![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14929531\/4\/madagascar.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\nUn bancher \u00een madagascar, un specialist \u00een servicii de facility management \u00een india, un somelier format \u00eentr-un restaurant cotat cu trei stele michelin din caraibe sunt doar c\u00e2\u0163iva din rom\u00e2nii care \u015fi-au construit cariere solide \u00een \u0163\u0103ri care atrag mai pu\u0163ini profesioni\u015fti dec\u00e2t \u0163\u0103rile dezvoltate. \u00een mozambic, madagascar, kenya, malawi, ghana, liberia, sierra leone sau india, via\u0163a de zi cu zi \u015fi construc\u0163ia unei cariere difer\u0103 radical de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een rom\u00e2nia \u015fi, \u00eentr-un cadru mai larg, \u00een europa. care sunt experien\u0163ele de p\u00e2n\u0103 acum, ce i-a determinat s\u0103 aleag\u0103 aceste \u0163\u0103ri, care sunt plusurile \u015fi minusurile acestor alegeri povestesc bancherul, somelierul \u015fi specialistul \u00een facility management.<\/p>\n
\nSunt singurul director de banc\u0103 din Madagascar care nu are gard\u0103 de corp, colegii mei se distreaz\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 majoritatea g\u0103rzilor de corp ar trebui s\u0103 fie protejate de mine pentru c\u0103 \u00eemi ajung p\u00e2n\u0103 la um\u0103r. Ne distr\u0103m pe tema asta, dar am \u00eencercat, la fel cum am procedat pe vremuri \u015fi \u00een Afganistan, o variant\u0103 de \u00abcamuflaj\u00bb\u201c, spune Adrian Chindri\u015f, care poveste\u015fte, \u00eentr-o zi c\u0103lduroas\u0103 de var\u0103, pentru Business Magazin, experien\u0163a sa de bancher \u00een Madagascar. A venit \u00een \u0163ar\u0103 \u00een concediu, pentru c\u0103 \u201e\u00een fiecare an am trei-patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de concediu, dar pentru asta trebuie s\u0103 renun\u0163 la multe weekenduri libere din timpul anului\u201c, explic\u0103 el relaxat, cumva cump\u0103nit, poate o reminiscen\u0163\u0103 a originii sale de clujean sau poate apanajul profesiei de bancher.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nChindri\u015f este unul din cele c\u00e2teva zeci sau poate chiar sute de rom\u00e2ni care au mandate \u00een \u0163\u0103ri \u00een care cona\u0163ionalii no\u015ftri sunt mai pu\u0163in \u00eent\u00e2lni\u0163i \u00een compara\u0163ie cu destina\u0163iile ca SUA, Canada sau Europa. \u00cen Madagascar, de pild\u0103, nu numai c\u0103 nu exist\u0103 o comunitate de rom\u00e2ni, dar nici nu \u201eexist\u0103 vreunul de care s\u0103 \u015ftiu eu,\u201c spune Chindri\u015f. Adaug\u0103 c\u0103 un rom\u00e2n a avut, totu\u015fi, un mandat de c\u00e2teva luni \u00een cadrul Orange \u00een Madagascar. \u0162ara are rezonan\u0163\u0103 la nivel mondial mai degrab\u0103 mul\u0163umit\u0103 seriei de filme \u201ePinguinii din Madagascar\u201c, dar acolo nu exist\u0103 nici zebre, nici lei \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in pinguini. De fapt, singurul personaj real este lemurianul King Julien. \u201eEste o \u0163ar\u0103 extraordinar de s\u0103rac\u0103, de corupt\u0103, o fost\u0103 colonie francez\u0103. Un loc \u00een care un rom\u00e2n se adapteaz\u0103 repede, pentru c\u0103 dreptul francez este prezent \u015fi acolo, ca \u015fi la noi.<\/p>\n
\nForma sistemelor economice \u015fi sociale seam\u0103n\u0103 cu cea de la noi. Au un trecut socialist c\u0103ruia nu vor s\u0103-i spun\u0103 comunism, dar recunosc cl\u0103dirile, construc\u0163ii ministeriale de tip sovietic\u201c, spune Adrian Chindri\u015f, care de doi ani de\u0163ine func\u0163ia de CEO al Acc\u00e9s Banque Madagascar. Spune c\u0103 s-a g\u00e2ndit cam zece minute \u00eenainte de a accepta postul, dar a c\u00e2nt\u0103rit faptul c\u0103 nu era la primul contact cu o \u0163ar\u0103 exotic\u0103.<\/p>\n
\nDup\u0103 ce \u015fi-a \u00eencheiat \u00een 2010 mandatul de conducere a institu\u0163iei de microfina\u0163are CAPA Finance (acum Patria Credit) pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, a urmat o perioad\u0103 \u00een care s-a concentrat pe consultan\u0163\u0103 \u00een microcreditare, creditare rural\u0103, finan\u0163are IMM, eficientizare de procese \u015fi de management. Iar proiectele pentru care a lucrat l-au purtat \u00een Africa de Est \u015fi de Sud, \u00een Afganistan, Georgia \u015fi Zambia, perioada cuprins\u0103 \u00eentre 2010 \u015fi 2013 fiind cea \u00een care a avut misiuni de la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la \u015fase luni. Banca pe care o conduce acum este, conform estim\u0103rilor, pentru c\u0103 nu exist\u0103 date oficiale, a cincea din sistem \u00een func\u0163ie de active, plasate \u00een jurul a 30 de milioane de euro, \u00een cre\u015ftere cu 27% \u00een 2014 \u015fi cu 21% \u00een 2013, an \u00een care a preluat mandatul. \u00cen acela\u015fi interval \u015fi num\u0103rul de clien\u0163i a crescut de la 28.000 la 34.000, cea mai mare pondere (peste 90%) fiind reprezentat\u0103 de a\u015fa-numi\u0163ii clien\u0163i micro, cu activit\u0103\u0163i \u00een agricultur\u0103 sau \u00een zona urban\u0103, \u00een comer\u0163 sau servicii medicale.<\/p>\n
