![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14959130\/2\/harta-razvi.jpg?height=525&width=700\")
<\/p>\n\nTulcea. Constan\u0163a. Satu Mare. Baia Mare. Suceava. Oradea. Arad. Craiova. Opt aeroporturi situate \u00een zone strategice ale Rom\u00e2niei zac cu pistele aproape goale \u015fi se \u201em\u00e2ndresc\u201d cu cel mult dou\u0103 zboruri pe zi. Ce sens are ca acestea s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 func\u0163ionale \u015fi care sunt \u015fansele de salvare pentru a deveni totu\u015fi viabile din punct de vedere economic?<\/p>\n
\n“Am fost s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 cu ni\u015fte turi\u015fti str\u0103ini la Murighiol. Am plecat din Bucure\u015fti, iar deplasarea p\u00e2n\u0103 acolo a fost un co\u015fmar. GPS-ul ne-a ar\u0103tat trei rute, dar tot am f\u0103cut cinci ore\u201c. Roxana B\u0103lcescu, proprietara agen\u0163iei de turism CMB Travel, se \u00eent\u00e2lne\u015fte frecvent cu astfel de situa\u0163ii. Turistul str\u0103in care \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 ajung\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii zboar\u0103, de exemplu, trei ore din Fran\u0163a p\u00e2n\u0103 la Bucure\u015fti, de unde mai face \u015fase ore, deci dublu, p\u00e2n\u0103 la Tulcea sau Sulina. Asta \u00een timp ce aeroportul interna\u0163ional \u201eDelta Dun\u0103rii\u201c de l\u00e2ng\u0103 ora\u015f zace nefolosit.<\/p>\n
\nNicio companie aerian\u0103 nu zboar\u0103 \u00een mod regulat pe acea pist\u0103, p\u0103zit\u0103 stra\u015fnic din zori \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een sear\u0103 de cei 45 de angaja\u0163i. Niciunul din cei 45 nu poate explica de ce aeroportul se nume\u015fte interna\u0163ional. Sau m\u0103car aeroport. O vizit\u0103 pe pagina aeroportul-tulcea.ro scoate \u00een fa\u0163\u0103 sloganul \u201ePoarta de intrare \u00een Delta Dun\u0103rii\u201c. Rubrica \u201epasageri \u015fi vizitatori\u201c nu are con\u0163inut, nici cea legat\u0103 de informa\u0163ii utile.<\/p>\n
\nDe\u015fi nicio companie aerian\u0103 nu \u015fi-a pus Tulcea pe propria hart\u0103, nici m\u0103car transportatorul na\u0163ional TAROM, ni se spune totu\u015fi de ce merit\u0103 s\u0103 ajungem acolo: \u201eRom\u00e2nia de\u0163ine un peisaj unic – Delta Dun\u0103rii. \u00cenainte s\u0103 se uneasc\u0103 cu Marea Neagr\u0103, Dun\u0103rea creeaz\u0103 un habitat unic – Delta. Aceasta nu este doar un peisaj creat pe cale natural\u0103, dar \u015fi un habitat al unor specii de animale s\u0103lbatice unice \u00een lume\u201c. <\/p>\n
\n<\/p>\n
