\nDup\u0103 mai mult de un deceniu de modific\u0103ri numeroase \u015fi dup\u0103 ani de promisiuni,saga Codului fiscal a dat semne c\u0103 se apropie de final. Anul 2015 a adus republicarea Codului fiscal – cel mai important document de politic\u0103 fiscal\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Codul fiscal, care a intrat \u00een vigoare la \u00eenceputul anului 2004 \u015fi a suferit de-a lungul timpului numeroase mo-dific\u0103ri, a fost rescris dup\u0103 mai mul\u0163i ani de tergivers\u0103ri. Rescrierea \u015fi republicarea Codului fiscal este un proiect cerut \u015fi a\u015fteptat de ani de zile de mediul de afaceri \u00een condi\u0163iile \u00een care legea a suferit \u00een ultimii ani peste 100 de modific\u0103ri prin tot at\u00e2tea acte normative care au pus \u00een dificultate oamenii de afaceri. Multitudinea modific\u0103rilor legislative care au avut loc de-a lungul anilor au f\u0103cut Codul fiscal greu de urm\u0103rit \u015fi aplicat at\u00e2t de c\u0103tre contribuabili, c\u00e2t \u015fi de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i.<\/p>\n
\nDup\u0103 mai mul\u0163i ani de austeritate \u015fi cre\u015fteri de taxe, guvernul Ponta a venit cu o ampl\u0103 reform\u0103 de relaxare fiscal\u0103, agreat\u0103 ulterior, tacit, \u015fi de guvernul Ciolo\u015f, bugetul anului 2016, aprobat deja de Parlament, \u00eencorpor\u00e2nd impactul modific\u0103rilor Codului fiscal, precum \u015fi major\u0103rile salariale din sectorul public legiferate \u00een a doua parte a acestui an. Autorit\u0103\u0163ile au decis c\u0103 \u00eencep\u00e2nd de anul viitor cota standard de TVA va sc\u0103dea de la 24% la 20%, iar impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Eliminarea \u201etaxei pe st\u00e2lp\u201c \u015fi a taxei de 7 euro-cen\u0163i, programate ini\u0163ial pentru 2016, au r\u0103mas pe lista de a\u015fteptare. Planurile guvernului de reducere a cotei unice \u015fi a CAS \u00een 2016 nu au primit acordul parla-mentarilor, figur\u00e2nd la amen-da-mente respinse. Propunerile de relaxare fiscal\u0103 vin dup\u0103 pasul f\u0103cut \u00een 2014 cu reducerea CAS la angajator \u015fi dup\u0103 adoptarea diminu\u0103rii TVA la produse alimentare, \u00eencep\u00e2nd din iunie 2015.<\/p>\n
\nPentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, b\u0103uturile nealcoolice \u015fi serviciile de alimenta\u0163ie public\u0103 s\u0103 aib\u0103 TVA de 9% de la 1 iunie. Ulterior, s-a decis extinderea din 2016 a aplicabilit\u0103\u0163ii cotei reduse de 9% pentru ap\u0103 potabil\u0103 \u015fi ap\u0103 pentru iriga\u0163ii \u00een agricultur\u0103. Tot pentru anul viitor s-a decis modificarea cotei de impozitarea micro\u00eentreprinderilor \u00een func\u0163ie de num\u0103r de salaria\u0163i \u015fi cre\u015fterea plafonului la 100.000 euro. \u00cen 2015 va fi modificat nivelul de accizare pentru b\u0103uturile alcoolice \u015fi se elimin\u0103 sfera de aplicare a accizelor la alte produse accizabile.<\/p>\n
\nAplaudat\u0103, dar \u015fi contestat\u0103 pentru presupusul poten\u0163ial destabilizator asupra bugetului, reducerea fiscalit\u0103\u0163ii poate fi m\u0103sura-\u015foc care s\u0103 scoat\u0103 economia din iner\u0163ia cre\u015fterii mediocre, dup\u0103 cum au spus unii economi\u015fti. Am-ploarea ajust\u0103rilor fiscale i-a determinat \u00eens\u0103 pe al\u0163i speciali\u015fti s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri cu privire la suste-nabilitatea avalan\u015fei de m\u0103suri de relaxare fiscal\u0103. Impactul bugetar substan\u0163ial al Codului fiscal face ca deficitul bugetar s\u0103 se apropie anul viitor de pragul critic de 3% din PIB.<\/p>\n
\nAnvergura \u015fi multitudinea modific\u0103rilor fiscale avute \u00een vedere de autorit\u0103\u0163i au f\u0103cut ca proiectul republicat al Codului fiscal s\u0103 fie caracterizat de speciali\u015fti ca fiind \u201efoarte ambi\u0163ios\u201c, \u201ef\u0103r\u0103 precedent\u201c, \u201erevolu\u0163ionar\u201c, \u201ecel mai \u00eendr\u0103zne\u0163 set de m\u0103suri fiscale de care am avut parte \u00een ultimii 25 de ani, dep\u0103\u015find ca impact \u015fi anvergur\u0103 introducerea cotei unice din anul 2005\u201c.<\/p>\n
