\n\u015etefan are pu\u0163in peste \u015fapte ani \u015fi a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare s\u0103 \u00eenceap\u0103 clasa I. \u015etie o gr\u0103mad\u0103 de lucruri: s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 socoteasc\u0103, s\u0103 scrie cu litere de tipar, s\u0103 butoneze tableta; nu are \u00eens\u0103 nicio idee despre conceptul de criz\u0103 economic\u0103. El face parte dintr-o categorie aparte – copiii crizei, cei circa 1,5 milioane de copii din rom\u00e2nia care au tr\u0103it doar \u00een criz\u0103, cei n\u0103scu\u0163i \u00een \u015fi dup\u0103 2008, an care marcheaz\u0103 \u00eenceputul unor schimb\u0103ri profunde la nivel mondial.<\/p>\n
\nIn aceast\u0103 toamn\u0103 intr\u0103 \u00een clasa \u00eent\u00e2i copiii n\u0103scu\u0163i \u00een acela\u015fi an cu c\u0103derea Lehman Brothers, eveniment care a marcat debutul crizei mondiale. Pe parcursul celor \u015fapte ani \u015fi consumatorii rom\u00e2ni au experimentat profunde schimb\u0103ri de consum, mentalit\u0103\u0163i \u015fi obiceiuri. Acum, de\u015fi optimismul se afl\u0103 la cote maxime comparativ cu anii anteriori, aproape dou\u0103 treimi dintre rom\u00e2ni (64%) declar\u0103 c\u0103 \u0163ara este \u00een continuare afectat\u0103 de criz\u0103, arat\u0103 un studiu realizat pentru Business Magazin de compania de cercetare de pia\u0163\u0103 360insights.
\nCirca 1,5 milioane de copii au tr\u0103it doar \u00een criz\u0103, cei n\u0103scu\u0163i \u00een \u015fi dup\u0103 2008.<\/p>\n
\nFire\u015fte, copiii cu v\u00e2rste de p\u00e2n\u0103 la \u015fapte ani nu \u00een\u0163eleg ce \u00eenseamn\u0103 mediul economic sau obiceiurile de consum. Dar p\u0103rin\u0163ii lor au trecut, de-a lungul ultimilor ani, printr-o \u00eentreag\u0103 serie de schimb\u0103ri: unele cupluri (chiar dac\u0103 pu\u0163ine) au am\u00e2nat decizia de a avea un copil, \u015fi-au redus cheltuielile la diferite categorii de produse \u015fi servicii \u015fi sunt mult mai preten\u0163io\u015fi atunci c\u00e2nd aleg s\u0103 scoat\u0103 banii sau cardul din portofel pentru a pl\u0103ti la supermarket, la banc\u0103, la pia\u0163\u0103 sau, \u00een general, orice \u015fi oriunde. Singurul lucru care nu s-a modificat este atitudinea p\u0103rin\u0163ilor fa\u0163\u0103 de cheltuielile alocate copiilor, peste trei sferturi (77%) dintre ace\u015ftia spun\u00e2nd c\u0103 nu reduc acest buget nici \u00een timpul recesiunii, conform studiului 360insights.<\/p>\n
\n\u201eDup\u0103 mai mult de \u015fapte ani de criz\u0103 financiar\u0103, apele se limpezesc pentru anumite state, dar r\u0103m\u00e2n destul de multe \u015fi cele care \u00eenc\u0103 lupt\u0103 cu recesiunea. Pun\u00e2nd Rom\u00e2nia sub lup\u0103, indicatorii macroeconomici vehicula\u0163i \u00een ultimul timp creioneaz\u0103 o tendin\u0163\u0103 pozitiv\u0103. Totu\u015fi, \u00eentrebarea-cheie este: \u00een ce m\u0103sur\u0103 acest lucru se reflect\u0103 \u00een via\u0163a de zi cu zi a rom\u00e2nilor \u015fi cum simt ei criza economic\u0103 dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani de la debutul ei?\u201d, spune Manuela Danil\u0103, client service & new business development manager \u00een cadrul companiei de cercetare de pia\u0163\u0103 360insights.<\/p>\n
\nLa \u015fapte ani de la debutul crizei, aproape dou\u0103 treimi (64%) dintre rom\u00e2nii din mediul urban afirm\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia este \u00een continuare afectat\u0103 de c\u0103derea economic\u0103. Ace\u015ftia se \u00eempart \u00eens\u0103 \u00een dou\u0103 categorii cu p\u0103reri distincte: pe de o parte sunt cei care r\u0103m\u00e2n ancora\u0163i \u00een efectele negative ale crizei \u015fi privesc cu \u00eengrijorare viitorul (60%) \u015fi, pe de alt\u0103 parte, cei optimi\u015fti, care cred c\u0103 lucrurile merg \u00eenspre mai bine (40%). \u201e\u00cen prima categorie se g\u0103sesc preponderent persoanele mature (35\u201164 de ani) \u015fi cele cu venituri medii sau sc\u0103zute. La polul opus, doza de optimism vine de la persoanele cu studii superioare \u015fi venituri ridicate, dar \u015fi de la segmentul t\u00e2n\u0103r (25-34 ani)\u201d, arat\u0103 reprezentanta 360insights.<\/p>\n
\nNota de optimism e \u015fi mai ridicat\u0103 printre adolescen\u0163i \u015fi studen\u0163i (16-24 ani), ei fiind cei care se declar\u0103 afecta\u0163i de criz\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 semnificativ mai mic\u0103 (doar 47% fa\u0163\u0103 de 64%, media general\u0103), spune Manuela D\u0103nil\u0103. \u201ePercep\u0163ia lor este cel mai probabil influen\u0163at\u0103 de lipsa unui punct solid de compara\u0163ie. La debutul crizei ei aveau 10-17 ani, a\u015fadar \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat autonomia financiar\u0103 recent \u015fi consider\u0103 c\u0103 perioada curent\u0103este o perioad\u0103 prosper\u0103 pentru ei.\u201d<\/p>\n