\nDac\u0103 informa\u0163ii utile nu g\u0103sim, la sec\u0163iunea Galerie Foto prima fotografie care sare \u00een ochi este cea a directorului aeroportului. Constantin Albu este din 1995 directorul de la Tulcea. El st\u0103 de aproape 20 de ani \u00een fotoliul de director, asta de\u015fi \u00een 2012 au zburat la \u015fi de la Tulcea 378 de pasageri, potrivit informa\u0163iilor furnizate de directorul economic Mirela Coroban\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 \u00een medie un pasager pe zi. Vina este, evident, \u00een alt\u0103 parte. Albu spune c\u0103 \u00een perioada 2008-2012 aeroportul nu a beneficiat de fonduri pentru investi\u0163ii noi sau \u00een curs de finalizare, iar acest lucru are repercusiuni \u00een prezent. \u201eNu am putut \u00eencepe operarea cu companii ce doreau s\u0103 aib\u0103 baza pe aeroportul Tulcea din cauza platformei prea mici de \u00eembarcare-debarcare sau cu companii care aveau ca reglement\u0103ri ale autorit\u0103\u0163ii aeronautice de care apar\u0163ineau ca l\u0103\u0163imea pistei s\u0103 fie de 45 de metri \u015fi nu de 30 c\u00e2t are \u00een prezent\u201c, spune directorul. Pentru viitor, se are \u00een vedere modernizarea \u015fi extinderea pistei de aterizare-decolare, precum \u015fi dublarea platformei de \u00eembarcare-debarcare, \u00eens\u0103 planul abia acum se pune pe h\u00e2rtie: \u201eSe lucreaz\u0103 la scrierea unei cereri de finan\u0163are pentru accesare de fonduri europene\u201c.<\/p>\n
\nSitua\u0163ia de la Tulcea nu este singular\u0103. Alte \u015fapte aeroporturi din zone strategice ale \u0163\u0103rii func\u0163ioneaz\u0103 mult sub parametri: Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Craiova, Suceava \u015fi Constan\u0163a.<\/p>\n
<\/p>\n
\nDe la zero la nimic<\/p>\n
\n\u201eLipsa de activitate \u00eencepe s\u0103 dispar\u0103. Aeroportul va fi sustenabil c\u00e2nd va dep\u0103\u015fi 300.000 pasageri, adic\u0103 \u00een urm\u0103torii cinci ani\u201c. Ne mut\u0103m la Craiova. Acum \u015fapte ani, situa\u0163ia era similar\u0103 celei din Delta Dun\u0103rii. Directorul Mircea Dumitru spune c\u0103 de la nicio companie \u015fi 250 de pasageri \u00een 2006, ast\u0103zi din Oltenia zboar\u0103 doi operatori \u015fi 30.000 de pasageri. Aeroportul de la Craiova nu a func\u0163ionat timp de 16 ani, iar dup\u0103 redeschidere nu a beneficiat de nicio investi\u0163ie \u015fi dotare. \u00cen capitala Olteniei zboar\u0103 compania rom\u00e2neasc\u0103 de avia\u0163ie Carpatair \u015fi operatorul low-cost Wizz Air. Conducerea aeroportului face trimitere la ac\u0163iunile \u00eentreprinse pentru a ob\u0163ine o decizie a Comisiei Europene conform c\u0103reia s\u0103 poat\u0103 acorda ajutor finan-ciar companiilor care deschid noi rute la \u015fi de la Craiova. Negocieri au fost, dar f\u0103r\u0103 rezultat. \u201e\u00cen Rom\u00e2nia sunt mult mai pu\u0163ini operatori aerieni dec\u00e2t aeroporturi. Unii vor s\u0103 respecte reglement\u0103rile europene, iar decizia Comisiei Europene (legat\u0103 de ajutorul financiar – n.red.) a venit la finele anului trecut \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci nu prea am avut ce oferi \u00een schimbul deschiderii unei oper\u0103ri pe un aeroport mic \u015fi regional\u201c, spune Dumitru. Dup\u0103 cum explic\u0103 directorul, pu\u0163ine aeroporturi din lume se \u00eentre\u0163in din activitatea de baz\u0103. Marea parte a veniturilor provine din alte surse, care apar doar odat\u0103 cu cre\u015fterea traficului \u015fi nici atunci \u00eentotdeauna.<\/p>\n
