companii, Lucian Cojocaru spera ca BRD va reusi sa creasca in 2009 cu 10%; cat despre piata, spune el, “daca ma uit la ce si-ar dori clientii, as spune ca ar trebui sa creasca cu 30%; daca ma uit la lichiditatea disponibila in sistem, as spune cu 5-10%; daca ma uit la apetitul de risc al bancilor, probabil e mai corect sa spun ca ar trebui sa fie o scadere”. Dominic Bruynseels, presedintele executiv al Bancii Comerciale Romane, institutie ce detine un sfert din activele sistemului bancar, spune ca pentru intregul portofoliu de credite (companii si persoane fizice) ar fi fericit sa realizeze pana la finele anului o crestere de 15%. Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank, estimeaza pentru 2009 o crestere sub 10% a finantarilor acordate de banca pe care o conduce clientilor mari.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/div>\n
Cuvantul magic: lichiditate<\/strong><\/div>\n
Spre finele anului trecut, bancherii pareau convinsi ca sistemul se confrunta cu o penurie generalizata de lichiditati din cauza scumpirii banilor de pe pietele internationale. Actionarii straini, care detin aproape 90% din activele sistemului bancar romanesc, s-au grabit sa solicite pachete financiare de la statul roman pentru a mentine lichiditatea in sistem – “altfel nu putem continua creditarea economiei reale”, spunea in decembrie Herbert Stepic, directorul executiv al Raiffeisen International. Temerea ca bancile-mama isi vor limita sau chiar retrage liniile de finantare cu care au sustinut ani la rand filialele din Romania s-a dovedit pana acum neintemeiata, atata vreme cat s-a dovedit ca peste 90% dintre acestea vor fi reinnoite, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.<\/p>\n

Misu Negritoiu: “Creditarea nu este o problema de lichiditate<\/a>, care e disponibila, ci una de administrare a riscului, iar in Romania riscul este in crestere”<\/a><\/p>\n

Radu Tudorache: “Cresterea de costuri e mai mare la bancile<\/a> din Est si scade proportional la cele spre Vest”<\/a><\/p>\n

Lucian Cojocaru, BRD: “Noi mergem, ca si clientii nostri, din aproape in aproape.”
\n<\/a>
\n\u00a0<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Sub presiunea evidentei si, poate, si a iesirilor publice ale guvernatorului, care a sustinut repetat ca sistemul bancar romanesc nu sufera de lipsa de lichiditate, bancherii si-au ajustat la randul lor explicatiile. “Creditarea nu este o problema de lichiditate, care e disponibila, ci una de administrare a riscului, iar in Romania riscul este in crestere”, declara Misu Negritoiu. Multi dintre bancheri admit acum ca au fost nevoiti sa-si reduca drastic activitatea de creditare sau chiar sa o intrerupa pentru a-si echilibra indicatorii de risc, explicatie valabila mai ales in cazul bancilor unde raportul dintre credite si depozite este mult supraunitar. Atragerea economiilor de la populatie s-a dovedit un proces greoi, chiar si in conditiile in care dobanzile platite sunt uriase, astfel ca ajustarea trebuie sa se faca simultan si prin scaderea volumului de imprumuturi. Riscul pe care si l-au asumat bancile anii trecuti, creditand agresiv nu numai consumul, ci si sectoare de activitate ce s-au dovedit subrede (piata imobiliara, de exemplu) se razbuna acum printr-o crestere puternica a restantelor; in ianuarie, restantele noi acumulate in sistemul bancar au inregistrat o valoare record, de 155 de milioane de euro, potrivit datelor BNR – dubla fata de maximul dintr-o luna din 2008.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Incapacitatea de a anticipa cum va evolua economia este un alt motiv prin care bancherii isi explica reticenta, admitand ca scumpirea creditelor si deprecierea cursului au facut ca multi clienti sa nu se mai califice pentru credite. In fine, problemele de solvabilitate aparute in alte tari au devenit un semnal de alarma; chiar daca bancile din Romania nu au avut active toxice in bilanturi, creditele neperformante in crestere se pot dovedi adevarate “gauri negre”. Deteriorarea mediului economic, deprecierea leului si cresterea somajului vor pune presiune pe rambursarea creditelor si, in combinatie cu garantiile colaterale posibil supraevaluate, pot afecta rata de solvabilitate, afirma Sebastian Mocanu, partener in departamentul de audit financiar, echipa de servicii pentru sectorul financiar-bancar din cadrul Ernst & Young. Indicatorul de solvabilitate, unul dintre cei mai importanti pentru soliditatea unei banci, ce releva capacitatea de a absorbi eventuale pierderi, era la finele anului trecut de circa 12%, fata de 18% la sfarsitul lui 2006.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Mame, fiice si gesturi parintesti<\/strong><\/div>\n