\nValoarea medie a unui credit se plaseaz\u0103 \u00een jurul a 800 de euro, aprobarea se face \u00een dou\u0103, maxim, trei zile; \u201eNu folosim documente financiare, ci doar de identificare, dovada vecin\u0103t\u0103\u0163ii, avem tehnicile noastre de \u00eenlocuire a documentelor pe care \u00een Rom\u00e2nia, de exemplu, un mic antreprenor trebuie s\u0103 le ofere b\u0103ncii\u201c. De regul\u0103, creditul se ramburseaz\u0103, prin pl\u0103\u0163i lunare, \u00eentre 9 \u015fi 12 luni, iar din acest punct de vedere, arat\u0103 Chindri\u015f, nu e nimic diferit fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia. Dar \u00een rest, diferen\u0163ele sunt enorme.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nC\u00e2nd a ajuns, \u00een vara lui 2013, \u00een Madagascar, \u00ee\u015fi aminte\u015fte acum, prima impresie a fost existen\u0163a a foarte mult\u0103 ap\u0103 pentru c\u0103 drumul dinspre aeroport spre ora\u015f trece printr-o salb\u0103 de c\u00e2mpuri de orez. \u201eEra lini\u015fte, o aparen\u0163\u0103 de calm, de siguran\u0163\u0103, care te p\u0103c\u0103le\u015fte. A doua zi era duminic\u0103 \u015fi am vrut s\u0103 vizitez centrul, iar un adolescent a \u00eencercat s\u0103-mi fure de la g\u00e2t l\u0103n\u0163i\u015forul care nu exista. Nu aveam, fusesem prevenit, dar ar\u0103tam prea alb, prea a PosibilPosesorDeL\u0103n\u0163i\u015for.<\/p>\n
\nUlterior auzi tot felul de pove\u015fti, cum dispare ceasul de la m\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0163i smulg\u0103 \u015fi m\u00e2na prin geamul de la ma\u015fin\u0103, c\u00e2nd e\u015fti \u00een trafic\u201c, poveste\u015fte bancherul. Spune, simplu, c\u0103 aceasta este o realitate care nu difer\u0103 de a multor alte \u0163\u0103ri \u00een care a fost. 80% din popula\u0163ia Madagascarului tr\u0103ie\u015fte cu mai pu\u0163in de un dolar pe zi, sub pragul de s\u0103r\u0103cie, iar \u00een supermarketuri pre\u0163urile sunt comparabile cu cele din Europa, majoritatea lucrurilor fiind importate. \u201eDiferen\u0163a \u00eentre cei s\u0103raci \u015fi cei boga\u0163i este at\u00e2t de evident\u0103 \u00eenc\u00e2t vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd devii trist. Este fotografia de fiecare zi, foarte greu de definit. Rom\u00e2nia, din acest punct de vedere, nu a fost at\u00e2t de s\u0103rac\u0103 nici \u00een urm\u0103 cu 15-20 de ani\u201c, explic\u0103 Chindri\u015f. La noi s\u0103r\u0103cia era aproape invizibil\u0103 pentru cei care nu se uitau \u00een direc\u0163ia ruralului s\u0103rac, poveste\u015fte bancherul, care vreme de 13 ani a colaborat cu World Vision International, organiza\u0163ie mondial\u0103 implicat\u0103 \u00een sprijinirea copiilor, familiilor \u015fi comunit\u0103\u0163ilor aflate \u00een situa\u0163ii de s\u0103r\u0103cie extrem\u0103 sau care sunt nedrept\u0103\u0163i\u0163i.<\/p>\n
\nA fost implicat, \u00een cadrul World Vision, \u00een proiecte de microfinan\u0163are \u015fi servicii financiare pentru \u0163\u0103ri s\u0103race, iar unul dintre handicapurile Rom\u00e2niei, atunci c\u00e2nd erau \u00eencerc\u0103ri de atragere de fonduri speciale, \u201ea fost faptul c\u0103 s\u0103racii no\u015ftri aveau case cu zid \u015fi acoperi\u015f. Nu e nicio glum\u0103\u201c. Majoritatea donatorilor veneau \u00een Rom\u00e2nia, poveste\u015fte el, comparau casele cu ce v\u0103zuser\u0103 \u00een America Latin\u0103 \u015fi spuneau c\u0103 oamenii de aici sunt boga\u0163i. \u201eAcesta a fost un handicap, p\u00e2n\u0103 am reu\u015fit s\u0103-i facem s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 pe cei din afar\u0103 c\u0103 este vorba doar de ni\u015fte ziduri, c\u0103 b\u0103ile nu exist\u0103, c\u0103 WC-urile sunt \u00een fundul cur\u0163ii. Atunci c\u00e2nd te ui\u0163i la o \u0163ar\u0103 trebuie s\u0103 ai o viziune integrat\u0103, conteaz\u0103 de unde \u00eencepi \u015fi unde termini cu uitatul\u201c, afirm\u0103 Chindri\u015f.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14929531\/7\/madagascar2.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\n\u00cen opinia sa, nici Rom\u00e2nia nu a fost foarte departe de situa\u0163ia \u00een care se afl\u0103 acum Madagascar. \u201eNoi am avut ni\u015fte sisteme \u00een plus, am avut poate un pic mai mult\u0103 voin\u0163\u0103 \u015fi n-am avut at\u00e2tea lovituri de stat sau perioade de tranzi\u0163ie.\u201c Or Madagascar are cinci ani de a\u015fa-zis\u0103 tranzi\u0163ie, care s-a \u00eencheiat \u00een februarie 2014, atunci c\u00e2nd a fost confirmat pre\u015fedintele ales. Malga\u015filor, cum sunt numi\u0163i localnicii, nu le place s\u0103 li se spun\u0103 africani, de\u015fi, arat\u0103 Chindri\u015f, mult\u0103 lume \u00eei consider\u0103 parte a Africii de Est. \u201e\u00cen Madagascar unul din primele lucruri care le-am \u00eenv\u0103\u0163at a fost c\u0103 sistemul francez a f\u0103cut r\u0103u \u0163\u0103rii. E u\u015for din punct de vedere politic s\u0103 manevrezi oamenii care sunt doar par\u0163ial educa\u0163i \u015fi care sunt obi\u015fnui\u0163i s\u0103 arate cu degetul \u2013 \u0103la e de vin\u0103.\u201c<\/p>\n