\nProblema aeroporturilor p\u0103r\u0103site o explic\u0103 directorul de la Baia Mare, Mihai P\u0103tra\u015fcu. \u00cen calcul intr\u0103, pe de-o parte, strategia operatorului na\u0163ional TAROM care zbura pe majoritatea aeroporturilor din \u0163ar\u0103 p\u00e2n\u0103 acum c\u00e2\u0163iva ani, iar, pe de alt\u0103 parte, nivelul de dezvoltare a zonei – pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 atrag mai pu\u0163ini pasageri, unele jude\u0163e au r\u0103mas \u00een urma altora la capitolul nivel de trai. Prin urmare, infrastructura aeronautic\u0103 a avut de suferit, aceasta fiind prima care se dezvolt\u0103 odat\u0103 cu apari\u0163ia marilor investi\u0163ii.<\/p>\n
\nDin punct de vedere economic, un aeroport nu poate fi func\u0163ional dac\u0103 are sub 700.000 de pasageri. Majoritatea aeropor-turilor din \u0163ar\u0103 sunt cu mult sub acest prag, iar sus\u0163inerea lor financiar\u0103 trebuie f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre proprietarii acestora – consiliile jude\u0163ene sau Ministerul Transporturilor. Totu\u015fi, spune P\u0103tra\u015fcu, existen\u0163a unui aeroport trebuie s\u0103 fie judecat\u0103 diferit, nu numai \u00een func\u0163ie de zborurile de linie. De exemplu, la Baia Mare exist\u0103 curse de business ale oamenilor de afaceri din Europa care de\u0163in fabrici \u00een Maramure\u015f, iar un singur pasager care sus\u0163ine o afacere cu 1.700 de angaja\u0163i poate zbura de c\u00e2teva ori pe s\u0103p-t\u0103m\u00e2n\u0103. \u201eDac\u0103 nu ar exista aeroportul, ne-a m\u0103rturisit-o \u00een repetate r\u00e2nduri, \u015fi-ar muta toat\u0103 afacerea \u00een alt\u0103 parte, unde are acces mai u\u015for la infrastructura aerian\u0103. Chiar dac\u0103 un astfel de caz \u00eenregistreaz\u0103 15 zboruri pe lun\u0103 \u015fi deci 15 pasageri, veni-turile pe care le aduce zonei, at\u00e2t directe, c\u00e2t \u015fi indirecte, sunt foarte mari\u201c.<\/p>\n
\nP\u0103tra\u015fcu \u00eencearc\u0103 de mul\u0163i ani s\u0103 conving\u0103 operato-rii s\u0103 vin\u0103 la Baia Mare cu un plan \u00een cinci puncte: limitarea fiec\u0103rei destina\u0163ii noi pentru prima companie aerian\u0103 care vine s\u0103 opereze, un studiu de pia\u0163\u0103 referitor la destina\u0163iile prioritare ale maramure\u015fenilor, avantaje la tarifele de aeroport sau facilit\u0103\u0163i \u00een interiorul aeroportului, colaborarea cu o agen\u0163ie de turism care s\u0103 fie reprezentant unic al companiei aeriene, f\u0103r\u0103 ca aceasta s\u0103 \u00ee\u015fi mai deschid\u0103 un punct de reprezentare pe cheltuial\u0103 proprie, \u015fi asigurarea serviciilor de ticketing \u015fi check-in din partea aer-oportului. R\u0103spunsul pe care \u00eel prime\u015fte mereu este negativ. Operatorii nu vor s\u0103 zboare \u00een zone slab dezvoltate economic \u015fi sunt reticente s\u0103 deschid\u0103 noi rute f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 certitudinea unui ajutor de stat care s\u0103 asigure un grad de ocupare de cel pu\u0163in 75%.<\/p>\n