Plecand tocmai de la explicatiile bancherilor (contradictorii uneori, depinzand mult de propria pozitie pe piata, de interesele si problemele proprii), lista solutiilor care ar putea duce la fluidizarea pietei de finantari este si ea destul de larga.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Desi indelung comentata in ultimele luni, solutia unui sprijin din partea statului nu face parte dintre aceste solutii. Guvernatorul Mugur Isarescu sublinia de curand ca bancile locale sunt bine capitalizate si nu se pune problema unei interventii din partea statului roman. Sistemul bancar local este dominat de grupurile austriece si elene, care au primit deja ajutoare din partea guvernelor din tarile de origine; Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, si Raiffeisen au primit injectii de capital de la guvernul austriac, dar si suport pentru atragerea de lichiditati, Alpha, NBG, Eurobank sau Piraeus au beneficiat si ele de sustinerea oferita de statul elen. ING, RBS sau Citi au primit si ele injectii de capital importante din partea guvernelor din tarile lor.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“E adevarat ca in Europa de Vest multe banci au primit ajutoare de la stat”, spune Santiago Pardo Jimenez, partener in depar\u00adtamentul de audit al Deloitte, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Ramane insa de vazut daca vor folosi o parte din acesti bani si pentru a-si sustine sucursalele din Europa Centrala si de Est. Pana la urma, spune el, e ca in razboi: trebuie sa iei decizii si unele unitati trebuie sacrifi\u00adcate pentru a le salva pe celelalte; “pe toti nu-i poti salva intotdeauna”. Iar ce se intampla cu lichiditatea de aici nu se decide in Romania, ci la mii de kilometri distanta, fiindca mai toate bancile roma\u00adnesti au actionari straini. “Dar daca au un business bun, de ce n-ar lasa banii aici? Pana in septembrie anul trecut, Romania a fost raiul pe pamant”, comenteaza Pardo, adaugand sarcastic ca “acei bancheri straini care au solicitat masuri de sprijin pe piata romaneasca aveau probabil inca de anul trecut, asa, un feeling despre ce urma sa se intample”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cezar Furtuna, audit director in departamentul de servicii pentru sectorul financiar de la KPMG, considera ca nu sunt motive ca lichiditatea sa ajunga o problema in sistemul bancar. Pe de o parte, bancile romanesti au o rezerva de lichiditate potentiala provenind din rezerva minima obligatorie la Banca Nationala, rezerva aflata la un nivel ce depaseste cu mult media altor tari. Pe de alta parte, majoritatea bancilor romanesti sunt finantate de bancile-mama si, spune directorul KPMG, nu exista acum semnale ca acestea vor stopa sau retrage finantarile catre “fiicele” de aici.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Numai ca ratingurile bancilor-mama au scazut, iar ratingul de tara al Romaniei a scazut si el, ceea ce inseamna pentru banci costuri de finantare mai mari pe pietele internationale, adauga Vasile Iuga, country managing partner al PricewaterhouseCoopers Romania. Iar sa se finanteze din economiile populatiei si ale firmelor e greu, pentru ca in ciuda dobanzilor tot mai mari la depozite, cresterea economisirii a fost sub asteptari. Asa incat, in calitate de creditor de ultima instanta, BNR este asteptata sa impulsioneze lichiditatea in sistem, reducand nivelul rezervelor minime obligatorii, spune Vasile Iuga. Or, banca centrala n-a folosit suficient aceasta parghie, temandu-se ca resursele astfel eliberate vor fi transferate rapid nu spre creditare, ci spre tarile de origine ale bancilor-mama.<\/p>\n

Radu Tudorache: “Cresterea de costuri e mai mare la bancile<\/a> din Est si scade proportional la cele spre Vest”<\/a>
\nLucian Cojocaru, BRD: “Noi mergem, ca si clientii nostri, din aproape in aproape.”<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