\nIar via\u0163a unui bancher din Madagascar difer\u0103 din multe puncte de vedere de cea a unuia din Rom\u00e2nia. Chindri\u015f \u00ee\u015fi \u00eencepe ziua de munc\u0103 la 5.30, pe parcursul ultimului an \u015fi-a f\u0103cut timp s\u0103 petreac\u0103 o or\u0103 la sal\u0103, iar la 8 f\u0103r\u0103 20 intr\u0103 \u00een banc\u0103. Pentru c\u0103 este primul care ajunge porne\u015fte aparatul de cafea (e mare cafegiu, s-a l\u0103sat de fumat de 15 ani, de\u015fi ocazional \u00ee\u015fi aprinde un trabuc), apoi se uit\u0103 pe agenda zilei respective, pentru a puncta \u00eent\u00e2lnirile, mai ales cele din afara b\u0103ncii; c\u00e2nd petrece \u00een trafic dou\u0103 ore, are laptopul sau documente de citit \u00een ma\u015fin\u0103. Munce\u015fte \u00een medie 10-12 ore zilnic iar la finalul zilei de munc\u0103 de cele mai multe ori pleac\u0103 acas\u0103, deschide toate mijloacele de comunicare \u2013 Skype, WhatsApp \u2013 \u015fi intr\u0103 \u00een contact cu familia, care a r\u0103mas acas\u0103, \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nPoveste\u015fte c\u0103 patru luni \u015fi jum\u0103tate a fost cea mai lung\u0103 perioad\u0103 de timp \u00een care nu \u015fi-a v\u0103zut familia, iar \u00een Antananarivo a venit \u00een vizit\u0103, p\u00e2n\u0103 acum, doar so\u0163ia sa. F\u0103cuse la un moment dat planuri de c\u0103l\u0103torie pentru \u00eentreaga familie, cu cei patru copii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 5 \u015fi 14 ani, dar Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii a lansat un avertisment pentru cium\u0103 \u00een Madagascar \u015fi planurile au fost anulate. \u201eCopiii no\u015ftri trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e despre lume \u015fi a\u015fa\u201c, spune Chindri\u015f, care m\u0103rturise\u015fte c\u0103 are o mic\u0103 frustrare personal\u0103 legat\u0103 de faptul c\u0103 \u00eent\u00e2lne\u015fte foarte pu\u0163ini rom\u00e2ni \u00een \u0163\u0103rile din Africa. \u201eAfricanii \u015ftiu foarte multe despre Rom\u00e2nia, dar totul vine din perioada despre care noi nu vrem s\u0103 discut\u0103m, \u00eenainte de \u201889\u201c. Una peste alta, via\u0163a social\u0103 a rom\u00e2nului \u00een Madagascar nu e foarte bogat\u0103, Chindri\u015f ie\u015find uneori la cin\u0103 cu colegii sau oaspe\u0163ii din str\u0103in\u0103tate. \u201eAntananarivo are un avantaj, un specific dat de mo\u015ftenirea francez\u0103, cu restaurante extraordinar de bune \u015fi nu foarte scumpe.\u201c<\/p>\n
<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, via\u0163a unui profesionist \u00een Madagascar este diferit\u0103, pentru c\u0103 lucrurile nu sunt a\u015fa de a\u015fezate ca \u00een Rom\u00e2nia, unde \u201eBanca Na\u0163ional\u0103 cel pu\u0163in \u00een ultimii 10-12 ani a creat un cadru hiperreglementat – nu vreau s\u0103 comentez, dar cel pu\u0163in e clar \u015fi prime\u015fti r\u0103spunsuri rapide. \u0162i se spune foarte clar ce s\u0103 faci\u201c.<\/p>\n
\n\u00cen Madagascar \u00eens\u0103, unul dintre primele aspecte pe care le-a \u00eenv\u0103\u0163at a fost c\u0103 sistemul bancar nu este la fel de reglementat \u015fi de\u015fi nu s-a speriat, spune c\u0103 a avut \u015fi are \u00een continuare emo\u0163ii. \u201eE preferabil s\u0103 ai o lege mai pu\u0163in bun\u0103, dar clar\u0103, dec\u00e2t s\u0103 ai o lege care te \u00eempinge s\u0103 depinzi de oameni, de cheful cuiva, de capacitatea de a te adapta acelui personaj \u015fi acelui sistem. Or eu am lucrat \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een institu\u0163ii care nu au acceptat \u2013 sau au acceptat dar doar \u00een condi\u0163ii extreme \u2014 sistemul de persuasiune, de motivare cu cadouri\u201c. \u00cei este greu, d\u0103 ca exemplu, \u00een momentul \u00een care un director de departament \u00eei spune c\u0103 omul cu care discut\u0103 a\u015fteapt\u0103 \u201eo aten\u0163ie\u201c, pentru c\u0103 altfel nu se rezolv\u0103 situa\u0163ia, iar Chindri\u015f r\u0103spunde c\u0103 regulile b\u0103ncii nu permit acest lucru.<\/p>\n
\nO alt\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00eentre situa\u0163ia unui bancher rom\u00e2n pe plan local \u015fi cea a unuia din \u0163\u0103ri exotice este c\u0103 \u00een fiecare zi se poate \u00eent\u00e2mpla ceva, \u201e\u015fi nu e genul de ceva care \u00eel vedem aici la televizor, ci acel ceva care scoate oameni \u00een strad\u0103, care te sile\u015fte s\u0103 pui g\u0103rzi armate la u\u015fa tuturor agen\u0163iilor, ceva-ul acela care te scoate din birou \u00een 30 de secunde pentru c\u0103 afli c\u0103 una din agen\u0163ii \u0163i-a fost atacat\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 te duci acolo \u015fi trebuie, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 repui oamenii pe linia de plutire, s\u0103 faci ancheta ta, pentru c\u0103 poli\u0163ia nu are mijloace\u201c. De doi ani, de c\u00e2nd a ajuns Chindri\u015f \u00een Madagascar s-a \u00eent\u00e2mplat o singur\u0103 dat\u0103 ca o sucursal\u0103 dintre cele 23 pe care le are acum re\u0163eaua s\u0103 fie atacat\u0103, dar atunci casierul principal a fost silit s\u0103 se a\u015feze \u00een genunchi cu pistolul la t\u00e2mpl\u0103. Iar alt\u0103 dat\u0103 sediul b\u0103ncii a fost asediat \u015fi mul\u0163imea a vrut s\u0103-i dea foc, crez\u00e2nd c\u0103 institu\u0163ia administra banii unui personaj politic dezavuat la acel moment; spune c\u0103 a fost doar un zvon.<\/p>\n