\nDe pe aeroportul din Baia Mare au plecat \u00een 2010 Austrian Airlines \u015fi Blue Air, iar ora\u015ful a r\u0103mas doar cu zborul de Bucur-e\u015fti. Cei de la Danube Wings ar fi fost dispu\u015fi s\u0103 \u00eenceap\u0103 operarea cu zboruri la Bratislava, \u00eens\u0103 agen\u0163iile de turism din Mara-mure\u015f s-au declarat \u00eempotriva acestei idei, argument\u00e2nd c\u0103 \u201epasagerii nu sunt obi\u015fnui\u0163i s\u0103 fac\u0103 escal\u0103 la Bratislava chiar dac\u0103 pre\u0163urile sunt atractive\u201c. P\u0103tra\u015fcu mai spune c\u0103 traficul aerian din Maramure\u015f prin aeroportul de la Baia Mare este de fapt un sfert din cel real, ceilal\u0163i pasageri folosindu-le pe cele de la Cluj-Napoca, T\u00e2rgu Mure\u015f sau Budapesta.<\/p>\n
<\/p>\n
\nDe vin\u0103 este Marea Neagr\u0103<\/p>\n
\n\u201eSintagma \u00ablips\u0103 de activitate\u00bb este gre\u015fit folosit\u0103.\u201c La Constan\u0163a, pe aeroportul care deserve\u015fte litoralul, zborurile zilnice se num\u0103r\u0103 pe degetele de la o m\u00e2n\u0103. Ryanair, c\u0103tre Milano \u015fi Pisa, \u015fi Turkish Airlines, c\u0103tre Istanbul, sunt singurele companii care au luat \u00een seam\u0103 poarta de acces c\u0103tre sta\u0163iunile din jur. \u201eNum\u0103rul de companii este dictat de pia\u0163a disponibil\u0103, iar aceasta este redus\u0103 din cauza distan\u0163ei mici fa\u0163\u0103 de aeroportul Otopeni \u015fi vecin\u0103t\u0103\u0163ii M\u0103rii Negre\u201c, spune directorul general de la \u201eMihail Ko-g\u0103lniceanu\u201c, Cristian-Carsium Moldovanu. Sub 100.000 de pasageri au zburat anul trecut prin aeroportul condus de Moldo-vanu, care admite totu\u015fi c\u0103 au existat \u015fi vremuri mai bune. \u00cen anii de v\u00e2rf, c\u00e2nd traficul \u00eenregistra un nivel mai \u00eenalt, peste 90% dintre pasageri erau cet\u0103\u0163eni str\u0103ini. Ast\u0103zi, nou\u0103 din zece pasageri sunt rom\u00e2ni, iar responsabilii sunt ar\u0103ta\u0163i cu degetul de conducere: \u201eVolumul de activitate pe sectorul comercial este dictat de industria turistic\u0103\u201c. Aeroportul din Constan\u0163a a raportat \u00een 2012 cele mai mari pierderi \u00een compara\u0163ie cu cele din ora\u015fele analizate, de circa 300.000 de euro, la o cifr\u0103 de afaceri de peste 3 milioane de euro.<\/p>\n
\nInforma\u0163iile consultate \u00een pia\u0163\u0103 prognozeaz\u0103 pentru 2013 un nivel de circa 30-40.000 de turi\u015fti str\u0103ini pe litoralul rom\u00e2nesc, dintr-un total de circa 1,2 milioane, \u00een mare parte veni\u0163i pe calea aerului, mai pu\u0163in prin Constan\u0163a \u015fi mai mult prin Bucure\u015fti. \u201ePentru ca aceste destina\u0163ii s\u0103 se dezvolte trebuie sus\u0163inute de o promovare interna\u0163ional\u0103. Cererea extern\u0103 lipse\u015fte pentru c\u0103 lumea nu cunoa\u015fte multe dintre aceste locuri\u201c, spune Roxana B\u0103lcescu, proprietara CMB Travel.
