![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14929571\/3\/stelian-brad.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\nPrima oar\u0103 c\u00e2nd am fost la Cluj, \u00een urm\u0103 cu vreo 11-12 ani, am r\u0103mas cu impresia pl\u0103cut\u0103 a unui ora\u015f civilizat, cu cl\u0103diri vechi \u015fi monumente bine a\u015fezate. \u00cemi aduc aminte de un loc curat \u015fi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een ora\u015ful de pe Some\u015f, iar schimb\u0103rile au fost evidente. Ora\u015ful e \u00een continuare curat, cl\u0103dirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele \u015fi-au f\u0103cut loc colo\u015fii de sticl\u0103 \u015fi termopan care anun\u0163\u0103 noua er\u0103 a Clujului, dominat\u0103 \u015fi generat\u0103 de cre\u015fterea sectorului IT.<\/p>\n
\nClujul a fost mereu un centru universitar cu tradi\u0163ie \u015fi un ora\u015f cu \u015fomaj mic, dar \u00een ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT \u015fi outsourcing. Sursa succesului IT din ora\u015ful transilvan are mai multe explica\u0163ii, dar are la baz\u0103 tradi\u0163ia antreprenorial\u0103 a ora\u015fului \u015fi \u00eencercarea de a g\u0103si o ni\u015f\u0103 \u00een care ora\u015ful s\u0103 exceleze.<\/p>\n
\nCompeti\u0163ia dintre Cluj \u015fi Bucure\u015fti i-a obligat pe speciali\u015ftii din institutele de cercetare de profil din Cluj\u2011Napoca s\u0103 adopte rapid o atitudine antreprenorial\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 atrag\u0103 comenzi din exteriorul \u0163\u0103rii sau s\u0103 dezvolte mici afaceri private capabile s\u0103 furnizeze solu\u0163ii proprii pentru mediul economic local \u015fi regional, spune Stelian Brad, pre\u015fedinte al Cluj IT. \u201eS-a constatat c\u0103 institutele de cercetare de profil din Bucure\u015fti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60\u201170% sau chiar mai mult). \u00cen timp relativ scurt, baz\u00e2ndu-se pe un fond uman bun, deschis pentru \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi adaptare, cu o atitudine adecvat\u0103 pentru munc\u0103 \u015fi calitate mo\u015ftenit\u0103 din tradi\u0163ia istoric\u0103 transilv\u0103nean\u0103, comunitatea de IT din ora\u015f a \u00eenv\u0103\u0163at bine lec\u0163ia afacerilor \u00een domeniul software \u015fi a proceselor tehnice aferente, a c\u00e2\u015ftigat \u00eencrederea partenerilor externi, \u015fi-a consolidat lan\u0163ul valorii \u015fi \u015fi-a dezvoltat \u015fi diversificat re\u0163elele interna\u0163ionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate \u015fi motivate pentru afirmare profesional\u0103, firmele de IT locale \u015fi-au putut cre\u015fte treptat-treptat afacerile \u2013 preponderent pe pie\u0163ele interna\u0163ionale (peste 90%). De la acest punct, evolu\u0163ia fenomenului de clusterizare \u00een acest caz particular nu mai are rost s\u0103 fie prea mult descris\u0103.\u201c<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nIndustria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapid\u0103 a Clujului, transform\u00e2nd ora\u015ful de pe Some\u015f \u00een al doilea \u201emotor\u201c al economiei dup\u0103 Bucure\u015fti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunit\u0103\u0163i de care clujenii au profitat, dup\u0103 cum remarc\u0103 Stelian Brad: \u201eDintre oportunit\u0103\u0163ile acelor vremuri a\u015f men\u0163iona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea speciali\u015ftilor IT din ora\u015f de a comunica u\u015for cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar ini\u0163ial necesar pentru a porni o afacere privat\u0103 \u00een domeniul dezvolt\u0103rii software, raportul pre\u0163\/calitate al serviciilor prestate de speciali\u015ftii locali extrem de competitiv, evolu\u0163ia pozitiv\u0103 a industriei IT pe plan interna\u0163ional, dezvoltarea accelerat\u0103 a internetului, explozia tehnologiilor hardware \u015fi software \u00een domeniul comunica\u0163iilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum \u015fi impactul IT asupra cre\u015fterii productivit\u0103\u0163ii \u015fi competitivit\u0103\u0163ii altor sectoare economice\u201c.<\/p>\n