\nO alt\u0103 particularitate a pie\u0163ei din Madagascar este dat\u0103 de accesul dificil \u00een diferite p\u0103r\u0163i ale \u0163\u0103rii, a c\u0103rei suprafa\u0163\u0103 este mai mare dec\u00e2t a Fran\u0163ei, din nord p\u00e2n\u0103 \u00een sud are 2.000 km, cu o infrastructur\u0103 precar\u0103. Institu\u0163ia, care are 800 de angaja\u0163i, preg\u0103te\u015fte deschiderea unei sucursale \u00een principalul centru de prelucrare a vaniliei, una din cele mai importante surse de venituri \u00een valut\u0103, din export, dup\u0103 minerale. Iar pentru a ajunge \u00een acea localitate, de la unul din drumurile principale, cu o ma\u015fin\u0103 bun\u0103, drumul de 300 km p\u00e2n\u0103 \u00een localitatea respectiv\u0103 poate fi parcurs \u00een trei zile. \u201eE una dintre diferen\u0163ele mari, accesul la oameni, la sucursale. Trebui s\u0103 cre\u015fti oameni \u015fi s\u0103 \u015ftii s\u0103-i controlezi de la distan\u0163\u0103, pentru c\u0103 nu putem s\u0103 trimitem \u00een fiecare lun\u0103 pe cineva cu avionul, e prea mare cheltuiala. Practic cheltuie\u015fti pe control c\u00e2t nu face.\u201c<\/p>\n
\n\u00centrebat dac\u0103 s-a aflat vreodat\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie periculoas\u0103, Chindri\u015f spune c\u0103 acest lucru depinde de percep\u0163ie. A plecat din Afganistan \u00eenainte de terminarea mandatului pentru c\u0103 exista o amenin\u0163are direct\u0103 la adresa sa, dar lucrase anterior la un proiect \u00een cadrul c\u0103ruia a c\u0103l\u0103torit chiar \u015fi \u00een nordul \u0163\u0103rii, ca s\u0103 evalueze poten\u0163ialul pie\u0163ei agro \u015fi de microcreditare. Poveste\u015fte c\u0103 \u00een acea localitate rural\u0103 \u015feful de agen\u0163ie era un mulah, liderul spiritual al satului, un lucru \u201efoarte de\u015ftept din partea b\u0103ncii respective, pentru c\u0103 \u015faria (legea islamic\u0103) nu accept\u0103 ideea de dob\u00e2nd\u0103 la credite\u201c.<\/p>\n
\nChindri\u015f a ajuns prima oar\u0103 \u00een Afganistan \u00een 2011, dup\u0103 ce s-a g\u00e2ndit la propunere tot zece minute. De fapt, experien\u0163a sa \u00een carier\u0103 l-a purtat \u00een multe locuri \u00eendep\u0103rtate de \u0163ara natal\u0103, \u015fi spune c\u0103 dac\u0103 un zbor cu avionul are o durat\u0103 mai mic\u0103 de cinci ore i se pare \u201efoarte aproape\u201c. Pentru a ajunge \u00een Antananarivo, pleac\u0103 de la Bucre\u015fti diminea\u0163a la 7 \u015fi ajunge la miezul nop\u0163ii, \u015fi asta, \u0163ine s\u0103 precizeze, pentru c\u0103 are leg\u0103turi foarte bune; zborul din Paris p\u00e2n\u0103 \u00een Antananarivo dureaz\u0103 11 ore \u015fi jum\u0103tate. Dar \u015fi \u00een anii anteriori acestui mandat, spune el, zbura mult c\u0103tre SUA, Canada sau Africa de Sud.<\/p>\n
\n\u00centrebat de ce crede c\u0103 managerii rom\u00e2nii sunt v\u00e2na\u0163i de companii str\u0103ine, spune c\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 refer la mine, calitatea for\u0163ei de munc\u0103, a creierului rom\u00e2nesc, este peste resursele multor \u0163\u0103ri din lumea asta. Muncim altfel, g\u00e2ndim altfel, dar nu \u015ftiu cui sau c\u0103rui sistem se datoreaz\u0103 treaba asta. Nu degeaba exist\u0103 o mul\u0163ime de firme care \u00ee\u015fi aleg manageri rom\u00e2ni\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
\nLa 36 de ani, Marius Danciu este somelier al hotelului de cinci stele Privo din T\u00e2rgu-Mure\u015f. S-a \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproape doi ani, dup\u0103 ce a lucrat vreme de opt ani \u00een cadrul re\u0163elei Ritz Carlton. \u015ei nu oriunde, ci \u00een insula Grand Caiman din Caraibe.<\/p>\n
\nN\u0103scut la T\u00e2rgu\u2011Mure\u015f, a absolvit liceul economic, cu specializarea turism, apoi o \u015fcoal\u0103 profesional\u0103 cu specific de alimenta\u0163ie public\u0103 \u015fi a \u00eenceput o facultate de management. Dar \u00een urm\u0103 cu zece ani a fost recrutat de lan\u0163ul hotelier Ritz. \u201eA fost primul meu job \u00een afara Rom\u00e2niei\u201c, poveste\u015fte el, fiind unul dintre cei 14 rom\u00e2ni selecta\u0163i dup\u0103 un proces \u00een care s-au \u00eenscris 400 de oameni. Pentru a fi ale\u015fi au trecut prin \u015fapte etape de selec\u0163ie, iar primele \u015fase au fost interviuri psihologice, pentru a determina dac\u0103 sunt potrivi\u0163i cu domeniul ospitalit\u0103\u0163ii, pentru c\u0103 \u201ee important s\u0103-\u0163i fac\u0103 pl\u0103cere s\u0103-i serve\u015fti pe al\u0163ii\u201c.<\/p>\n