\nRom\u00e2nia a investit pe durata mandatului fostului ministru Elena Udrea c\u00e2teva zeci de milioane de euro \u00een promovarea bran-dului turistic al Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 acei turi\u015fti str\u0103ini care ar fi vrut s\u0103 viziteze Rom\u00e2nia s-au lovit \u015fi de dificultatea de a ajunge la destina\u0163iile dorite. 28 de milioane de euro s-au cheltuit doar \u00een 2012.<\/p>\n
\n\u201eStrategia de promovare a turismului rom\u00e2nesc din ultimii ani nu s-a axat suficient pe produsele turistice competitive ale Rom\u00e2niei, acest lucru a dus la crearea situa\u0163iei cu care ne confrunt\u0103m \u00een acest moment, aeroporturi preg\u0103tite s\u0103 primeasc\u0103 turi\u015fti, dar prea pu\u0163ine curse c\u0103tre aceste destina\u0163ii\u201c, spune ministrul turismului, Maria Grapini. Potrivit oficialului, situa\u0163ia \u201enu mai poate continua\u201c, iar ministerul \u00ee\u015fi propune structurarea turismului rom\u00e2nesc pe mai multe arii de interes, dezvolt\u00e2nd programe independente pentru fiecare dintre acestea. Priorit\u0103\u0163ile vizeaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, subdomeniile \u00een care Rom\u00e2nia are avantaje competitive: turismul balnear, ecoturismul, turismul cultural, turismul rural. \u201eSper ca finalitatea acestor demersuri pe care le \u00een-treprind pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea activit\u0103\u0163ii turistice va fi un aflux mai mare de turi\u015fti \u015fi implicit un num\u0103r mai mare de curse aeriene care s\u0103 creasc\u0103 func\u0163ionalitatea aeroporturilor din toat\u0103 \u0163ara, nu numai a acelora din ora\u015fele consacrate\u201c, mai spune Grapini.<\/p>\n
\nPrin corelarea strategiei de dezvoltare a zonelor turistice din proximitatea acestor aeroporturi cu planul de dezvoltare a acestora, aceste unit\u0103\u0163i au poten\u0163ial de a deveni sustenabile, sus\u0163in cei din minister. Deoarece aeroportul reprezint\u0103 practic doar o facilitate de acces c\u0103tre o destina\u0163ie turistic\u0103, randamentul s\u0103u este legat direct de poten\u0163ialul turistic al zonei. Cert e c\u0103 acest poten\u0163ial nu poate fi valorificat \u00een absen\u0163a unei strategii: \u201eDezvoltarea infrastructurii de turism nu trebuie s\u0103 mai fie f\u0103cut\u0103 haotic, f\u0103r\u0103 a avea un plan na\u0163ional de dezvoltare. Preg\u0103tim un proiect legislativ prin care s\u0103 se delimiteze zone de interes na-\u0163ional pentru turism\u201c. Aceste zone vor avea un plan urbanistic bine creionat, astfel \u00eenc\u00e2t toate investi\u0163iile care se fac \u00een turism s\u0103 respecte o anumit\u0103 structur\u0103 at\u00e2t din punct de vedere al aspectului, c\u00e2t \u015fi al functionalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
\nUn alt aspect care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 turi\u015ftii de litoralul rom\u00e2nesc este infrastructura turistic\u0103 precar\u0103. Dezvoltarea conceptului de all-inclusive pe litoralul rom\u00e2nesc este \u00eenc\u0103 \u00een stadiu incipient, dat fiind c\u0103 exist\u0103 doar 13 hoteluri cu servicii all-inclusive: \u015fase \u00een Mamaia, trei \u00een Neptun, dou\u0103 \u00een Venus \u015fi c\u00e2te unul \u00een Jupiter \u015fi Saturn.<\/p>\n
\nDac\u0103 ne mut\u0103m cu 150 de kilometri mai la sud, observ\u0103m c\u0103 vecin\u0103tatea M\u0103rii Negre, invocat\u0103 anterior de directorul de la Constan\u0163a, nu mai e un obstacol \u00een calea func\u0163ion\u0103rii aeroportului. La Varna aterizeaz\u0103 c\u00e2te o aeronav\u0103 venit\u0103 din toate col\u0163urile Europei la fiecare jum\u0103tate de or\u0103. Destina\u0163ii precum Moscova, Stuttgart, Vilnius, Tallin, Tel-Aviv, Londra, Copenhaga, Riga, Minsk, Viena, N\u00fcrnberg, M\u00fcnchen, Helsinki \u015fi Bruxelles sunt acoperite \u00een aceea\u015fi zi.<\/p>\n