\nDe aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la concentrarea geografic\u0103 a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pie\u0163ele vestice. \u201eAcestea au ajuns la un grad de satura\u0163ie. Clujul \u00eensemna o mas\u0103 critic\u0103 de speciali\u015fti care pot fi educa\u0163i prin interac\u0163iunea cu pie\u0163ele mature. Motiva\u0163iile primare au fost secondate de factori precum pre\u0163uri convenabile, competen\u0163ele lingvistice, proximitatea geografic\u0103, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe\u201c, subliniaz\u0103 C\u0103lin V\u0103duva, CEO al Fortech. \u201e\u00cen primul r\u00e2nd, la nivelul Rom\u00e2niei, Clujul de\u0163ine cea mai mare pondere de speciali\u015fti IT raportat la popula\u0163ia activ\u0103. Totodat\u0103, Clujul este caracterizat de o for\u0163\u0103 de munc\u0103 preponderant t\u00e2n\u0103r\u0103, orientat\u0103 spre \u00eenv\u0103\u0163are. Astfel, ora\u015ful a \u00eemprumutat repede o cultur\u0103 a standardelor \u015fi a calit\u0103\u0163ii muncii, inspirat\u0103 de experien\u0163a colabor\u0103rii cu clien\u0163ii interna\u0163ionali. Apoi, colaborarea dintre universit\u0103\u0163i \u015fi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferen\u0163iatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului \u00een compara\u0163ie cu alte ora\u015fe.\u201c<\/p>\n
<\/p>\n
\n
\nCa un urm\u0103tor pas logic, companiile de IT din Cluj au decis asocierea \u00eentr-un grup care s\u0103 le reprezinte interesele. Acest grup s-a numit Cluj IT, cel mai mare cluster de profil din Rom\u00e2nia. \u201e\u00cen Cluj-Napoca opereaz\u0103 c\u00e2teva sute de companii \u00een domeniul tehnologiei informa\u0163iei \u015fi comunica\u0163iilor. Aceast\u0103 concentrare de companii face din Cluj-Napoca un district IT, iar dac\u0103 \u0163inem cont de defini\u0163ia unui cluster economic putem afirma c\u0103 avem \u00een Cluj-Napoca un cluster de IT, comparabil ca num\u0103r de companii cu ora\u015fe importante din Anglia, Irlanda, Germania sau Olanda. De regul\u0103, atunci c\u00e2nd o industrie \u00ee\u015fi \u00abalege\u00bb o localitate anume, are tendin\u0163a de a r\u0103m\u00e2ne acolo pentru un timp mai \u00eendelungat ca urmare a avantajelor legate de masa critic\u0103 de resurs\u0103 uman\u0103 specializat\u0103\u201c, spune Stelian Brad.<\/p>\n
\nPotrivit legisla\u0163iei din Rom\u00e2nia, \u201eclusterul este o grupare de produc\u0103tori, utilizatori \u015fi\/sau beneficiari, \u00een scopul punerii \u00een aplicare a bunelor practici din UE \u00een vederea cre\u015fterii competitivit\u0103\u0163ii operatorilor economici\u201c. Astfel, termenul de cluster indic\u0103 cu prec\u0103dere aglomer\u0103rile industriale \u015fi pune accent pe concentrarea unor \u00eentreprinderi din acela\u015fi domeniu sau domenii conexe, cu efecte economice asupra for\u0163ei de munc\u0103, asupra specializ\u0103rii furnizorilor \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte transferul tehnologic \u015fi inovarea. \u00cen anul 2013 existau la nivel na\u0163ional 47 de clustere aflate \u00een eviden\u0163a Direc\u0163iei de Politic\u0103 Industrial\u0103 din cadrul Ministerului Economiei.<\/p>\n
\nCluj IT este o asocia\u0163ie de tip cluster inovativ, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een luna octombrie 2012, iar printre membrii s\u0103i se num\u0103r\u0103 30 de companii de IT, 3 institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior (Universitatea Tehnic\u0103 Cluj-Napoca, Universitatea Babe\u015f-Bolyai \u015fi Universitatea de \u015etiin\u0163e Agricole \u015fi Medicin\u0103 Veterinar\u0103 Cluj-Napoca), 8 institu\u0163ii publice \u015fi organiza\u0163ii catalizator.