\nIdeea este sus\u0163inut\u0103 \u015fi completat\u0103 de Claudia Nica, head of private individuals segment \u00een cadrul UniCredit Bank: dintre cei care au apelat la credite, \u00een special \u00een trecut, exist\u0103 persoane care nu au mai reu\u015fit s\u0103 ramburseze cu u\u015furin\u0163\u0103 sumele \u00eemprumutate \u015fi, de\u015fi la nivel macroeconomic se simt semnele \u00eens\u0103n\u0103to\u015firii, ei sunt \u00een continuare afecta\u0163i. \u201eSegmentul t\u00e2n\u0103r sau cei cu venituri superioare nu au resim\u0163it aceast\u0103 problem\u0103 din trecut, ei reprezent\u00e2nd acum motorul de cre\u015ftere a credit\u0103rii noi, \u00een special \u00een zona de credite imobiliare. Consider\u0103m c\u0103 tinerii reprezint\u0103 pilonul schimb\u0103rii societ\u0103\u0163ii \u015fi cei care pot readuce \u015fi \u00eencrederea general\u0103 \u00een sectorul financiar\u201d, adaug\u0103 Claudia Nica.<\/p>\n
\nTot pe tinerii cu v\u00e2rste p\u00e2n\u0103 \u00een 35 de ani mizeaz\u0103 \u015fi domeniul imobiliar, acesta fiind principalul segment de cump\u0103r\u0103tori pe pia\u0163a reziden\u0163ial\u0103. \u201eAcest fapt este normal; vorbim de cupluri, de persoane care \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 o familie sau care doresc s\u0103 plece de la p\u0103rin\u0163i, achizi\u0163ion\u00e2ndu-\u015fi o locuin\u0163\u0103 proprie\u201d, spune Andrei S\u00e2rbu, vicepre\u015fedinte Coldwell Banker Affiliates of Romania. Perspectivele economice dar \u015fi cele de evolu\u0163ie \u00een carier\u0103 ale acestui segment de clien\u0163i sunt bune, iar stabilizarea pre\u0163urilor, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea ofertelor de creditare \u015fi adaptarea tot mai bun\u0103 a proiectelor la cererea existent\u0103 au f\u0103cut ca achizi\u0163ia unei locuin\u0163e s\u0103 fie mult mai facil\u0103 ast\u0103zi, afirm\u0103 Andrei S\u00e2rbu.<\/p>\n
\n\u00cen perioada de boom, lu\u00e2nd \u00een considerare pre\u0163urile de la acel moment \u015fi salariile nete, era necesar un credit pe o perioad\u0103 de aproximativ 25 de ani pentru cump\u0103rarea unei locuin\u0163e noi, cu dou\u0103 camere. Or aceast\u0103 perioad\u0103 s-a redus acum la jum\u0103tate, sus\u0163ine reprezentantul Coldwell Banker Affiliates of Romania. \u201eCerere exist\u0103. Dac\u0103 ai un produs bine adaptat, de la amplasare, pre\u0163, suprafe\u0163e \u015fi finisaje p\u00e2n\u0103 la politica de pre\u0163, o strategie \u015fi o echip\u0103 bun\u0103 de v\u00e2nz\u0103ri, po\u0163i face business ast\u0103zi \u00een pia\u0163a reziden\u0163ial\u0103. Po\u0163i vinde aproape integral un proiect p\u00e2n\u0103 la finalizarea sa\u201d, sus\u0163ine Andrei S\u00e2rbu.<\/p>\n
\nC\u00e2nd se termin\u0103 criza?<\/p>\n
\nIndicatorii economici pozitivi vehicula\u0163i \u00een media sunt semn bun, \u00eens\u0103 reflectarea acestora \u00een via\u0163a de zi cu zi apare cu \u00eent\u00e2rziere, \u00eendeosebi \u00een r\u00e2ndul celor cu venituri sc\u0103zute.Astfel, chiar dac\u0103 starea general\u0103 se apropie de o zon\u0103 de stabilitate, reduc\u00e2ndu-se tensiunea \u015fi confuzia, rom\u00e2nii fac prognoze pentru viitor cu precau\u0163ie, completez\u0103 reprezentanta 360insights. \u201eCu toate c\u0103 lucrurile se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc u\u015for, rom\u00e2nii spun c\u0103 mai sunt necesari, \u00een medie, peste \u015fase ani pentru ca recesiunea s\u0103 dispar\u0103 complet\u201d, afirm\u0103 Manuela D\u0103nil\u0103. Segmentul celor optimi\u015fti, ce sper\u0103 \u00eentr-o revenire mai rapid\u0103, de p\u00e2n\u0103 \u00een trei ani, r\u0103m\u00e2ne reprezentat de tineri \u015fi cei cu statut social mai bun, pe c\u00e2nd umbra de pesimism apare \u00een r\u00e2ndul v\u00e2rstnicilor (55-64 de ani), care v\u0103d rezolvarea dup\u0103 un orizont larg de timp, de peste zece ani. \u00cen mod similar, cei cu venituri sc\u0103zute simt c\u0103 perioada de criz\u0103 necesit\u0103 o perioad\u0103 mai mare de \u015fase ani p\u00e2n\u0103ce starea de echilibru va ajunge \u015fi la ei.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nC\u00e2nd vine vorba de rolul mass-media ca emi\u0163\u0103tor al informa\u0163iilor despre criza financiar\u0103, p\u0103rerile rom\u00e2nilor sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite. La fel ca \u00een anii trecu\u0163i, cam jum\u0103tate din rom\u00e2ni spun c\u0103 efectele crizei sunt exagerate de mass-media, pe c\u00e2nd cealalt\u0103 jum\u0103tate afirm\u0103 c\u0103 informa\u0163ia pe care o prime\u015fte este acurat\u0103, arat\u0103 studiul. Taberele sunt destul de echilibrate ca profil, \u00een ambele grupuri fiind at\u00e2t femei, c\u00e2t \u015fi b\u0103rba\u0163i, de la tineri la v\u00e2rstnici.Totu\u015fi, cei care acuz\u0103 mass-media c\u0103 deformeaz\u0103 uneori realitatea, m\u0103rind propor\u0163iile evenimentelor prezentate, sunt mai degrab\u0103 cei din cercul optimi\u015ftilor. Cel mai probabil, cotidianul lor este pe un trend evolutiv pozitiv \u015fi acest lucru face not\u0103 discordant\u0103 cu anumite informa\u0163ii pe care le primesc \u00een mass-media, pe care le aprob\u0103 mai greu.