<\/p>\n
\nNu le place pentru c\u0103 nu e rentabil<\/p>\n
\n\u201eConstruirea acestor aeroporturi de la zero ast\u0103zi \u00een locurile respective ar fi imposibil de justificat \u00een baza unor ra\u0163iuni pur economice \u015fi \u0163in\u00e2nd cont de perspectivele de trafic \u015fi interes pentru liniile aeriene\u201c, spune Szabolcs Nemes, consultant \u00een cadrul Roland Berger. Acest lucru este confirmat \u015fi de dificult\u0103\u0163ile majore de atragere de finan\u0163are pentru lucr\u0103rile de modernizare, de la consolidarea pistei p\u00e2n\u0103 la modernizarea terminalului \u00een vederea men\u0163inerii \u00een parametri opera\u0163ionali buni. Dac\u0103 la Tulcea lucrurile abia acum se pun pe h\u00e2rtie, moderniz\u0103ri au loc la Oradea, Ia\u015fi \u015fi Suceava, dup\u0103 mul\u0163i ani de tergivers\u0103ri pentru ob\u0163inerea banilor europeni sau a unui aviz favorabil de la Ministerul Transporturilor. 24 de milioane de euro se vor investi la Oradea pentru ca acolo s\u0103 poat\u0103 ateriza aeronave Boeing 737 \u015fi alte 25 de milioane au fost puse \u00een joc la Suceava, unde procedura de licita\u0163ie a fost contestat\u0103, iar constructorul final nu este \u00eenc\u0103 stabilit.<\/p>\n
\nMarius Grosu-Roma\u015fcu, directorul aeroportului de la Suceava, spune c\u0103, de\u015fi au existat tratative pentru deschiderea de noi curse aeriene \u015fi strategii de reduceri de tarife pentru companiile Carpatair, Wizz Air, Blue Air \u015fi Austrian Airlines, infrastructura nu a permis operarea cu aeronave mari. \u201e\u00cen cazul unor aeroporturi cu perspective limitate, utilitatea acord\u0103rii unor mecanisme de sprijin financiar este discutabil\u0103. Acordarea de ajutor de stat unui aeroport c\u0103ruia \u00eei lipsesc premisele s\u0103 devin\u0103 viabil nu poate fi o solu\u0163ie sustenabil\u0103\u201c, mai spune consultantul Roland Berger. Gheorghe R\u0103caru a construit singura companie rom\u00e2neasc\u0103 low-cost, Blue Air, care a operat \u015fi de pe aeroporturile r\u0103mase ast\u0103zi pustii. Blue Air a \u00eencetat zborurile de la Constan\u0163a, Baia Mare, Satu Mare, Arad, ca urmare a constr\u00e2ngerilor de flot\u0103 \u015fi a num\u0103rului redus de pasageri.<\/p>\n
\nR\u0103caru vorbe\u015fte \u00een primul r\u00e2nd despre cazul grani\u0163ei de vest unde exist\u0103 cinci aeroporturi pe o distan\u0163\u0103 de 350 de kilometri, din care performeaz\u0103 doar cel din Timi\u015foara. \u201eSunt aeroporturi care nu cred c\u0103 ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een structura actual\u0103. Unele sunt \u0163inute \u00eentr-un fel dintr-un orgoliu local; nu cred c\u0103 merit\u0103, pot s\u0103 fie men\u0163inute pentru business, cu o infrastructur\u0103 mai redus\u0103, dar \u015fi acolo trebuie v\u0103zut dac\u0103 ce dai iei \u00eenapoi.\u201c O alt\u0103 piedic\u0103 pentru ca operatorii s\u0103 aleag\u0103 ora\u015fele din provincie se refer\u0103 la indicatorii turistici. Num\u0103rul de turi\u015fti str\u0103ini care viziteaz\u0103 Rom\u00e2nia este \u00eenc\u0103 mic, iar principala lor destina\u0163ie este capitala. Blue Air a luat \u00een concesiune aeroportul de la Bac\u0103u, unde opereaz\u0103 \u00een mod regulat curse c\u0103tre destina\u0163ii din Europa de Vest, iar din totalul pasagerilor grupurile de turi\u015fti str\u0103ini sunt extrem de rare. De la 20.000 de pasageri \u00een 2006, ast\u0103zi de la Bac\u0103u zboar\u0103 440.000: \u201eDarea \u00een concesiune poate fi o solu\u0163ie. Am putea fi interesa\u0163i \u015fi noi, dar \u015fi al\u0163ii, dac\u0103 apar astfel de oferte.