\nErik Barna, fondator \u015fi CEO al Life is Hard, a construit unul dintre exemplele de succes dezvoltate la Cluj \u00een ultimii ani. La nivel de grup de firme, Life is Hard (incluz\u00e2nd divizia de solu\u0163ii mobile \u015fi divizia de outsourcing) a avut venituri de peste 1,2 milioane euro.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14929571\/5\/erik-barna.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nPentru 2015, Erik Barna preconizeaz\u0103 o cre\u015ftere de cel pu\u0163in 10-15%, cu men\u0163inerea acestui trend \u015fi pentru anii urm\u0103tori. \u00cen 2014, Life is Hard a ocupat locul 28 \u00een Deloitte Technology FAST 50 CEE (\u00een cadrul acestui clasament, Rom\u00e2nia a fost reprezentat\u0103 de 6 companii, dintre care dou\u0103 din Cluj). A doua distinc\u0163ie din partea Deloitte a fost nominalizarea pe pozi\u0163ia 362 \u00een clasamentul Technology Fast 500 EMEA, top care include companiile de tehnologie din Europa, Orientul Mijlociu \u015fi Africa.<\/p>\n
\nClujul are un mare avantaj din punctul de vedere al for\u0163ei companiilor autohtone, crede Stelian Brad: \u201eClujul dispune de o serie de factori de baz\u0103 \u00een sectorul IT, care-l fac atractiv. Aici includem ecosistemul socio-cultural, bazinul de resurs\u0103 uman\u0103 alimentat anual de dou\u0103 universit\u0103\u0163i importante la nivel na\u0163ional sau viteza de reac\u0163ie la solicit\u0103ri personalizate. Probabil c\u0103 unele dintre aceste elemente le reg\u0103sim \u015fi \u00een alte ora\u015fe ale \u0163\u0103rii, \u00eens\u0103 la Cluj se adaug\u0103 la acestea un angajament puternic \u015fi o seriozitate ridicat\u0103 \u00een rela\u0163ia cu clientul, dar peste toate vine faptul c\u0103 sectorul nu este dominat de multina\u0163ionale, ci de firme autohtone, iar firmele cu capital str\u0103in nu le dep\u0103\u015fesc ca for\u0163\u0103 pe cele autohtone\u201c, remarc\u0103 Brad. \u201e\u00cen prezent, cele c\u00e2teva sute de firme IT din Cluj-Napoca raporteaz\u0103 cumulat cea mai mare cifr\u0103 de afaceri la export din Rom\u00e2nia. Ce este important de accentuat aici este faptul c\u0103 un cluster economic cre\u015fte numai prin intermediul ini\u0163iativelor antreprenoriale. Constr\u00e2ngerile utile reprezint\u0103 de fapt motorul inov\u0103rii, at\u00e2t \u00een plan managerial, c\u00e2t \u015fi tehnic\u201c.<\/p>\n
\nErik Barna consider\u0103 c\u0103 unul dintre principalele motive pentru care industria de IT din Cluj (dar \u015fi din Rom\u00e2nia) a cunoscut o dezvoltare at\u00e2t de accelerat\u0103 \u00een ultimii ani este reprezentat de speciali\u015ftii bine califica\u0163i de care ora\u015ful dispune. \u201eClujul a devenit \u00een ultimii cinci ani un ora\u015f multicultural foarte deschis la tot ceea ce este nou, modern. Sunt foarte mul\u0163i tineri, studen\u0163i \u015fi proasp\u0103t absolven\u0163i \u00een Cluj, lucru benefic pentru ora\u015f \u015fi pentru companiile care vin \u00een Cluj-Napoca pentru a \u00eencepe sau a dezvolta un business. Exist\u0103 \u015fi foarte multe ini\u0163iative private care sprijin\u0103 mediul antreprenorial local\u201c, remarc\u0103 Barna, care crede c\u0103 \u015fi leg\u0103turile (aeriene, rutiere, de afaceri, personale) din ce \u00een ce mai str\u00e2nse ale Clujului cu occidentul reprezint\u0103 unul dintre atuurile ora\u015fului. \u201eTot mai mul\u0163i investitori vin \u00een ora\u015f \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 ca \u015fi turi\u015fti \u015fi se \u00eentorc mai apoi ca oameni de afaceri. Tot mai multe proiecte de IT ini\u0163iate \u00een Cluj au avut un success interna\u0163ional (de exemplu Trilulilu sau LiveRail). Toate aceste lucruri pun Clujul pe harta mondial\u0103 a IT-ului.\u201c<\/p>\n
<\/p>\n