\nC\u00e2nd a ajuns \u00een Caraibe a participat la toate preg\u0103tirile pentru deschiderea unui hotel \u015fi spune c\u0103 \u201ea fost o experien\u0163\u0103 extraordinar\u0103, inedit\u0103, pentru c\u0103 am v\u0103zut partea de organizare, ce faci \u00eenainte de a deschide un hotel. A fost o \u015fans\u0103 pentru mine s\u0103 pot lucra la un asemenea nivel \u015fi s\u0103 v\u0103d cum se formeaz\u0103 o echip\u0103 care a c\u00e2\u015ftigat ulterior tot felul de premii \u015fi recunoa\u015fteri la nivel interna\u0163ional\u201c.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14929531\/6\/poza-marius.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nPozi\u0163ia de chelner a fost primul pas \u00een cariera sa la Ritz, a urmat apoi experien\u0163a \u00een cadrul departamentului care se ocupa de organizarea banchetelor, a evenimentelor de mari dimensiuni, ulterior a lucrat \u00eentr-un restaurant (Steak House) din cadrului hotelului, iar apoi, vreme de patru ani, a lucrat pentru cel mai exclusivist restaurant din Caraibe, din re\u0163eaua Ritz Carlton, sub semn\u0103tura chefului Eric Ripert, unul dintre cei mai buni buc\u0103tari din lume. Echipa din care f\u0103cea parte la acel moment a c\u00e2\u015ftigat premii cum sunt \u201eCel mai bun restaurant din Caraibe\u201c sau \u201eCel mai bun restaurant din cadrul re\u0163elei Ritz Carlton\u201c (\u201eE lucru mare s\u0103 fii vreme de trei ani pe primul r\u00e2nd din mai bine de 200 de restaurante din \u00eentreaga lume\u201c).<\/p>\n
\n\u00cen urm\u0103 cu circa 8-9 ani \u015fi-a descoperit pasiunea pentru vinuri \u015fi a \u00eenceput formarea sa ca somelier, fiind \u00eencurajat s\u0103 se specializeze; a urmat cursuri de \u015fcolarizare \u00een cadrul companiei \u015fi spune c\u0103 a avut \u015fansa s\u0103 lucreze cu cei mai buni somelieri din lume, \u201eoameni extraordinari, cu recunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103, \u015fi am avut privilegiul s\u0103 gust cele mai exclusiviste vinuri din lume, pe care nu \u0163i le po\u0163i permite o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103, nu numai din prisma pre\u0163ului, ci \u015fi pentru c\u0103 sunt foarte rare. Nu orice somelier, chiar foarte bun, are aceast\u0103 ocazie\u201c.<\/p>\n
\n\u00cen plus, de-a lungul anilor a intrat \u00een contact cu celebrit\u0103\u0163i din lumea vinurilor, \u015fi enumer\u0103 emo\u0163ionat c\u00e2\u0163iva dintre mon\u015ftrii sacri ai domeniului, ca Gaia Gaja, fiica lui Angelo Gaja, proprietarul celei mai exclusiviste crame italiene. \u201eAsemenea experien\u0163e te marcheaz\u0103 o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 \u015fi \u00ee\u0163i dau speran\u0163e \u015fi \u00ee\u0163i dezvolt\u0103 pasiunea\u201c. Spune c\u0103 pentru el lumea vinului este o pasiune \u015fi c\u0103 este important s\u0103 nu primeze alte lucruri, ca latura financiar\u0103, care are, totu\u015fi, importan\u0163a ei. Despre ritmul de munc\u0103 din Caraibe spune c\u0103 era foarte lejer, de 6-7 ore pe zi, cinci zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dar c\u0103 era \u201epl\u0103tit rege\u015fte\u201c, \u00eentre 5.000 \u015fi 8.000 de dolari pe lun\u0103, iar so\u0163ia c\u00e2\u015ftiga 4.000 de dolari pe lun\u0103. \u201eNu banii ne-au alungat de-acolo \u015fi avem o rela\u0163ie foarte bun\u0103 cu echipa, cu numeroase promov\u0103ri \u015fi eu, \u015fi ea. Am vrut o familie \u015fi am hot\u0103r\u00e2t c\u0103 nu aspectul financiar este cel mai important\u201c, afirm\u0103 Marius Danciu.<\/p>\n
\nLa sf\u00e2r\u015fitul lui 2013 s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, care a lucrat, \u015fi ea, la Ritz. \u201e\u00cen Caraibe era foarte frumos, dar nu era acas\u0103. Jobul era perfect, dar am avut alte motive s\u0103 ne \u00eentoarcem \u015fi am primit oferta de a lucra aici dup\u0103 ce venisem s\u0103 lu\u0103m cina la Privo. A fost o discu\u0163ie, a doua zi am venit s\u0103 vorbesc cu proprietarii, oameni ambi\u0163io\u015fi cu idei constructive, bine definite, cu r\u0103bdare, care nu vor c\u00e2\u015ftiguri imediate.\u201c Hotelul Privo din T\u00e2rgu-Mure\u015f, de cinci stele, a fost deschis \u00een urma unei investi\u0163ii de 7 milioane de euro \u00een toamna lui 2013.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201eDup\u0103 patru ani petrecu\u0163i \u00een India, eu v\u0103d Europa ca pe o loca\u0163ie exotic\u0103. \u015ei Rom\u00e2nia la fel. Acolo lucrurile sunt blocate oarecum, cel pu\u0163in a\u015fa arat\u0103 imaginea \u00een pres\u0103, din punct de vedere politic, economic, \u015fi, mai nou, grani\u0163ele par s\u0103 fie \u015fubrede\u201c, spune Tudor Marchi\u015f, care la 34 de ani are deja o experien\u0163\u0103 de patru ani ca managing director la furnizorul de servicii Thermo Control Services and Expertise din Bangalore.<\/p>\n