\u201c R\u0103caru d\u0103 exemplu flexibilitatea Consiliului Jude\u0163ean de la T\u00e2rgu Mure\u015f \u015fi importan\u0163a acestor discu\u0163ii pentru a \u00eencepe operarea. \u201eDac\u0103 vine un aeroport cum e Clujul \u015fi cere 21,5 euro per pasager este normal ca imediat costurile s\u0103 creasc\u0103 \u015fi tariful s\u0103 nu fie competitiv. Pentru orice destina\u0163ie nou\u0103 este important s\u0103 vedem ce sprijin poate oferi consiliul jude\u0163ean p\u00e2n\u0103 se creeaz\u0103 pia\u0163a\u201c, spune R\u0103caru.<\/p>\n
\nRecent, reprezentan\u0163ii CJ Sibiu au lansat proceduri de licita\u0163ii pentru a acoperi opt noi destina\u0163ii: Londra, Madrid, Barcelona, Milano, Vene\u0163ia, Roma, Paris \u015fi Dortmund. Companiile aeriene care introduc curse spre aceste localit\u0103\u0163i pot primi ajutor financiar de stat de la Consiliul Jude\u0163ean Sibiu, suma pe care aceast\u0103 institu\u0163ie o va bugeta, \u00een urm\u0103torii cinci ani, fiind de 2,8 milioane de euro. Blue Air a renun\u0163at la multe din cursele de la Sibiu pe seama taxelor mari, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar cu zborul de Stuttgart, \u00eens\u0103 ia \u00een calcul revenirea ca urmare a noii politici a autorit\u0103\u0163ilor locale. \u201eDestinul acestor aeroporturi \u0163ine de voin\u0163a \u015fi politica de business a fiec\u0103rui consiliu jude\u0163ean. C\u00e2nd generezi mai mult trafic ai beneficii \u015fi din servicii complementare celor din aeroport\u201c, explic\u0103 R\u0103caru. <\/p>\n
<\/p>\n
\nC\u00e2teodat\u0103 se poate<\/p>\n
\nBaia Mare \u015fi Satu Mare, dou\u0103 aeroporturi situate la nici o sut\u0103 de kilometri, ambele cu zboruri doar de la \u015fi c\u0103tre Bucure\u015fti, op-erate de TAROM. Cluj-Napoca \u015fi T\u00e2rgu Mure\u015f, dou\u0103 aeroporturi situate tot la o sut\u0103 de kilometri, pe unde zboar\u0103 anual sute de mii de pasageri c\u0103tre diverse destina\u0163ii. Ce a f\u0103cut diferen\u0163a? Implicarea autorit\u0103\u0163ilor locale. T\u00e2rgu Mure\u015f ar fi putut r\u0103m\u00e2ne un aeroport mort, dat fiind c\u0103 de la vecinii de la Cluj zboar\u0103 TAROM, Lufthansa \u015fi Wizz Air. Totu\u015fi, anul acesta gigantul low-cost Ryanair, care mai opereaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia doar de la Constan\u0163a, anun\u0163a c\u0103 lanseaz\u0103 dou\u0103 destina\u0163ii noi de pe aeroportul \u201eTransil-vania\u201c c\u0103tre Bruxelles \u015fi Pisa. La sf\u00e2r\u015fitul lunii aprilie, peste 100.000 de bilete la pre\u0163uri promo\u0163ionale, \u00eencep\u00e2nd de la 15 euro, au fost puse \u00een v\u00e2nzare de compania irlandez\u0103, cu ocazia lans\u0103rii primei curse.<\/p>\n
\nAstfel, capitala jude\u0163ului Mure\u015f are conexiuni cu 13 destina\u0163ii externe, printre care Paris, Londra, M\u00fcnchen, Budapesta, Bar-celona \u015fi Madrid. Monica H\u0103rm\u0103nescu, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al aeroportului, spune c\u0103 atragerea companiilor a fost posibil\u0103 doar prin negocieri \u015fi nicidecum prin acordarea de facilit\u0103\u0163i financiare: \u201eConducerea consiliului jude\u0163ean a specificat \u00een repetate r\u00e2n-duri c\u0103 nu acord\u0103 subven\u0163ii companiilor aeriene. Singurul ajutor este pentru aeroport \u00een scopul sprijinirii