<\/span><\/p>\n \nDorin\u0163a de a afla ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 se reg\u0103se\u015fte \u00een r\u00e2ndul tuturor responden\u0163ilor la studiu, toat\u0103 lumea vrea s\u0103 \u015ftie ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103. Totu\u015fi, mecanismele crizei financiare sunt sinuoase \u015fi este destul de dificil pentru un om de r\u00e2nd s\u0103 cuprind\u0103 \u00een \u00eentregime p\u00e2rghiile fenomenului. Doar 37% din rom\u00e2ni spun c\u0103 au informa\u0163ii concrete \u015fi \u015ftiu ce presupune acest fenomen, fiind \u00eens\u0103 contrabalansa\u0163i de al\u0163i 37% care spun c\u0103 sunt destul de confuzi, arat\u0103 reprezentanta 360insights. Cei care se declar\u0103 mai bine informa\u0163i sunt din categoria celor cu studii superioare \u015fi venituri ridicate, pe c\u00e2nd cei care sunt \u00eentr-o stare de confuzie vin din r\u00e2ndul v\u00e2rstnicilor \u015fi al persoanelor cu statut social mai sc\u0103zut, conform studiului 360insights.<\/p>\n \nApetitul de \u00eemprumut \u015fi economisire<\/p>\n \nUn impact important \u00een starea de spirit a consumatorilor \u00eel au \u201ereducerea TVA la produsele alimentare \u015fi cre\u015fterea salariului minim pe economie, care au adus \u00een prezent \u00eencrederea consumatorilor la maximul ultimilor \u015fapte ani\u201d, afirm\u0103 Anca Aron, senior economist la UniCredit Bank. Mai mult, a\u015ftept\u0103rile cu privire la veniturile viitoare s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it odat\u0103 cu planurile de relaxare fiscal\u0103 \u00eencep\u00e2nd din 2016, fapt care va continua s\u0103 stimuleze consumul. \u201eAcest optimism a condus la o cre\u015ftere a apetitului popula\u0163iei pentru credite noi \u00een lei. Creditele noi acordate \u00een primele \u015fapte luni ale anului 2015 \u015fi-au revenit dup\u0103 o perioad\u0103 lung\u0103 de stagnare, \u00eens\u0103 se afl\u0103 sub nivelul din 2008\u201d, declar\u0103 reprezentanta UniCredit Bank.<\/p>\n \n\u00cen acela\u015fi timp, preferin\u0163ele popula\u0163iei \u00een privin\u0163a credit\u0103rii s-au modificat. Dac\u0103 \u00een 2008 propor\u0163ia creditelor noi acordate gospod\u0103riilor popula\u0163iei era de 43% \u00een lei \u015fi 57% \u00een valut\u0103, \u00een prezent (\u00een primele \u015fapte luni din 2015) propor\u0163ia creditelor noi acordate gospod\u0103riilor a fost de 97% \u00een lei \u015fi doar 3% \u00een valut\u0103. Acest comportament se datoreaz\u0103 sc\u0103derii costurilor pentru creditele \u00een lei la minime istorice \u015fi astfel reducerea diferen\u0163ialului de dob\u00e2nd\u0103 fa\u0163\u0103 de creditele \u00een valuta, unei aversiuni la riscul valutar mai mare \u015fi reglement\u0103rilor macropruden\u0163iale ale BNR, care au descurajat \u015fi au f\u0103cut mai greu accesibil\u0103 creditarea \u00een valut\u0103, declar\u0103 Anca Aron. Astfel, dac\u0103 la finalul anului 2008 ratele dob\u00e2nzii creditelor noi acordate gospod\u0103riilor popula\u0163iei era de 17,64% pentru lei \u00een compara\u0163ie cu 8,05% pentru cele \u00een euro, \u00een luna iulie 2015 nivelul acestora era de 6,84% pentru lei, respectiv 5,26% pentru euro.<\/p>\n \n\u00cen al doilea r\u00e2nd, puncteaz\u0103 reprezentanta UniCredit Bank, creditarea persoanelor fizice a fost sus\u0163inut\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de programul Prima cas\u0103, care a stimulat creditele ipotecare, men\u0163in\u00e2ndu-le pe cele nou acordate la un nivel comparabil cu cel din 2008. \u201eDe\u015fi acestea au avut parte de o u\u015foar\u0103 revenire, se afl\u0103 la jum\u0103tate din nivelul atins \u00een 2008\u201d, spune Anca Aron. Astfel, ponderea creditelor noi acordate gospod\u0103riilor popula\u0163iei pentru locuin\u0163e (\u00een total credite noi retail) a crescut la 38,7% \u00een primele \u015fapte luni ale anului curent, de la 18,2% \u00een 2008.<\/p>\n \nPe de alt\u0103 parte, depozitele au cunoscut o cre\u015ftere sus\u0163inut\u0103 de la finalul anului 2008 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, stocul depozitelor atrase de la popula\u0163ie fiind cu 70% mai mare \u00een luna iulie 2015 fa\u0163\u0103 de stocul de la finalul lunii decembrie 2008, \u00een ciuda s\u0103derii ratelor dob\u00e2nzilor. \u201eCre\u015fterea anual\u0103 a stocului total de depozite al gospod\u0103riilor popula\u0163iei a variat \u00eentre 6,8 \u015fi 9,5 miliarde lei\u201d, mai spune Anca Aron.