\nFMI \u015fi Comisia European\u0103 nu \u015fi\u2011au dat girul pe m\u0103surile aprobate de Executiv \u015fi Legislativ \u015fi au solicitat ajust\u0103ri semnificative ale planului de relaxare fiscal\u0103 pentru 2016. Cel de-al treilea acord succesiv al Rom\u00e2niei cu FMI, aflat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput sub semnul ne\u00een\u0163elegerilor \u015fi tergivers\u0103rilor, a ajuns din nou \u00eentr-un punct nevralgic, \u201em\u0103rul discordiei\u201c fiind de aceast\u0103 dat\u0103 impactul m\u0103surilor de relaxare fiscal\u0103 \u00een 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic \u201esuspendat\u201c din vara anului trecut, \u00een urma deciziei de reducere a CAS.<\/p>\n
\nPlanurile ambi\u0163ioase de relaxare fiscal\u0103 adoptate de guvern \u015fi Parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetar\u0103 pe \u201ehold\u201c. Men\u0163inerea ratei-cheie la minimul istoric de 1,75%, \u00een condi\u0163iile \u00een care infla\u0163ia a cobor\u00e2t mult \u00een teritoriul negativ poate fi perceput\u0103 de fapt ca o \u00eent\u0103rire a politicii monetare, \u00een condi\u0163iile \u00een care rata real\u0103 a dob\u00e2nzii este \u00een cre\u015ftere. Dob\u00e2nda-cheie a fost redus\u0103 de patru ori \u00een acest an \u015fi de cinci ori \u00een 2014, \u00eens\u0103 nivelul continu\u0103 s\u0103 fie unul dintre cele mai mari din Uniunea European\u0103.
\nAccentuarea relax\u0103rii fiscale, concomitent cu accelerarea cre\u015fterii economice, incertitudinile privind acordurile cu finan\u0163atorii externi, dar \u015fi contextul extern, inclusiv divergen\u0163a conduitelor politicilor monetare ale principalelor b\u0103nci centrale din lume, au amplificat pruden\u0163a \u015fi au f\u0103cut improbabil un scenariu \u00een care BNR s\u0103 continue relaxarea politicii monetare.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nGuvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, a militat \u00een mod repetat pentru un dozaj adecvat al m\u0103surilor de relaxare fiscal\u0103, avertiz\u00e2nd, totodat\u0103, c\u0103 \u201etratamentele\u201c pentru pierderea macrostabilit\u0103\u0163ii sunt dureroase. \u201eMacrostabilitatea e precum s\u0103n\u0103tatea. \u00ce\u0163i dai seama c\u00e2t de important\u0103 este atunci c\u00e2nd o pierzi\u201c. BNR a adus prognoza de infla\u0163ie pentru 2015 \u00een premier\u0103 \u00een teritoriu negativ, iar ulterior a revizuit \u201esubstan\u0163ial\u201c prognoza de infla\u0163ie, tocmai ca urmare a \u00eenglob\u0103rii impactului anticipat al m\u0103surilor fiscale adoptate de Parlament. Banca central\u0103 a ajuns \u00een situa\u0163ia paradoxal\u0103 de a avea \u00een fa\u0163\u0103 defla\u0163ia, dup\u0103 o lupt\u0103 de peste dou\u0103 decenii cu infla\u0163ia ridicat\u0103. \u00cen urm\u0103 cu mai bine de 20 de ani \u015focul infla\u0163iei d\u0103dea \u00eentreaga economie rom\u00e2neasc\u0103 peste cap, exist\u00e2nd luni c\u00e2nd rata anual\u0103 urca \u015fi la 300%. Guvernatorul b\u0103ncii centrale a ar\u0103tat c\u0103 economia nu risc\u0103, totu\u015fi, s\u0103 intre \u00een defla\u0163ie, cu toate c\u0103 infla\u0163ia se va situa \u00een teritoriu negativ \u00een viitoarele trei trimestre, av\u00e2nd \u00een vedere cre\u015fterea puternic\u0103 a consumului \u015fi existen\u0163a unor presiuni infla\u0163ioniste datorate cre\u015fterii salariilor. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut c\u00e2t\u0103 relaxare monetar\u0103 mai \u00eencape al\u0103turi de relaxarea fiscal\u0103, a spus Is\u0103rescu. \u201eDac\u0103 relaxarea fiscal\u0103 va fi major\u0103, trebuie s\u0103 redefinim politica monetar\u0103.\u201c<\/p>\n
\nCreditarea total\u0103 a revenit \u00een luna august \u00een teritoriul pozitiv, sus\u0163inut\u0103 de av\u00e2ntul \u00eemprumuturilor \u00een lei care ating maxim istoric dup\u0103 maxim istoric. \u00cemprumuturile \u00een moned\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi-au accelerat dinamica pozitiv\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care ratele dob\u00e2nzilor la creditele noi acordate companiilor \u015fi popula\u0163iei au sc\u0103zut, odat\u0103 cu programul de relaxare monetar\u0103 derulat de BNR prin diminuarea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103. \u00cen timp ce creditele \u00een lei sunt \u201epe val\u201d, gra\u0163ie sc\u0103derii dob\u00e2nzilor, \u00eemprumuturile \u00een valut\u0103 \u015fi-au continuat declinul.