La costurile ridicate de finantare pentru banci se refera si Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Romania. Pe de o parte, dobanzile la care bancile atrag finantarile in lei sunt mari (din cauza dobanzilor mari platite la depozite, dar si a dobanzii ridicate de politica monetara), iar pe de alta parte imprumuturile in euro atrase de pe pietele internationale s-au scumpit. “Prima de risc pentru Romania a crescut la aproape 7%. Nu se pune problema de a gasi finantare, dar ma ingrijoreaza costurile mari pentru Romania”, spune Van Groningen, justificand astfel scumpirea creditelor, care a descurajat clientii. Odata cu cresterea costului de refinantare pentru banci s-au majorat si dobanzile pentru clienti, admite Groningen, adaugand ca “suntem constienti ca acest lucru pune o problema in plus pentru clienti in aceasta perioada”. Autoritatile trebuie sa lucreze activ pentru imbunatatirea perceptiei de risc asupra Romaniei si a ratingului de tara, conchide Groningen, sugerand astfel un raspuns la intrebarea ce ar putea relansa creditarea.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Slabe sperante pentru 2009<\/strong><\/div>\n
In viziunea lui Lucian Cojocaru de la BRD, bancile se impart in trei categorii: bancile cu capital romanesc, care se imprumuta de pe piata locala si au un deficit de resurse, bancile internationale care se imprumuta de la bancile-mama la costuri “de Romania”, adica foarte mari, si bancile internationale ce pot imprumuta valuta de la bancile-mama la costuri decente si cu costuri mari de pe piata romaneasca. BRD se incadreaza in cea de-a treia categorie, sustine Cojocaru, argumentandu-si afirmatia prin faptul ca si in primele trei luni clientii au continuat sa ia credite de la banca. Soldul de credite pentru intreprinderile mici si mijlocii si zona corporate (care nu include marii clienti) a crescut in ianuarie cu 4,5% fata de luna precedenta, la 46,5 milioane de euro (scazand impactul cursului de schimb), o valoare despre care Cojocaru spune ca este comparabila cu cele de la jumatatea anului trecut.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Cresterea de costuri e mai mare la bancile din Est si scade proportional la cele spre Vest”, spune omul de afaceri Radu Tudorache, care impreuna cu fratele sau controleaza afaceri de peste 100 de milioane de euro in industria farmaceutica. Cele mai restrictive banci dintre cele cu care lucreaza sunt cele turcesti si grecesti (unde si marjele la valuta au crescut cu circa 3%). Pe ansamblu, costurile de finantare la creditele in euro nu au crescut foarte mult, spune omul de afaceri, cresterea marjelor fiind anulata macar partial de scaderea indicelui Euribor, la care sunt indexate cele mai multe contracte corporate. In cazul finantarilor in lei “e insa un blocaj total, din lipsa de lichiditati in moneda nationala multe banci nu-ti pot da credite nici daca ai scrisori de garantii de la institutii financiare internationale”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Tudorache, care isi finanteaza afacerile in proportie de 80% in valuta, apreciaza ca “e anormal ca bancherii sa dea la depozite dobanzi de pana la 20% ca sa atraga bani, pentru ca oricum la costurile astea n-au cum sa-i plaseze mai departe”. Mihai Rohan, directorul general si presedintele Carpatcement Holding, unul din cei trei mari producatori locali de ciment, sustine aceeasi opinie: “Bancile nu ar trebui sa mai fie asa de exigente; o dobanda de 20% pentru un credit in lei este prohibitiva pentru oricine, nu te poti dezvolta in aceste conditii”. Sunt banci, adauga Rohan, care dau la noi credite la dobanzi in euro de 10-12% si in afara dau la 4-5%. In privinta cresterilor de dobanda pe care le-au resimtit in ultimele luni clientii BCR, Dominic Bruynseels are o teorie interesanta: “In octombrie, multe companii si-au pierdut masiv din piete; pentru banca, riscul lor e mai mare acum, asa ca era normal sa existe o crestere de cost”. Totusi, sustine el, cresterile maxime de costuri operate de banca au fost de 2-3%.