<\/p>\n \n\u00cen ce prive\u015fte economisirea, o schimbare important\u0103 de mentalitate \u015fi percep\u0163ie s-a produs \u00een 2007, independent de contextul economic, atunci c\u00e2nd a fost introdus sistemul actual de pensii private \u00een Rom\u00e2nia, spune Raluca \u0162intoiu, director general al NN Pensii \u015fi pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei pentru Pensiile Administrate Privat din Rom\u00e2nia (APAPR). Dincolo de pensia de stat, rom\u00e2nii au trecut atunci la un sistem multipilon, care presupune \u00een plus fa\u0163\u0103 de pensia de stat o pensie privat\u0103 obligatorie, care se acumuleaz\u0103 \u00eentr-un cont individual prin virarea, \u00een prezent, a 5% din contribu\u0163iile pentru asigur\u0103ri sociale, \u015fi o pensie privat\u0103 facultativ\u0103, la care pot alege s\u0103 contribuie, economisind lunar p\u00e2n\u0103 la 15% din salariul brut. Obi\u015fnui\u0163i ca statul s\u0103 le asigure exclusiv veniturile la pensie, rom\u00e2nii au \u00eenceput atunci s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la planificarea unui trai decent la pensie \u015fi s\u0103 contribuie activ la acest plan. \u201eCu toate acestea, cultura planific\u0103rii financiare pe termen lung era \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie subdezvoltat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, comparativ cu alte \u0163\u0103ri europene. Mai mult, momentul lans\u0103rii sistemului actual de pensii a coincis cu perioada premerg\u0103toare crizei economice, iar popula\u0163ia \u015fi-a concentrat aten\u0163ia pe impactul imediat al contextului economic dificil asupra nivelului lor de trai. Astfel, schimbarea de comportament a rom\u00e2nilor se produce lent\u201d, afirm\u0103 Raluca \u0162intoiu.<\/p>\n \nUn studiu realizat anul trecut de NN Pensii cu obiectivul de a identifica nivelul de informare, \u00een\u0163elegere \u015fi \u00eencredere pe care actualii participan\u0163i din pilonul II \u00eel au fa\u0163\u0103 de sistem arat\u0103 c\u0103 pentru cea mai mare partea a popula\u0163iei active, pensiile administrate private (pilonul II) reprezint\u0103 \u00een continuare singura modalitate prin care economisesc pentru pensie. Participan\u0163ii privesc pilonul II ca pe o solu\u0163ie real\u0103 pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea nivelului de trai la pensie, ca r\u0103spuns la problemele cu care se confrunt\u0103 sistemul public: doi din trei responden\u0163i se a\u015fteapt\u0103 ca pilonul II s\u0103 le influen\u0163eze semnificativ via\u0163a \u00een viitor, iar unul din doi cred c\u0103 acesta va contribui la men\u0163inerea nivelului actual de trai \u015fi dup\u0103 pensie. Cu toate acestea, unul din doi responden\u0163i ai unui studiu realizat de NN Pensii \u00een r\u00e2ndul clien\u0163ilor s\u0103i de pensii private obligatorii apreciaz\u0103 c\u0103 \u201ealtcineva\u201d este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie dup\u0103 momentul pension\u0103rii: 37% consider\u0103 ca statul ca principal responsabil, 11% angajatorul, iar 3% familia.<\/p>\n \nRaluca \u0162intoiu se a\u015fteapt\u0103 ca nivelul de \u00een\u0163elegere \u015fi de con\u015ftientizare a importan\u0163ei pensiei private obligatorii s\u0103 creasc\u0103, iar participan\u0163ii s\u0103 fie mai aten\u0163i la sumele acumulate \u00een contul lor de pensie. Un pas important va fi cre\u015fterea cotei de contribu\u0163ie la pilonul II la 6% \u00een 2016, moment care va marca finalizarea implement\u0103rii reformei pensiilor. Conform estim\u0103rilor, num\u0103rul participan\u0163ilor la pilonul II va \u00eenregistra un plus de 3,5%, p\u00e2n\u0103 la 6,5 milioane, valoarea contribu\u0163iilor va ajunge la 4,8 miliarde de lei, cu 24% mai mult fa\u0163\u0103 de anul trecut, iar activele nete administrate se vor majora cu 30% p\u00e2n\u0103 la 25 de miliarde de lei. Iar pentru pilonul III, Raluca \u0162intoiu estimeaz\u0103 o cre\u015ftere a num\u0103rului de participan\u0163i cu 9%, p\u00e2n\u0103 la aproximativ 375.000, activele nete vor atinge 1,3 miliarde de lei, cu 25% mai mult fa\u0163\u0103 de anul trecut, iar contribu\u0163iile vor \u00eenregistra un plus de 11%, p\u00e2n\u0103 la 200 de milioane de lei.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nO palet\u0103 de schimb\u0103ri<\/p>\n \n\u201eNoua ordine economic\u0103 a schimbat tot: mentalit\u0103\u0163i, planuri, metode, comportamente de consum, strategii de v\u00e2nzare \u015fi nu a fost neap\u0103rat r\u0103u c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat a\u015fa. Un lucru pe care \u00eel va spune toat\u0103 lumea, indiferent de domeniu \u015fi industrie, este c\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 i-a f\u0103cut pe consumatori s\u0103 fie mult mai exigen\u0163i. F\u0103ceau, poate, \u015fi \u00eenainte diferen\u0163a \u00eentre produse bune \u015fi mai pu\u0163in bune, \u00eentre calitate \u015fi lipsa ei, \u00eentre produse care s\u0103 le r\u0103spund\u0103 nevoilor \u015fi altele care nu le ofereau nimic concret, \u00eens\u0103 acum, mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd, nu mai sunt dispu\u015fi s\u0103 fac\u0103 nicio concesie\u201d, spune Nawaf Salameh, fondatorul \u015fi pre\u015fedintele Alexandrion Grup Rom\u00e2nia. O alt\u0103 schimbare extrem de important\u0103 \u00een mentalitatea consumatorilor este c\u0103 au devenit mult mai solidari cu produc\u0103torii locali, pentru c\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 atunci c\u00e2nd consum\u0103 produse f\u0103cute \u00een Rom\u00e2nia ajut\u0103 masiv la sus\u0163inerea economiei na\u0163ionale adaug\u0103 Salameh. \u201eTotodat\u0103, pentru c\u0103 tr\u0103im \u00een era internetului, transparen\u0163a a devenit cuv\u00e2ntul de ordine, din toate punctele de vedere. Consumatorii vor s\u0103 \u015ftie \u015fi s\u0103 vad\u0103ce, unde, cum \u015fi c\u00e2t produci\u201d, adaug\u0103 pre\u015fedintele Alexandrion Grup.