\nConduce peste 1.000 de oameni care asigur\u0103 \u00eentre\u0163inerea a 60 de cl\u0103diri de birouri cu o suprafa\u0163\u0103 total\u0103 construit\u0103 de peste 2,5 milioane metri p\u0103tra\u0163i. Acum \u00eencearc\u0103 s\u0103 extind\u0103 firma pe care o conduce \u015fi \u00een Malaiezia \u015fi Orientul Mijlociu. Spune c\u0103 atunci c\u00e2nd vine \u00een \u0163ara natal\u0103 \u00eei lipse\u015fte India, chiar dac\u0103 acolo nu e raiul pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14929531\/5\/img-9129.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nEste greu de spus ce le-a pl\u0103cut \u015fi ce nu, lui \u015fi so\u0163iei care l-a \u00eenso\u0163it, dar au \u00eencercat s\u0103 se adapteze la o nou\u0103 cultur\u0103 \u015fi filosofie de via\u0163\u0103. \u201eDac\u0103 vrei s\u0103 faci bani trebuie s\u0103-i \u00een\u0163elegi \u015fi s\u0103 te adaptezi.\u201c \u00cen Bangalore, un ora\u015f cu opt milioane de locuitori \u015fi trei limbi oficiale, rom\u00e2nii se descurc\u0103 vorbind engleza. Nivelul de educa\u0163ie este sc\u0103zut, iar masele nu au acces la \u015fcolarizare superioar\u0103 sau la servicii medicale, asta pentru c\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care c\u00e2\u015ftigul mediu pe lun\u0103 se plasez\u0103 \u00een jurul a 100 de dolari, costul unei singure zile de spitalizare pleac\u0103 de la 150 de dolari.<\/p>\n
\nDe\u015fi poate vorbi despre India zile \u00een \u015fir, sumarizeaz\u0103 c\u0103 sunt posibilit\u0103\u0163i enorme de cre\u015ftere a afacerilor, dar c\u0103 ora\u015fele sunt murdare, apa este pu\u0163in\u0103, iar siguran\u0163a este precar\u0103, put\u00e2nd fi ataca\u0163i pe strad\u0103 nu doar femeile, ci \u015fi b\u0103rba\u0163ii; so\u0163ia sa iese din cas\u0103 doar \u00eenso\u0163it\u0103 de \u015fofer.<\/p>\n
\nBangalore este un ora\u015f cunoscut drept Silicon Valley de India, iar parcul IT se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 18 hectare, c\u00e2t 36 de terenuri de fotbal. Ora\u015ful, cu peste 8 milioane de locuitori, are peste 10.000 de milionari \u00een dolari. Parcul IT din Bangalore asigur\u0103 o treime din exporturile IT ale Indiei, \u0163ar\u0103 cu un PIB de aproape 2.000 de miliarde de dolari \u015fi cre\u015ftere economic\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103 \u00een ultimele dou\u0103 decenii. Afacerea pe care o conduce a crescut de la 2 milioane de dolari \u00een 2012 la peste 10 milioane de dolari, cu o marj\u0103 de profit de 15%. Singura piedic\u0103 \u00een extinderea afacerii este dificultatea de a angaja \u015fi a p\u0103stra personalul.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen Asia e de munc\u0103 mult \u015fi bine, iar \u00een Middle East fac consultan\u0163\u0103 de energy management \u015fi facility management. \u00cenc\u0103 nu am intrat pe pia\u0163\u0103 cu for\u0163\u0103 de munc\u0103, din cauza cererii mari din India, pe care nu o putem acoperi din cauza lipsei for\u0163ei de munc\u0103.\u201c Indienii nu sunt obi\u015fnui\u0163i cu un ritm sus\u0163inut de munc\u0103, iar cei specializa\u0163i pleac\u0103 din \u0163ar\u0103, pentru a c\u00e2\u015ftiga mai mult. \u201eFluctua\u0163ia de personal e enorm\u0103, pierd 5% lunar \u015fi angajez la fel, dar asta duce la pierderi calitative. Marea mas\u0103 a popula\u0163iei nu are o cultur\u0103 a muncii \u015fi doar o mic\u0103 parte dintre femei lucreaz\u0103\u201c.<\/p>\n
\nRom\u00e2nul a \u00eenceput s\u0103 scrie o carte \u00een domeniul \u00een care este specializat, property management, \u015fi pl\u0103nuie\u015fte s\u0103 o publice \u00een vara anul viitor. Cartea va sta \u015fi la baza unor cursuri pe care le va organiza, \u00een India, \u00eempreun\u0103 cu Facultatea de Facility Management de la Viena. \u201eEu voi preda module \u00een cadrul acestor cursuri \u015fi cartea va fi \u015fi suport de curs.\u201c<\/p>\n
<\/p>\n
\nCel mai important factor care duce la luarea deciziei de relocare este statutul de expat, cu avantajele sale intrinseci \u015fi extrinseci, spune Oana Botolan Datki, SEE managing partner \u00een cadrul Consulteam. \u00cen r\u00e2ndul beneficiilor intrinseci se num\u0103r\u0103 oportunitatea de a ad\u0103uga la experien\u0163a profesional\u0103 \u015fi o parte interna\u0163ional\u0103, cu provoc\u0103ri total diferite, \u00een culturi diferite \u015fi evident un statut mai bun (adic\u0103 un pas \u00eenainte \u00een carier\u0103, cu mai multe responsabilit\u0103\u0163i) dec\u00e2t cel avut \u00een \u0163ara de origine. Sunt companii multina\u0163ionale \u00een care pentru a accede la top management este necesar un mandat interna\u0163ional. \u015ei avantajele extrinseci sunt considerabile, c\u00e2nt\u0103rind foarte mult \u00een luarea deciziei de relocare. \u201e\u00cen aceast\u0103 categorie intr\u0103, \u00een afar\u0103 de pachetul salarial competitiv, \u015fi restul avantajelor de expat, respectiv cazare la un anumit nivel, posibilitatea de a veni cu familia \u015fi de a beneficia de \u015fcoli interna\u0163ionale pentru copii, plus restul detaliilor care pot ajunge p\u00e2n\u0103 la \u015fofer personal \u00een India, de exemplu\u201c, afirm\u0103 Datki.<\/p>\n