activit\u0103\u0163ilor de interes public\u201c. A\u015fa se face c\u0103 pe harta aeroporturilor performante din provincie – Timi\u015foara, Cluj-Napoca, urmate de Sibiu \u015fi Ia\u015fi – a ap\u0103rut \u015fi ora\u015ful mure\u015fean. Locuitorilor din jude\u0163ele Harghita, Covasna, Mure\u015f \u015fi Bra\u015fov, obi\u015fnui\u0163i s\u0103 zboare de la Sibiu, Cluj sau Bucure\u015fti, li s-a creat alternativa low-cost prin T\u00e2rgu Mure\u015f. 300.000 de pasageri au zburat de aici \u00een 2012, iar pentru anul \u00een curs oficialii estimeaz\u0103 o cre\u015ftere a traficului de 30%.<\/p>\n
\nCiprian Dobre, pre\u015fedintele Consiliului Jude\u0163ean Mure\u015f, spune c\u0103 aer-oportul din ora\u015f este primul din Rom\u00e2nia unde s-a instituit management privat, tocmai pentru ca acele criterii politice luate \u00een calcul la numirea \u00een func\u0163ie s\u0103 nu mai existe. \u201eNe-am uitat la politica de pre\u0163uri din pia\u0163\u0103 \u015fi ne-am dat seama c\u0103 putem atrage companii aeriene numai prin pre\u0163uri competitive. M-am asigurat c\u0103 pot s\u0103 am un pre\u0163 per pasager atractiv pentru operatori\u201c, spune Dobre. \u015eeful CJ a mai precizat c\u0103 din 2014 alte dou\u0103 companii aeriene ar putea inaugura noi destina\u0163ii, iar frecven\u0163a zborurilor TAROM c\u0103tre Bucure\u015fti ar urma s\u0103 creasc\u0103 de la trei pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la \u015fapte: \u201eEforturile financiare ale Consiliului au fost de sute de mii de euro, c\u0103tre milioane. Rezultatele vor ap\u0103rea \u00een cel pu\u0163in cinci ani pentru a vedea dac\u0103 investi\u0163ia s-a justifi-cat sau nu\u201c. Dup\u0103 Dobre, efortul transform\u0103rii unui aeroport pustiu \u00eentr-unul competitiv apar\u0163ine \u015fi consiliilor jude\u0163ene, nu doar managementului – \u201eaducerea la discu\u0163ie a operatorilor se face de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile publice locale\u201c.<\/p>\n
\nPotrivit lui Szabolcs Nemes, strategia difer\u0103 de la ora\u015f la ora\u015f: \u201e\u00cen func\u0163ie de tipul de trafic, pot varia de la colabor\u0103ri cu agen\u0163ii de turism menite s\u0103 co-aguleze resurse, de altfel limitate, de a alinia eforturile de atragere de turi\u015fti, p\u00e2n\u0103 la oferirea de modalit\u0103\u0163i de recompensare a liniilor aeriene sau contribu\u0163ii la bugete de marketing comune cu liniile aeriene\u201c. Roxana B\u0103lcescu, proprietara agen\u0163iei de tur-ism CMB Travel, conchide explic\u00e2nd c\u0103 \u201eproblema cea mai mare este c\u0103 politicienii nu cred sincer \u00een turism \u015fi nu \u00een\u0163eleg c\u0103 turismul poate aduce bani\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Un material de copert\u0103 publicat de Business Magazin \u00een 2013 relata situa\u0163ia aeroporturilor din Rom\u00e2nia care, de\u015fi situate \u00een zone strategice ale \u0163\u0103rii, primeau doar c\u00e2teva zboruri pe zi.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[8548,192,202,8617,480],"class_list":["post-130534","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-aeroport","tag-angajati","tag-cover-story","tag-pasageri","tag-pista"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130534","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130534"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130534\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130534"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130534"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130534"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}