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Bancherii sunt constienti totusi de faptul ca, macar pentru firmele mici si mijlocii, costul creditarii este prohibitiv. Ce e de facut? “Guvernul ar trebui sa ofere subventii de dobanda prin intermediul tuturor bancilor”, sustine Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank Romania. El subliniaza ca dobanzile la depozite raman foarte ridicate, la fel si cele de pe piata interbancara, unde indicatorul Robor oscileaza in jur de 15% pe an, asa incat costul creditelor in lei pentru companii urca la circa 25% pe an, greu de suportat pentru o firma de dimensiuni reduse. Laszlo Diosi spune ca OTP nu are dificultati sa se finanteze, majoritatea fondurilor atrase de la grup fiind pe termen de cinci ani si fara clauze de rambursare anticipata. “Vrem sa ne concentram mai mult pe fondurile atrase pe plan intern”, spune Diosi, adaugand ca pentru 2009 are planificata o crestere cu 10% a creditarii.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Pentru banca, subventionarea dobanzilor nu prea are niciun sens, e o operatiune destul de birocratica”, este de parere Lucian Cojocaru, care admite insa ca pentru clienti ar fi “probabil” foarte buna. Statul ar trebui, in opinia lui, sa dea stimulente mediului de afaceri, nu bancilor, pentru ca economia e intr-o incetinire puternica “si statul nu o ajuta prea tare sa iasa de aici”. In opinia directorului de la BRD, in economia reala sta cea mai mare piedica in calea dezghetarii pietei de credite. “Ce poate face Guvernul ar fi sa sustina cresterea economica”, comenteaza si Misu Negritoiu de la ING, conchizand ca deblocarea pietei de creditare nu se va produce in 2009 “in niciun caz, decat poate daca se vor lamuri printr-o minune toate incertitudinile care planeaza in economie”. Nici Simona Fatu, vicepresedinte responsabil cu activitatea de corporate la Volksbank Romania, nu este mai optimista: este destul de improbabil ca situatia actuala a pietei de finantari sa se schimbe in cursul anului 2009, iar pentru sistemul bancar, problema tine de imposibilitatea de a face previziuni; “nu se stie cum arata activele si de aceea exista o lipsa foarte mare de incredere in parteneri, care provoaca blocajul de lichiditate”.<\/p>\n

Misu Negritoiu: “Creditarea nu este o problema de lichiditate<\/a>, care e disponibila, ci una de administrare a riscului, iar in Romania riscul este in crestere”<\/a>
\nLucian Cojocaru, BRD: “Noi mergem, ca si clientii nostri, din aproape in aproape.”<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

Vicepresedintele Volksbank include pe lista masurilor ce ar putea incuraja economia si piata de credite lansarea rapida a proiectelor de infrastructura – “sa dea odata drumul la lucrari, sa se vada ca dau bani ca sa se construiasca”. Apoi, spune ea, statul ar putea sa sustina zona intreprinderilor mici si mijlocii, atat din punctul de vedere al costurilor (rambursand anumitor categorii de companii o parte din dobanda platita la credite), cat si din cel al pietelor de desfacere (incurajand consumul de produse interne).<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Dominic Bruynseels insista si el in privinta proiectelor de infrastructura, dar si a atragerii fondurilor europene, precizand ca BCR este pregatita sa asigure finantari pentru proiectele cu fonduri europene. Daca toate aceste canale de relansare a economiei vor functiona, presedintele BCR crede posibil ca piata sa se “dezmorteasca” in a doua jumatate a anului. Mai departe, companiile romanesti cu activitate legata de pietele vestice vor incepe din nou sa solicite finantari intr-o masura mai mare, pe masura ce aceste piete vor incepe sa isi revina.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Absorbtia fondurilor europene este insa o mare provocare pentru autoritatile romane, considera Antoaneta Curteanu, director adjunct al diviziei de corporate de la UniCredit Tiriac Bank: daca s-ar reduce perioadele de evaluare si de aprobare a proiectelor si birocratia din domeniu, afacerile ar merge mai repede, circuitul banilor in piata s-ar ameliora si in plus s-ar imbunatati si perceptia asupra mediului de afaceri romanesc. Curteanu spune ca UniCredit Tiriac va continua in acest an sa aduca linii noi de finantare si va prelungi liniile existente, “acordand in continuare finantari, dar intr-un mod mult mai selectiv decat pana in prezent”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Unde ne sunt bancile<\/strong><\/div>\n