\nUnul dintre cele mai importante proiecte aflate \u00een faza de dezvoltare \u00een Rom\u00e2nia este Cluj Innovation City, o ini\u0163iativ\u0103 a clusterului Cluj IT care se vrea o copie c\u00e2t mai fidel\u0103 a Silicon Valley. Proiectul Cluj Innovation City are rolul de a reuni autorit\u0103\u0163ile locale, institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi comunitatea de business cu scopul a de dezvolta at\u00e2t industria IT din Cluj, c\u00e2t \u015fi pe cea din regiune. Cluj Innovation City face parte dintr-un master plan de dezvoltare urban\u0103 bazat pe educa\u0163ie, inovare \u015fi antreprenoriat, ceea ce pare a fi urm\u0103torul pas logic, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 municipiul \u015fi-a construit \u00een ultimii ani reputa\u0163ia unui centru important de dezvoltare, la mic\u0103 distan\u0163\u0103 de Bucure\u015fti.<\/p>\n
\n\u201eCluj Innovation City este un proiect de dezvoltare urban\u0103 care va concentra cea mai mare parte a companiilor de IT din regiune \u015fi care, prin serviciile complementare pe care le integreaz\u0103, va crea o serie de locuri de munc\u0103, cu impact at\u00e2t la nivel regional, c\u00e2t \u015fi na\u0163ional. Unul dintre cele mai importante obiective asumate de Cluj IT este ca, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2017, clusterul s\u0103 devin\u0103 unul dintre cei mai credibili furnizori din Europa de Est pentru produse \u015fi servicii IT inovatoare, precum \u015fi pentru capabilit\u0103\u0163ile de suport existente pe plan local\u201c, spunea Alexandru Tulai, pre\u015fedintele Consiliului Director al Cluj IT, \u00een 2013.<\/p>\n
\nCluj Innovation City este un proiect de parteneriat public-privat de tip Community Project, primul de acest fel \u00een Rom\u00e2nia, ce va fi realizat \u00een mai multe etape pe parcursul a 15 ani. Managementul acestui proiect va fi de\u0163inut de mediul privat, \u00een timp ce infrastructura va fi realizat\u0103 cu suportul guvernului \u015fi al Consiliului Jude\u0163ean Cluj. Pentru ridicarea acestui complex, autorit\u0103\u0163ile locale au pus la dispozi\u0163ie peste 200 de hectare de teren, iar el va include dezvoltarea de spa\u0163ii de birouri, laboratoare de cercetare \u015fi s\u0103li de curs, spa\u0163ii publice, unit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitar, dar \u015fi unit\u0103\u0163i hoteliere, restaurante \u015fi cafenele, plus serviciile necesare pentru func\u0163ionarea unei astfel de platforme de afaceri \u015fi dezvoltare \u00een domeniul IT.<\/p>\n
\nStelian Brad consider\u0103 c\u0103 autorit\u0103\u0163ile locale trebuie s\u0103 ia \u00een calcul mai mul\u0163i factori atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi definesc strategia pe termen mediu \u015fi lung. \u201eImagina\u0163i-v\u0103 Clujul f\u0103r\u0103 cele patru mari universit\u0103\u0163i, f\u0103r\u0103 spitale \u015fi f\u0103r\u0103 firmele de IT. Cu alte cuvinte, autorit\u0103\u0163ile locale nu-\u015fi pot permite luxul de a nu include \u00een strategia local\u0103 dezvoltarea unor ecosisteme de inovare \u015fi dezvoltare tehnologic\u0103. Autorit\u0103\u0163ile locale doresc acest lucru. Nu \u015ftim exact c\u00e2t doresc acest lucru cei care nu sunt clujeni.\u201c<\/p>\n
\nProiectul numit Innovation City, spune Brad, reprezint\u0103 doar materializarea unei realit\u0103\u0163i deja existente \u00een regiune. \u201eCluj Innovation City este un concept foarte puternic pentru integrarea mediului de afaceri cu mediul de cercetare \u015fi cu transferul de tehnologie. El se va \u00eent\u00e2mpla cu sau f\u0103r\u0103 existen\u0163a unor cl\u0103diri sau districte concentrate \u00eentr-un loc. El se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deja \u00een spa\u0163iul virtual \u015fi suntem convin\u015fi c\u0103 timpul este \u00een favoarea \u00eemplinirii acestui lucru \u015fi \u00eentr-o proximitate fizic\u0103.\u201c<\/p>\n