\nExperien\u0163a multicultural\u0103, mai ales cea \u00een care este vorba despre culturi total diferite, creeaz\u0103 \u015fi dezvolt\u0103 competen\u0163e necesare \u00een mediul de business interna\u0163ional actual, cum ar fi flexibilitate, abilitatea de a produce schimb\u0103ri, empatie, adaptabilitate c\u00e2t \u015fi competen\u0163ele de business care s\u0103 ajute la ob\u0163inerea de rezultate \u00eentr-un mediu total nou.<\/p>\n
\nTotu\u015fi, relocarea \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu un nivel de via\u0163\u0103 mai redus dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia este motivat\u0103, consider\u0103 Daniela Necefor, managing partner al Total Business Solutions, de lipsa industriei respective \u00een Rom\u00e2nia, mandatele oferite de headquarter, precum \u015fi pachetele salariale foarte mari ce le permit rom\u00e2nilor s\u0103 se degreveze de stres la \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103. \u00cen cazul \u00een care industria \u00een care sunt specializa\u0163i exist\u0103 \u00een Europa, rom\u00e2nii cu experien\u0163\u0103 \u00een \u0163\u0103ri exotice \u201edevin extrem de c\u0103uta\u0163i\u201c, spune Daniela Necefor.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14929531\/9\/caraibe2.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nUn proces de relocare este extrem de costisitor pentru companie, iar o astfel de decizie trebuie s\u0103 fie extrem de \u00eentemeiat\u0103 pentru a fi luat\u0103, arat\u0103 Elena Antoneac, management mobility coordinator partners la Relocation Group Romania. \u201eRelocarea reprezint\u0103 at\u00e2t pentru angajat c\u00e2t \u015fi pentru angajator progresul, avansul \u00een carier\u0103.\u201c Iar \u0163\u0103rile din Africa sunt destina\u0163ii extrem de atractive din punct de vedere financiar, deoarece poten\u0163ialul de afaceri este enorm, \u201e\u00eens\u0103 condi\u0163iile de securitate \u00een foarte multe destina\u0163ii africane sunt minime. Pentru aceste destina\u0163ii, angajatorii trebuie s\u0103 oferteze pachete extrem de generoase pentru un angajat valoros, pentru a–l convinge s\u0103 se relocheze cu familia\u201c, afirm\u0103 Elena Antoneac. Concret, uneori pachetele salariale \u00eempreun\u0103 cu cele de compensa\u0163ii \u015fi beneficii sunt mai mari cu 30%-40% dec\u00e2t cele acordate aici pentru aceea\u015fi munc\u0103.<\/p>\n
\nAngaja\u0163ii rom\u00e2ni privesc relocarea ca pe o oportunitate, fiind extrem de flexibili \u015fi deschi\u015fi \u00een special la v\u00e2rste de 24- – 38 de ani, spune reprezentanta Relocation Group Rom\u00e2nia. Tot ea completeaz\u0103 c\u0103 foarte multe proiecte \u00een Africa sunt am\u00e2nate pe termen nedeterminat din 2014, dup\u0103 depistarea epidemiei Ebola, iar reticen\u0163a angaja\u0163ilor de a accepta reloc\u0103ri \u00een aceste \u0163\u0103ri a crescut. \u201ePentru mediul de afaceri, un angajat care a fost expus profesional \u00eentr–o \u0163ar\u0103 emergent\u0103 din BRICS este extrem de interesant \u015fi valoros, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aceste pie\u0163e sunt extrem de dinamice iar rezultatele profesionale pozitive din aceste \u0163\u0103ri cresc valoarea unui astfel de angajat\u201c, mai spune Antoneac.<\/p>\n
\nAbilit\u0103\u0163ile de rela\u0163ionare, comunicare, flexibilitatea \u015fi perseveren\u0163a sunt doar c\u00e2teva dintre abilit\u0103\u0163ile pe care un expat le dezvolt\u0103 \u00een timpul experien\u0163elor interna\u0163ionale, spune Alexandra Manolache, coordonator proiecte recrutare & employer branding, Catalyst Solutions. Acest lucru se datoreaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd faptului c\u0103 expa\u0163ii trebuie s\u0103 interac\u0163ioneze cu persoane care provin dintr-un mediu cultural diferit, cu un anumit stil de via\u0163\u0103, tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri, precum \u015fi un mod specific de lucru. Prin urmare, spune Alexandra Manolache, acest lucru determin\u0103 angajatorii din Rom\u00e2nia \u015fi, \u00een general, pe cei din Europa s\u0103 \u00eei considere candida\u0163i valoro\u015fi pentru pozi\u0163ii de coordonare de echipe multiculturale, dezvoltarea sau administrarea brandurilor sau produselor regionale sau chiar globale, precum \u015fi unele pozi\u0163ii cu un impact strategic, cum ar fi dezvoltare de noi produse \u015fi servicii sau penetrarea unor noi pie\u0163e.<\/p>\n