<\/p>\n \nAcestea sunt doar c\u00e2teva dintre schimb\u0103ri.Merg\u00e2nd mai departe, sunt evidente modific\u0103ri profunde \u00een aproape toate domeniile. \u201eAsist\u0103m la o schimbare de paradigm\u0103 \u00een domeniul bancar\u201d, afirm\u0103 Claudia Nica, head of private individuals segment \u00een cadrul UniCredit Bank. Pe de o parte consumatorii au devenit mai agili, mai aten\u0163i la pret \u015fi la calitate, iar pe de alt\u0103 parte sectorul bancar trece printr-o perioad\u0103 de adaptare la noua realitate economic\u0103. \u201eSe investe\u015fte semnificativ \u00een integrarea canalelor alternative \u00een modelul de servisare a clien\u0163ilor \u015fi \u00een asigurarea unei interfe\u0163e unice \u00een comunicarea cu acestia. Aceste modific\u0103ri sunt determinate \u015fi de a\u015ftept\u0103rile tot mai mari \u015fi mai complexe ale consumatorilor\u201d, declar\u0103 Claudia Nica. \u00cen urm\u0103 cu cinci ani un consumator a\u015ftepta ca banca s\u0103 \u00eei ofere un cont \u00een care s\u0103 \u00ee\u015fi primeasc\u0103 salariul sau un credit pentru achizi\u0163ia de electrocasnice; acum \u015fi \u00een perioada urm\u0103toare, clientul bancar va c\u0103uta compania care \u00eei va oferi un acces permanent la situa\u0163ia lui financiar\u0103, metode c\u00e2t mai simple \u015fi rapide de efectuare a pl\u0103\u0163ilor, posibilit\u0103\u0163i diversificate de investi\u0163ii \u015fi acces la finan\u0163are rapid \u015fi ieftin, \u00een baza unei consultan\u0163e profesioniste \u015fi disponibile aproape oric\u00e2nd \u015fi oriunde, arat\u0103 reprezentanta UniCredit Bank. \u201eAcest lucru creeaz\u0103 o provocare suplimentar\u0103 b\u0103ncilor, deoarece sunt nevoite s\u0103 ias\u0103 oarecum din zona de confort \u015fi s\u0103 acceseze domenii ale tehnologiei unde competi\u0163ia este mult mai acerb\u0103 \u015fi unde sunt prezen\u0163i juc\u0103tori din alte industrii\u201d, declar\u0103 Claudia Nica.<\/p>\n \nDac\u0103 \u00een perioada de boom economic apetitul de consum era la cote \u00eenalte, pe fondul optimismului \u015fi \u00eencrederii rom\u00e2nilor \u00een perspectivele economice, iar economisirea \u015fi investi\u0163iile pe termen lung veneau pe plan secund, \u00een ultimii ani balan\u0163a s-a inversat, spune Marius Popescu, director general NN Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103. \u201eOdat\u0103 cu criza, rom\u00e2nii au \u00eenceput s\u0103 fie mai aten\u0163i \u015fi mai calcula\u0163i cu privire la cheltuielile lor, se g\u00e2ndesc tot mai mult la economisire \u015fi la solu\u0163ii de protec\u0163ie financiar\u0103, printre op\u0163iunile lor \u00eencep\u00e2nd s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103, din nou, asigur\u0103rile de via\u0163\u0103\u201d, afirm\u0103 Marius Popescu. \u00cen ultimii cinci ani, pia\u0163a asigur\u0103rilor de via\u0163\u0103 a \u00eenregistrat o evolu\u0163ie pozitiv\u0103, recuper\u00e2nd sc\u0103derile din primii doi ani de criz\u0103, cu destul\u0103 rezisten\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de sc\u0103derea din pia\u0163a asigur\u0103rilor generale. \u201eTendin\u0163ele observate \u00een comportamentul clien\u0163ilor pe parcursul primilor ani de criz\u0103 au dovedit o preferin\u0163\u0103 pentru asigur\u0103rile de via\u0163\u0103 tradi\u0163ionale, spre deosebire de cele de tip unit-linked, mai expuse la fluctua\u0163iile \u00eenregistrate pe pie\u0163ele financiare\u201d, explic\u0103 Marius Popescu. \u00cen ultimii ani, \u00eens\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce situa\u0163ia economic\u0103 s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, clien\u0163ii NN Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103 \u015fi-au reorientat preferin\u0163ele spre asigur\u0103rile unit-linked, ceea ce a dus, \u00een prezent, la un echilibru \u00eentre cele de tip tradi\u0163ional \u015fi cele cu component\u0103 de investi\u0163ie la nivelul portofoliului total de contracte.