\nC\u0103lin V\u0103duva, CEO-ul companiei Fortech, crede c\u0103 proiectul Cluj Innovation City se afl\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 de conturare \u015fi transpunere a obiectivelor \u00een programe opera\u0163ionale. \u201eE prematur s\u0103 intuim succesul unui asftel de proiect deosebit de complex\u201c, spune V\u0103duva.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14929571\/4\/calin-vaduva2.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nC\u0103lin V\u0103duva a pus bazele Fortech \u00een 2003, \u00eempreun\u0103 cu o echip\u0103 de cinci oameni. \u201eAu avut curajul s\u0103 se al\u0103ture unei noi ini\u0163iative antreprenoriale de a face outsourcing de soft, \u00eentr-un moment \u00een care e\u015fuasem cu o prim\u0103 ini\u0163iativ\u0103. Am construit businessul Fortech sistematic, consolid\u00e2nd fiecare treapt\u0103 \u015fi motiv\u00e2ndu-ne constant \u00eentreaga echip\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unor noi provoc\u0103ri\u201c, spune CEO-ul companiei. Evolu\u0163ia Fortech a continuat \u00eentr-un ritm pozitiv \u00een perioada de criz\u0103.<\/p>\n
\nAstfel, pentru Fortech num\u0103rul de clien\u0163i s-a dublat \u00een perioada 2009-2013. Ca urmare, num\u0103rul de angaja\u0163i s-a triplat, cresc\u00e2nd de la aproapre 100 de angaja\u0163i la finele lui 2009 la peste 300 la sf\u00e2r\u015fitul lui 2013. \u201eAm construit businessul \u00een jurul ideii de stabilitate \u015fi de continuitate. Aceasta \u00eenseamn\u0103 inclusiv orientare c\u0103tre colabor\u0103ri de lung\u0103 durat\u0103 cu clien\u0163ii no\u015ftri. Modelul s-a dovedit c\u00e2\u015ftig\u0103tor, oferindu-ne stabilitate inclusiv \u00een perioada de criz\u0103. \u00cen vremurile bune am acumulat \u015fi am investit constant. Astfel am reu\u015fit s\u0103 facem fa\u0163\u0103 vremurilor mai tulburi.\u201c
\nLa finalul anului 2014, Fortech a \u00eenregistrat o cifr\u0103 de afaceri de peste 11 milioane euro. Pentru 2015, V\u0103duva estimeaz\u0103 o cre\u015ftere de mai bine de 30%.<\/p>\n
<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nDe ce a ales \u00eens\u0103 Fortech, al\u0103turi de alte zeci de companii de software, s\u0103 fac\u0103 parte dintr-o organiza\u0163ie de tip cluster? Avantajele unui membru \u00eentr-un cluster pot fi multiple, dar avantajele apar numai dac\u0103 membrii ajung s\u0103 se cunoasc\u0103 \u00eendeajuns de bine, s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere unii \u00een al\u0163ii \u015fi s\u0103 conlucreze, este de p\u0103rere Erik Barna. \u201eLa noi, la rom\u00e2ni, \u00eenc\u0103 e valabila zicala cu capra vecinului, prin urmare uneori e greu (dar nu imposibil) de f\u0103cut ca lucrurile s\u0103 func\u0163ioneze \u00eentr-o organiza\u0163ie care reune\u015fte mul\u0163i membri cu interese diverse.\u201c<\/p>\n
\nPrintre beneficiile pe care apartenen\u0163a la un cluster le aduce membrilor s\u0103i se num\u0103r\u0103 posibilitatea de a atrage finan\u0163\u0103ri europene \u00eentr-o manier\u0103 mai facil\u0103, posibilitatea de a avea acces la cursuri de training la costuri mai reduse, posibilitatea de a face lobby pentru a face cunoscute interesele breslei. \u201eUna este c\u00e2nd te prezin\u0163i \u00een fa\u0163a politicului reprezent\u00e2nd interesele a 100 de angaja\u0163i \u015fi alta este c\u00e2nd ai \u00een spate sus\u0163inerea \u015fi suportul a c\u00e2torva mii\u201c, subliniaz\u0103 CEO-ul Life is Hard. Pentru CEO-ul Fortech, avantajele semnificative constau \u00een facilitarea dialogului cu mediul academic, cu autorit\u0103\u0163i, cu centre de cercetare sau cu al\u0163i antreprenori.<\/p>\n