\nViorel Panaite, managing partner al Human Invest & Ken Blanchard Romania, puncteaz\u0103 c\u0103, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een orice alt\u0103 situa\u0163ie, motivele pentru care unii aleg o carier\u0103 peste hotare sunt de o mare diversitate, iar calitatea acestor motive are implica\u0163ii \u00een starea de bine, \u00een calitatea vie\u0163ii \u015fi \u00een succesul lor profesional \u015fi personal. Unii aleg o carier\u0103 peste hotare mai degrab\u0103 pentru foloasele materiale \u015fi financiare: \u00een 3 – 5 ani fac economii \u015fi apoi \u00ee\u015fi reanalizeaz\u0103 priorit\u0103\u0163ile personale \u015fi rezultatele pentru a lua o nou\u0103 decizie. Al\u0163ii – pentru valoarea pe care o v\u0103d \u00een statutul de expat \u015fi stilul de via\u0163\u0103 aferent. O alt\u0103 categorie alege s\u0103-\u015fi continue cariera peste hotare pentru c\u0103 au v\u0103zut op\u0163iuni limitate sau inexistente pentru ei pe plan local, au ajuns la concluzia c\u0103 \u201enu prea au \u00eencotro\u201c \u015fi trebuie s\u0103 se relocheze.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nO alt\u0103 categorie a ales s\u0103 aib\u0103 experien\u0163a unei cariere peste hotare pentru c\u0103 ocazia se alinia bine cu priorit\u0103\u0163ile personale ale momentului lu\u0103rii deciziei: fie erau \u00een c\u0103utarea unei experien\u0163e de a cunoa\u015fte \u015fi de a se conecta la noi culturi, fie cu scopul m\u0103ririi zonei de confort sau pentru fructificarea unei infrastructuri superioare pentru a cre\u015fte profesional. \u201eSunt \u015fi dintre aceia care au v\u0103zut c\u0103 pot s\u0103 sus\u0163in\u0103 un scop major odat\u0103 cu schimbarea locului de munc\u0103 din \u0163ar\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, de exemplu se simt atra\u015fi de cauza unui program global, sau sunt ambasadori ai unor institu\u0163ii globale care activeaz\u0103 pe toate continentele\u201c, spune Viorel Panaite. El conchide c\u0103 \u201eexperien\u0163ele interna\u0163ionale sunt deja tot mai indispensabile \u00een ziua de azi, iar cele exotice reprezint\u0103 un capital valoros pentru cei care vor \u015fi caut\u0103 s\u0103 \u015fi le pun\u0103 \u00een valoare, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 prea mult cont de locul unde \u00ee\u015fi vor desf\u0103\u015fura activitatea\u201c.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14929531\/8\/india2.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nConform studiului anual realizat de Mercer, tensiunile economice \u015fi politice reprezint\u0103 o provocare pentru multina\u0163ionale \u00een procesul de expatriere a angaja\u0163ilor. Ora\u015fe \u2013 fie ele sau nu capitale \u2013 din \u0163\u0103ri ca Afganistan, Madagascar, Caraibe nu se reg\u0103sesc \u00een acest studiu, care acoper\u0103 207 ora\u015fe de pe cinci continente \u015fi m\u0103soar\u0103 comparativ costurile a peste 200 de produse \u015fi servicii \u00een fiecare dintre aceste localit\u0103\u0163i. Acestea includ \u015fi costuri aferente transportului, spa\u0163iului locativ, alimentelor, hainelor, aparaturii casnice \u015fi serviciilor de divertisment.<\/p>\n
\n\u201ePe m\u0103sur\u0103 ce economia mondial\u0103 devine din ce \u00een ce mai interconectat\u0103, 43% dintre companii se a\u015fteapt\u0103 ca num\u0103rul angaja\u0163ilor expatria\u0163i s\u0103 creasc\u0103 \u00een urm\u0103torii doi ani pentru a r\u0103spunde nevoilor de business\u201c, a declarat Ilya Bonic, pre\u015fedinte \u015fi partener senior la Mercer Talent, la lansarea . \u201eTrimiterea angaja\u0163ilor \u00een str\u0103in\u0103tate este necesar\u0103 pentru a concura \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi pentru a p\u0103stra cei mai talenta\u0163i angaja\u0163i, iar angajatorii au nevoie de o \u00een\u0163elegere complet\u0103 \u015fi precis\u0103 a costului implicat.\u201d<\/p>\n
\nStudiul anual Cost of Living realizat de Mercer, companie de consultan\u0163\u0103, lider \u00een resurse umane \u015fi investi\u0163ii, arat\u0103 c\u0103 factori precum instabilitatea pie\u0163elor imobiliare \u015fi infla\u0163ia pentru bunuri \u015fi servicii au un impact semnificativ asupra costului total al companiilor de a face afaceri \u00eentr-un mediu global.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Un bancher \u00een madagascar, un specialist \u00een servicii de facility management \u00een india, un somelier format \u00eentr-un restaurant cotat cu trei stele michelin din caraibe sunt doar c\u00e2\u0163iva din rom\u00e2nii care \u015fi-au construit cariere solide \u00een \u0163\u0103ri care atrag mai pu\u0163ini profesioni\u015fti dec\u00e2t \u0163\u0103rile dezvoltate. \u00een mozambic, madagascar, kenya, malawi, ghana, liberia, sierra leone sau […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7867,4124,37350,6064,80,13021],"class_list":["post-130331","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afganistan","tag-bancheri","tag-madagascar","tag-manager","tag-refuz","tag-roman"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130331","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130331"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130331\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130331"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130331"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130331"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}