<\/p>\n \nUltimii ani au adus \u015fi schimb\u0103ri clare \u00een mentalitatea actorilor din pia\u0163a imobiliar\u0103. \u201eCump\u0103r\u0103torii au profitat din plin \u00een primii ani de criz\u0103 \u015fi au c\u0103utat reduceri de pre\u0163uri. Chiar \u015fi \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, c\u00e2nd pre\u0163urile s-au stabilizat, caut\u0103 \u00een continuare o poten\u0163ial\u0103 reducere\u201d, declar\u0103 Andrei S\u00e2rbu, vicepre\u015fedinte Coldwell Banker Affiliates of Romania. \u00cen acela\u015fi timp, cump\u0103r\u0103torul unei locuin\u0163e c\u00e2nt\u0103re\u015fte mult mai bine diferitele ofertele de pe pia\u0163\u0103, dar acest lucru, afirm\u0103 Andrei S\u00e2rbu, nu este neap\u0103rat un efect al crizei economice, c\u00e2t al faptului c\u0103 pia\u0163a reziden\u0163ial\u0103 era \u201eca un prunc \u00een fa\u015f\u0103 \u00een perioada de dinainte de 2009, anii de criz\u0103 fiind sinonimi cu maturizarea pie\u0163ei\u201d.<\/p>\n \n\u015ei pia\u0163a muncii a trecut de la momente de efervescen\u0163\u0103 la polul opus, \u00een care angaj\u0103rile erau \u00eenghe\u0163ate, iar concedierile \u2013 pentru reducerea costurilor \u2013 erau la ordinea zilei. Dincolo de aceste fenomene, s-a modificat mentalitatea angajatorilor \u015fi a candida\u0163ilor, atitudinea ambelor categorii fiind guvernat\u0103 de precau\u0163ie, afirm\u0103 Oana Botolan Datki, South East Europe managing partner \u00een cadrul firmei cu activit\u0103\u0163i \u00een domeniul resurselor umane Consulteam. \u201eChiar dac\u0103 oferta financiar\u0103este spectaculoas\u0103, nu va fi suficient \u00een cazul \u00een care organiza\u0163ia nu ofer\u0103 gradul de siguran\u0163\u0103 sau de seriozitate dorite.<\/p>\n \nPrecau\u0163i sunt \u015fi angajatorii privind senioritatea \u015fi mai ales motiva\u0163ia candida\u0163ilor; planurile se fac pe termen lung \u015fi nu se mai caut\u0103 sau accept\u0103 \u00abplasturi\u00bb,\u201d explic\u0103 Datki. Tot ea spune c\u0103 exist\u0103 percep\u0163ia pruden\u0163ei \u00een politica privind bugetele \u015fi planurile de dezvoltare sau a unor noi beneficii. Rezultatele studiului salarial Mercer de anul acesta arat\u0103 bugete de training de doar 2-3% din bugetul de payroll, \u00een compara\u0163ie cu peste 5% \u00een \u201evremurile bune\u201d.<\/p>\n \n\u00cen realitate, spune Datki, sunt dou\u0103 scenarii \u015fi variantele combinate ale acestora.\u00cen cazul multina\u0163ionalelor, sunt luate \u00een calcul rezultatele globale sau regionale. \u201eAvem clien\u0163i care au avut record de profit \u00een Rom\u00e2nia dar corpora\u0163ia a avut pierderi \u00een alte \u0163\u0103ri; ca urmare \u015fi bugetele locale sunt t\u0103iate, \u00eentruc\u00e2t toate calculele se fac global \u015fi Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 acopere pierderile din alte p\u0103r\u0163i\u201d, poveste\u015fte reprezentanta Consulteam. Pe de alt\u0103 parte, \u00een cazul companiilor unde decizia este mai pu\u0163in centralizat\u0103, sau a celor antreprenoriale, apare o alt\u0103 realitate \u2013 de pild\u0103 investi\u0163iile \u00een extinderi \u015fi \u00een retehnologiz\u0103ri. \u201e\u00cen acest caz, se investesc bugetele \u00een cre\u015fterea afacerii sau \u00een deschiderea de noi linii de business, \u015fi atunci r\u0103m\u00e2n destul de pu\u0163ini bani pentru dezvoltare \u015fi motivare suplimentar\u0103\u201d, spune Oana Botolan Datki. Cu toate acestea, \u00een ultimii ani ea a remarcat la clien\u0163ii cu care lucreaz\u0103un interes crescut pentru motivarea angaja\u0163ilor, \u201ecu bugete mai mari sau mai mici dar cu o list\u0103 de beneficii care sunt extrem de inventive \u015fi extrem de numeroase – majoritatea companiilor \u00abfrumoase\u00bb av\u00e2nd peste 30 de beneficii la o num\u0103r\u0103toare rapid\u0103\u201d.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nCureaua mai str\u00e2ns\u0103, dar nu la cheltuielile pentru copii<\/p>\n \n\u201eEfectele crizei s-au oglindit asupra multor dimensiuni din via\u0163a rom\u00e2nilor, dar toate aspectele ce \u0163in de copii au intrat sub un scut inbatabil. Deloc nea\u015fteptat, copiii r\u0103m\u00e2n centrul familiei, iar p\u0103rin\u0163ii sunt dispu\u015fi s\u0103 fac\u0103 orice efort pentru a men\u0163ine confortul \u015fi bun\u0103starea acestora\u201d, afirm\u0103 Manuela D\u0103nil\u0103, reprezentanta 360insights.<\/p>\n \nPe parcursul anilor de criz\u0103, rom\u00e2nii au folosit ra\u0163ionalizarea consumului drept principal\u0103 solu\u0163ie anticriz\u0103.Au redus cheltuielile pentru haine \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103minte, amenajarea \u015fi decorarea casei, vacan\u0163e \u015fi timp liber, \u0163ig\u0103ri, alcool sau dulciuri, compleaz\u0103 Manuela D\u0103nil\u0103. La cheltuielile pentru alimentele de baz\u0103 sau \u00eentre\u0163inerea casei au fost mai chibzui\u0163i, \u00eens\u0103 au \u00eencercat s\u0103 nu fac\u0103 reduceri drastice (nu au renun\u0163at la categorii de produse, au redus doar cantitatea). \nInteresant e faptul c\u0103 acest comportament e caracteristic tuturor segmentelor de venit. Indiferent dac\u0103 au salarii mari sau mici, p\u0103rin\u0163ii spun c\u0103 \u00ee\u015fi men\u0163in sau chiar \u00ee\u015fi cresc cheltuielile pentru copii de la an la an.