\nVeniturile companiilor rom\u00e2ne\u015fti de software \u015fi servicii IT au crescut cu 13% \u00een 2014 fa\u0163\u0103 de 2013, ajung\u00e2nd la 2,42 miliarde euro, conform studiului \u201eSoftware and IT Services in Romania\u201c, publicat \u00een iunie de c\u0103tre ANIS \u015fi realizat de c\u0103tre PAC \u2013 Pierre Audoin Consultants. Prognoza pentru 2015 indic\u0103 o cre\u015ftere de 14% a veniturilor industriei, iar rata de cre\u015ftere anual\u0103 medie estimat\u0103 pentru urm\u0103torii 3 ani este de 11%. Din totalul veniturilor, aproximativ 65% au provenit \u00een 2014 din exporturi, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de anul anterior c\u00e2nd ponderea exporturilor \u00een veniturile din software \u015fi servicii ale companiilor rom\u00e2ne\u015fti era de 60%.<\/p>\n
\n\u201eIndustria de software \u015fi servicii este una dintre cele mai performante pe care Rom\u00e2nia le are \u00een prezent, dat\u0103 fiind rata de cre\u015ftere de 4 ori mai mare dec\u00e2t cea estimat\u0103 pentru \u00eentreaga economie. \u00cen 2014, industria IT&C a \u00eenregistrat cea mai mare pondere \u00een PIB de p\u00e2n\u0103 acum \u2013 6%, din care 2,5% este generat de software \u015fi servicii. Studiul efectuat de c\u0103tre partenerii de la PAC ne arat\u0103 c\u0103 tendin\u0163ele de cre\u015ftere, mai ales la export, sunt solide \u015fi nu sunt bazate pe oportunit\u0103\u0163i trec\u0103toare\u201c, a explicat Teodor Blid\u0103ru\u015f, Vicepre\u015fedintele ANIS.<\/p>\n
\n\u00cen Cluj exist\u0103 peste 300 de companii de IT care genereaz\u0103 \u00een jur de 70% din totalul produselor de profil exportate de Rom\u00e2nia. Aceste cifre demonstreaz\u0103 importan\u0163a industriei de IT \u00een regiune \u015fi, poate mai important, importan\u0163a regiunii \u00een economia na\u0163ional\u0103. C\u0103lin V\u0103duva apreciaz\u0103 clusterul ca fiind locul unde coexist\u0103 competi\u0163ia \u015fi cooperarea: \u201e\u00cen Cluj, ultimii 10-15 ani au fost defini\u0163i mai degrab\u0103 de competi\u0163ie \u00een zona outsourcingului de servicii IT. Fiecare companie rom\u00e2neasc\u0103 a c\u00e2\u015ftigat un volum de proiecte \u015fi a crescut insular, stimul\u00e2nd exportul \u015fi economia local\u0103. \u00cens\u0103 competi\u0163ia modern\u0103, c\u00e2t \u015fi sustenabilitatea sectorului de IT depind mai mult de productivitate, de sofisticarea serviciilor \u015fi de crearea de produse cu licen\u0163e proprii dec\u00e2t de volumul de resurse sau de dimensiunea unei companii\u201c.<\/p>\n
\nLA ACEST ARTICOL A CONTRIBUIT ROXANA PETRESCU.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prima oar\u0103 c\u00e2nd am fost la Cluj, \u00een urm\u0103 cu vreo 11-12 ani, am r\u0103mas cu impresia pl\u0103cut\u0103 a unui ora\u015f civilizat, cu cl\u0103diri vechi \u015fi monumente bine a\u015fezate. \u00cemi aduc aminte de un loc curat \u015fi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een ora\u015ful de pe Some\u015f, iar schimb\u0103rile au […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,6583,14601,306,16543,466,8866,7614,7426,9597,468,201,246,83,7442,8337,260,8789,10884,474,193,20200,7606,19326,60,7541,13838,5818,447,7745,12883],"class_list":["post-130373","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-atitudine","tag-brad","tag-bucuresti","tag-calitate","tag-capital","tag-cercetare","tag-cladiri","tag-cluj","tag-cluj-napoca","tag-colaborare","tag-companii","tag-crestere","tag-deschidere","tag-dezvoltare","tag-evolutie","tag-export","tag-fond","tag-incercare","tag-industrie","tag-it","tag-monumente","tag-munca","tag-occident","tag-piata","tag-produse","tag-profil","tag-silicon","tag-soft","tag-specialisti","tag-traditie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130373","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130373"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130373\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130373"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130373"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130373"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}