\nRelaxarea fiscalit\u0103\u0163ii ar urma s\u0103 aib\u0103 efecte pozitive asupra consumului \u015fi eventual \u015fi asupra investi\u0163iilor, reprezent\u00e2nd o gur\u0103 de oxigen pentru economie. \u00cen cele din urm\u0103, relaxarea fiscal\u0103 va aduce cre\u015ftere suplimentar\u0103 a PIB, cre\u015fterea economic\u0103 urm\u00e2nd s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 4% \u00eencep\u00e2nd cu 2016, potrivit estim\u0103rilor.<\/p>\n
\n\u00cen acest an, dup\u0103 ce \u00een primul trimestru PIB-ul a accelerat, dep\u0103\u015find estim\u0103rile anali\u015ftilor, \u00een al doilea trimestru economia a \u00eencetinit brusc, temperarea av\u00e2ntului lu\u00e2nd din nou prin surprindere pe toat\u0103 lumea. Iar \u00een al treilea trimestru motoarele economiei \u015fi-au reluat tura\u0163ia. Pe ansamblul primelor nou\u0103 luni ale anului, cre\u015fterea economic\u0103 a fost de 3,7%, ritm care ar putea s\u0103 se men\u0163in\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului dac\u0103 agricultura nu va trage prea mult PIB\u2011ul \u00een jos. Comer\u0163ul \u015fi sectorul IT&C au avut cele mai mari contribu\u0163ii la cre\u015fterea economic\u0103. Iar pe partea de utilizare, consumul privat duce \u00een spate \u00eentreaga cre\u015ftere, fiind principalul motor al av\u00e2ntului PIB.<\/p>\n
\nExporturile de bunuri au atins un nou prag istoric la zece luni, de 45,9 mld euro, dar deficitul comercial s-a ad\u00e2ncit la 6,4 miliarde de euro, dup\u0103 doi ani \u00een care, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, se men\u0163inuse sub 5 miliarde de euro. Exporturile pot s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 \u00een acest an maximul din 2014, de 52,5 miliarde de euro, \u00een condi\u0163iile \u00een care zona euro a dat semne de revenire, iar dup\u0103 primele zece luni au ajuns la aproape 46 miliarde de euro \u015fi volumul lunar al exporturilor a oscilat \u00eentre 4,2 \u015fi 4,8 miliarde de euro. Nu doar exporturile conteaz\u0103, ci \u015fi importurile, fiind posibil ca exportul net (diferen\u0163a dintre exporturi \u015fi importuri) s\u0103 aib\u0103 o contribu\u0163ie negativ\u0103 la PIB \u00een condi\u0163iile acceler\u0103rii importurilor av\u00e2nd \u00een vedere consumul privat \u00een cre\u015ftere, anul agricol slab \u015fi relansarea investi\u0163iilor private. Deficitul contului curent al balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i s-a accentuat la 906 mil. euro (490 mil. euro \u00een primele zece luni din 2008), pe fondul major\u0103rii deficitului comercial \u015fi al balan\u0163ei veniturilor primare (venituri din munc\u0103, venituri din investi\u0163ii \u00een activit\u0103\u0163i financiare).<\/p>\n
\n\u00cens\u0103, nu exist\u0103 probleme legate de acoperirea acestui deficit \u00een condi\u0163iile \u00een care investi\u0163iile str\u0103ine au ajuns la zece luni din an la aproape 2,8 miliarde de euro, cel mai \u00eenalt nivel atins din 2009 \u00eencoace. Investi\u0163iile str\u0103ine la zece luni au dep\u0103\u015fit nivelul investi\u0163iilor str\u0103ine pe \u00eentreg anul 2014, de 2,4 miliarde de euro.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Anul 2015 se \u00eencheie cu Codul fiscal republicat, dob\u00e2nda-cheie la minim istoric \u015fi buget aprobat de Parlament.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[32960,16607,9152,32328,18255,10313,74,14882,11903,10327,291,246,9108,9805,9,8907,274,334,8853,10898,17459,8448,310,220,8790,7541,477,8316,12025,32558,7366,10204],"class_list":["post-130451","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-anul-viitor","tag-aplicare","tag-aprobare","tag-apropiere","tag-asteptare","tag-autoritati","tag-buget","tag-cas","tag-cod-fiscal","tag-conditii","tag-cote","tag-crestere","tag-decizie","tag-dobanda-cheie","tag-guvern","tag-impact","tag-incepere","tag-incheiere","tag-istoric","tag-masuri","tag-minim","tag-modificari","tag-parlament","tag-politica","tag-politica-monetara","tag-produse","tag-proiect","tag-reducere","tag-relaxare","tag-suferinta","tag-tva","tag-victorii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130451","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130451"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130451\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130451"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130451"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130451"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}