<\/p>\n \nDovad\u0103 \u015fi faptul c\u0103 afacerile de profil au \u00eenflorit pe parcursul ultimilor ani, deopotriv\u0103 \u00een sfera produselor dar \u015fi a serviciilor pentru copii. Un exemplu este retailerul grec de juc\u0103rii Jumbo, care a deschis primul magazin \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2013 \u015fi a ajuns \u00een numai doi ani la o cifr\u0103 de afaceri de 80 de milioane de lei, pe o pia\u0163\u0103 total\u0103 estimat\u0103 la 880 de milioane de lei. Grupul elen care are \u00een prezent \u015fase magazine deschise local a mu\u015fcat deja aproape 10% din pia\u0163\u0103. Un alt exemplu este legat de dezvoltarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului privat pre\u015fcolar \u015fi \u015fcolar, unde p\u0103rin\u0163ii trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe lunare de c\u00e2teva sute de euro. Astfel, peste 40.000 de elevi \u00eenva\u0163\u0103 \u00een prezent \u00een sistemul preuniversitar particular, iar pia\u0163a serviciilor de educa\u0163ie privat\u0103 este estimat\u0103 \u00een jurul valorii de 500 de milioane de euro pe an. Judec\u00e2nd \u00eens\u0103 dup\u0103 num\u0103rul de elevi, sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt privat este departe de a fi o competi\u0163ie pentru sistemul de stat, unde \u00eenva\u0163\u0103 peste 3,1 milioane de elevi.<\/p>\n \nBucure\u015ftiul a fost \u015fi este \u00een continuare t\u0103r\u00e2mul \u015fcolilor private, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aici sunt localizate jum\u0103tate dintre cele 360 de gr\u0103dini\u0163e, \u015fcoli (ciclul primar \u015fi gimnazial) \u015fi licee private din toat\u0103 \u0163ara. Teoretic, serviciile educa\u0163ionale nu pot fi orientate c\u0103tre profit, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, prin statutul lor juridic, sunt administrate de funda\u0163ii sau asocia\u0163ii, \u00eens\u0103 excedentul bugetar pe care \u00eel au este de obicei reinvestit, prin campusuri sau servicii noi.<\/p>\n \nAfacerile enumerate sunt doar c\u00e2teva exemple, iar pentru a \u00eentregi imaginea mai trebuie spus c\u0103 \u015fi firmele cu activit\u0103\u0163i \u00een producerea \u015fi v\u00e2nzarea de \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte pentru copii \u00eenregistreaz\u0103 plusuri. Antreprenorii Marius \u015fi Rodica Petrea au pornit cu 15.000 de euro un mic atelier pentru produc\u0163ia de haine pentru nou-n\u0103scu\u0163i \u015fi copii \u015fi au ajuns \u00een prezent, la doisprezece ani de la prima bluzi\u0163\u0103 lucrat\u0103, s\u0103 previzioneze o cifr\u0103 de afaceri de 1 milion de lei pentru 2015. Fire\u015fte, simplul fapt c\u0103un antreprenor alege ni\u015fa dedicat\u0103 copiilor nu este suficient, dar \u015fansele de cre\u015ftere sunt mult mai mari dec\u00e2t pentru alte categorii de clien\u0163i. Poate \u015fi pentru c\u0103, de\u015fi natalitatea a ajuns la un nivel minim pe parcursul ultimilor 12 ani, responden\u0163ii studiului 360insights spun c\u0103 decizia de a avea un copil nu a fost influen\u0163at\u0103 de contextul economic. \u201ePentru cei care au avut \u00een plan s\u0103 aib\u0103 copii \u00een perioada ultimilor \u015fapte ani, criza nu s-a dovedit a fi o piedic\u0103: doar 18% dintre ei spun c\u0103 au am\u00e2nat acest moment din cauza recesiunii economice. Pentru ceilal\u0163i, criza nu a fost un impediment. Acest lucru poate fi un alt semn ce denot\u0103 o not\u0103 de optimism, \u00eentruc\u00e2t decizia de a avea un copil este str\u00e2ns legat\u0103 de speran\u0163a de a-i putea oferi un viitor bun\u201d, adaug\u0103 Manuela D\u0103nil\u0103.<\/p>\n \nCu toate acestea, chiar dac\u0103 rar puse pe tapet, sunt situa\u0163ii \u00een care angajatele am\u00e2n\u0103 tot mai mult decizia de a deveni mame, mai cu seam\u0103 \u00een contextul \u00een care aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re le poate afecta siguran\u0163a locului de munc\u0103, dar poate avea \u015fi un impact \u00eensemnat asupra veniturilor familiei, devreme ce indiferent de nivelul salarial al mamei indemniza\u0163ia pentru cre\u015fterea copilului este de 85% din veniturile anterioare na\u015fterii, dar plafonat\u0103 la maxim 3.400 de lei pentru o perioad\u0103 de un an sau 1.200 de lei \u00een cazul \u00een care mama opteaz\u0103 pentru un concediu de doi ani. \u201eDe\u015fi \u00een marea majoritate a cazurilor managerii nu verbalizeaz\u0103 \u015fi probabil nici nu \u00ee\u015fi pun problema dac\u0103 o candidat\u0103 are copii sau are acest plan, sunt cazuri \u00een care acest aspect poate influen\u0163a o decizie de angajare\u201d, spune Oana Botolan Datki.