In fine, dar nu in cele din urma, daca bancile private intarzie sa se implice in finantarea companiilor sau nu reusesc sa scada costurile imprumuturilor, statul poate incepe el insusi sa stimuleze creditarea, prin intermediul bancilor pe care le detine inca, afirma Santiago Pardo Jimenez de la Deloitte. Statul poate ajuta companiile preluand riscul, spune el; toate tarile europene au institutii bancare care sustin sectorul IMM. In Romania, una dintre solutii ar putea sa se numeasca CEC, pentru ca e banca de stat; “ceilalti bancheri trebuie sa se decida singuri ce vor sa faca, daca mai investesc bani in economie sau stau deoparte”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Guvernul a decis recapitalizarea celor doua banci pe care le detine, CEC si Eximbank, ca parte a pachetului de masuri menit sa sustina redresarea economiei. Pana acum, efectele acestor masuri nu s-au prea simtit, spun oamenii de afaceri, care apreciaza insa ca “de bun augur” injectarea de capital in cele doua banci de stat, potrivit lui Mihai Rohan. “Conditia este ca aceasta masura sa nu conduca in final la o influentare a\u00a0concurentei pe piata bancara”, adauga el, referindu-se la stirile dupa care decizia de capitalizare ar putea intra sub incidenta regulilor privind ajutorul de stat si deci ar trebui aprobata de Comisia Europeana. Dincolo de acest obstacol, rezultatele ar fi spectaculoase, judecand dupa recentele estimari ale lui Radu Ghetea, presedintele CEC, care declara pentru Ziarul Financiar ca la o alocare de la buget de 900 de milioane de lei pentru acest an, banca ar putea teoretic sa majoreze creditarea cu 4 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Problema e insa ca deocamdata CEC are o cota mica din piata creditului neguvernamental, putin peste 4%, care nici nu a fost realizata pe seama marilor clienti corporatisti.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Marius Ghenea, presedintele distribuitorului de produse IT Fit Distribution, considera ca in aceste momente dificile ar fi fost mai bine sa avem un sistem bancar majoritar romanesc. In 2000-2001, spune el, cand crahul dotcom si atentatele de la 11 septembrie afectau SUA si multe alte piete care depindeau de SUA, Romania nu a simtit criza atat de puternic, pentru ca sistemul bancar era altfel structurat. Ghenea recunoaste insa ca bancile romanesti nu ar fi putut sustine singure dezvoltarea economica din toti acesti ani, asa cum nu s-a intamplat nici in celelalte tari din Est, unde tot capitalul strain domina sistemele bancare. Radu Tudorache adauga ca “un scenariu interesant ar fi preluarea unei banci de catre statul roman” – mai ales ca e mare nevoie de cat mai multe banci puternice romanesti care sa sustina economia. Replica lui Vasile Iuga de la PricewaterhouseCoopers Romania e ca o astfel de miscare este extrem de improbabila, dat fiind ca in toata Europa de Est, statul a ramas cu o imagine de administrator prost al companiilor pe care le-a controlat si in general al economiei.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pentru moment, singura certitudine pe care o au bancherii si oamenii de afaceri deopotriva atunci cand vine vorba despre businessurile pe care le gestioneaza este incertitudinea. “Nu ma intrebati cum vad anul asta sau cand se vor schimba lucrurile, pentru ca nu am o imagine asupra lui”, recunoaste franc Lucian Cojocaru de la BRD. “Noi mergem, ca si clientii nostri, din aproape in aproape.”<\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Masinaria creditelor, principalul resort de crestere economica in ultimii ani, s-a blocat aproape cu totul. Si a ajuns la randul ei sa blocheze totul in cale: circuitul banilor intre companii, proiecte de investitii, activitatea economica in sectoare intregi. Cum si cand s-ar putea rezolva aceasta situatie? Bancherii si autoritatile indeamna oamenii sa vina sa ia credite si ii asigura ca sunt bani destui. Suna frumos, numai ca in practica e un pic mai complicat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,7208],"tags":[4124,7267,485,7833,188],"class_list":["post-13077","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-servicii-financiare","tag-bancheri","tag-banci","tag-credite","tag-criza-financiara","tag-economie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13077","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13077"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13077\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33614,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13077\/revisions\/33614"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}