<\/p>\n \nEa face referire la companii ca Facebook sau Netflix, care au introdus planuri speciale \u015fi inovatoare pentru sprijinirea maternit\u0103\u0163ii. \u201eDac\u0103 \u00eentr-o lume ideal\u0103 astfel de detalii personale nu au ce c\u0103uta \u00een discu\u0163ia cu un angajator \u015fi orice \u00eentrebare sau g\u00e2nd de acest fel este discriminatoriu, \u00een realitate lucrurile stau un pic diferit\u201d, completeaz\u0103 reprezentanta Consulteam. Tot ea poveste\u015fte c\u0103 a avut rar discu\u0163ii cu angajatorii pe aceast\u0103 tem\u0103, dar au fost \u015fi situa\u0163ii c\u00e2nd firma pe care o conduce a primit \u00eentreb\u0103ri \u201esimpatice\u201d privind candidate care urmau s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 sau care aveau \u00een jur de 30 de ani (deci o v\u00e2rst\u0103 periculoas\u0103). Cea mai mare surpriz\u0103, nepl\u0103cut\u0103, a fost \u00een cazul unui manager (femeie) care dup\u0103ce a angajat o candidat\u0103 perfect\u0103 \u201e\u015fi ne-a \u015fi mul\u0163umit pentru ajutor, a revenit peste dou\u0103 luni cu solicitarea precis\u0103 de a convinge noi candidata s\u0103 \u00ee\u015fi dea demisia. Gre\u015fise major \u015fi de neiertat, respectiv r\u0103m\u0103sese \u00eens\u0103rcinat\u0103!\u201d, poveste\u015fte Datki. De\u015fi este un caz extrem, ilustreaz\u0103 clar, adaug\u0103 tot ea, mentalitatea, disperarea \u015fi \u00eencr\u00e2ncenarea datorate presiunii jobului pentru unii manageri. \u201e\u00cen toate cazurile se aplic\u0103 vorba cu omul care sfin\u0163e\u015fte locul; indiferent c\u00e2t de frumoase ar fi politicile companiei, oamenii care ocup\u0103 posturi cu putere de decizie vor imprima valorile \u015fi convingerile lor personale\u201d, mai spune Oana Botolan Datki.<\/p>\n \nVremea optimismului?<\/p>\n \nTr\u0103g\u00e2nd linie \u015fi adun\u00e2nd, studiul 360insights arat\u0103 c\u0103 majoritatea vede \u00een continuare criza ca parte din cotidian, dar 2015 aduce o not\u0103 pozitiv\u0103 printre rom\u00e2ni. Aproape un sfert (22%) consider\u0103 c\u0103, de\u015fi este criz\u0103, situa\u0163ia se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte, iar 14% dintre participan\u0163ii la studiu spun c\u0103 recesiunea deja s-a \u00eencheiat. Cercul se \u00eencheie cu segmentul celor care afirm\u0103 chiar c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nici nu a fost criz\u0103 (20%).<\/p>\n \nDincolo de declara\u0163ii, sunt c\u00e2teva lucruri de re\u0163inut: de\u015fi mediul economic \u015fi consumatorii au trecut prin schimb\u0103ri dramatice, cota de optimism – pe fondul rezultatelor economice, al m\u0103surilor fiscale discutate \u015famd – se plaseaz\u0103 acum la cele mai ridicate cote din 2009 \u00eencoace. Nawaf Salameh crede c\u0103 lucrurile merg spre mai bine. \u201eA\u015f tinde s\u0103 cred c\u0103 procentul optimi\u015ftilor este, totu\u015fi, ceva mai mare. Eu \u00eensumi \u00eencurajez acest optimism \u015fi militez cu t\u0103rie \u00eempotriva importului de panic\u0103 \u015fi negativism. Cu to\u0163ii am trecut un test extrem de dificil \u00een primii ani de criz\u0103, iar cei care au r\u0103mas ast\u0103zi \u00een picioare au toate motivele s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eencrez\u0103tori \u00een for\u0163ele proprii pentru c\u0103, iat\u0103, au confirmat c\u0103 sunt auternici \u015fi au resorturi de supravie\u0163uire.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u015etefan are pu\u0163in peste \u015fapte ani \u015fi a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare s\u0103 \u00eenceap\u0103 clasa I. \u015etie o gr\u0103mad\u0103 de lucruri: s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 socoteasc\u0103, s\u0103 scrie cu litere de tipar, s\u0103 butoneze tableta; nu are \u00eens\u0103 nicio idee despre conceptul de criz\u0103 economic\u0103. El face parte dintr-o categorie aparte – copiii crizei, cei circa 1,5 milioane de copii din rom\u00e2nia care au tr\u0103it doar \u00een criz\u0103, cei n\u0103scu\u0163i \u00een \u015fi dup\u0103 2008, an care marcheaz\u0103 \u00eenceputul unor schimb\u0103ri profunde la nivel mondial.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[553,182,11421,21550,274,14536,432,10162,19981,60,8316,173,8871,7853,6909],"class_list":["post-130360","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-copii","tag-criza","tag-criza-economica","tag-debut","tag-incepere","tag-nasteri","tag-optimism","tag-parinti","tag-perioada","tag-piata","tag-reducere","tag-romani","tag-scoala","tag-studiu","tag-venituri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130360","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130360"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130360\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130360"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130360"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130360"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\u00cen aceast\u0103 ultim\u0103 categorie se \u00eencadreaz\u0103 \u015fi cheltuielile pentru copii.\u00cens\u0103 p\u0103rin\u0163ii evit\u0103 s\u0103 fac\u0103 vreun compromis c\u00e2nd vine vorba de copiii lor.Astfel, peste trei sferturi (77%) din p\u0103rin\u0163i declar\u0103 c\u0103 \u00een vremuri de recesiune ei nu reduc bugetul alocat copiilor.<\/p>\n