{"id":130313,"date":"2015-12-26T13:00:00","date_gmt":"2015-12-26T13:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=130313"},"modified":"2015-12-26T13:00:00","modified_gmt":"2015-12-26T13:00:00","slug":"pretul-petrolului-s-a-prabusit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=130313","title":{"rendered":"Pre\u0163ul petrolului s-a pr\u0103bu\u015fit"},"content":{"rendered":"<p>\nMomentul \u00een care sc\u0103derea se va opri nu se \u00eentrevede \u00eenc\u0103,posibilitatea fiind ca pre\u0163urile s\u0103 scad\u0103 \u015fi mai mult, poate chiar la 20 de dolari pe baril. Declinul este provocat de \u00eencetinirea cre\u015fterii economiei chineze, a doua mare economie a lumii, \u015fi de supraoferta creat\u0103 de livr\u0103rile suplimentare provenite din America de Nord.<\/p>\n<p>\nSc\u0103derea din ultima perioad\u0103 a fost alimentat\u0103 de reuniunea din decembrie a statelor produc\u0103toare de petrol din OPEC, \u00een frunte cu Arabia Saudit\u0103, care men\u0163in produc\u0163ia la 31,5 milioane de barili pe zi, peste plafonul maxim al organiza\u0163iei, organiza\u0163ia refuz\u00e2nd s\u0103 renun\u0163e la strategia de a-\u015fi proteja cota de pia\u0163\u0103 prin pre\u0163uri mici.<\/p>\n<p>\nAtare mi\u015fc\u0103ri erau greu de intuit la \u00eenceputul anului, c\u00e2nd barilul era cotat la 50 de dolari, oricum un pre\u0163 care nu mai fusese \u00eenregistrat din 2009. Motivele invocate pentru sc\u0103derea pre\u0163ului erau atunci cre\u015fterea produc\u0163iei din Rusia \u015fi din Irak; Rusia ajunsese la cel mai ridicat nivel de produc\u0163ie de la destr\u0103marea Uniunii Sovietice, p\u00e2n\u0103 la 10,667 milioane de barili pe zi. Estim\u0103rile anali\u015ftilor indicau sc\u0103deri, dar la niveluri, s\u0103 le zicem suportabile, de 42 de dolari barilul \u00een cazul Goldman Sachs (dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu estim\u0103rile companiei mergeau spre 30 de dolari barilul). Agen\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 pentru Energie anticipa o cre\u015ftere a pre\u0163urilor \u00een a doua jum\u0103tate a lui 2015, miz\u00e2nd pe o reechilibrare a pie\u0163ei \u015fi pe efectele, \u201emarginale\u201c doar, ale cre\u015fterii produc\u0163iei de hidrocarburi din Statele Unite.<\/p>\n<p>\nEfectele sc\u0103derii pre\u0163urilor nu s-au l\u0103sat a\u015fteptate: Lukoil anun\u0163a o sc\u0103dere a investi\u0163iilor din 2015 cu 10%, adic\u0103 1,5 miliarde dolari, concretizat\u0103 prin reducerea cheltuielilor de rafinare \u015fi prin blocarea noilor angaj\u0103ri, c\u00e2t \u015fi prin men\u0163inrea dividendelor la nivelul anului 2014. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu \u015fi OMV anun\u0163a reducerea investi\u0163iilor pentru perioada 2015 &#8211; 2017, dar \u015fi faptul c\u0103 va rata \u0163inta de produc\u0163ie stabilit\u0103 la 400.000 de barili echivalent petrol pe zi.<\/p>\n<p>\nPia\u0163a a primit ceva semnale \u00eencurajatoare \u00een mai, c\u00e2nd China devenea cel mai mare importator de petrol la nivel mondial, devans\u00e2nd pentru prima oar\u0103 Statele Unite, anali\u015ftii apreciind c\u0103 achizi\u0163iile se vor men\u0163ine la un nivel ridicat \u00een pofida ritmului mai lent de cre\u015ftere al economiei chineze. Importurile de petrol ale Chinei au atins \u00een aprilie un nivel record de aproape 7,4 milioane de barili pe zi, peste nivelul de 7,2 milioane de barili pe zi \u00eenregistrat de importurile Statelor Unite. \u201ePozi\u0163ia de cel mai mare importator de \u0163i\u0163ei va conferi Chinei mai mult\u0103 influen\u0163\u0103. Angajamentul Chinei \u00een Orientul Mijlociu va cotinua s\u0103 se schimbe, nu va mai fi un juc\u0103tor minor\u201c, a declarat Philip Andrews-Speed, director pentru cercet\u0103ri \u00een domeniul securit\u0103\u0163ii energiei la National University of Singapore. \u00cen ultimul deceniu, produc\u0103torii de petrol din \u00eentreaga lume \u015fi-au schimbat \u00een mod fundamental rutele comerciale, \u00een condi\u0163iile \u00een care importurile SUA au sc\u0103zut de la peste 10 milioane de barili pe zi \u00een urm\u0103 cu 10 ani la circa 7 milioane de barili pe zi \u00een prezent, \u00een timp ce importurile Chinei au crescut de \u015fapte ori.<\/p>\n<p>\nLa jum\u0103tatea anului marile grupuri petroliere anun\u0163au c\u0103 au redus cheltuielile pentru noi proiecte cu 200 de miliarde de dolari, \u00een cadrul unor m\u0103suri urgente menite s\u0103 protejeze investitorii de sc\u0103derea pre\u0163urilor. Era vorba de am\u00e2narea a 46 de proiecte mari de petrol \u015fi gaze cu rezerve cumulate de 20 de miliarde de barili echivalent de petrol, mai mari dec\u00e2t rezervele dovedite ale Mexicului. \u00centre companiile care am\u00e2n\u0103 marile planuri de produc\u0163ie \u00een a\u015fteptarea sc\u0103derii costurilor se aflau \u015fi BP, Royal Dutch Shell, Chevron, Statoil \u015fi Woodside Petroleum.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5850\/14929156\/2\/35.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5850\/14929156\/2\/35.jpg?height=255&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 255px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nAlte estim\u0103ri indicau c\u0103 industria petrolului are nevoie de 500 de miliarde de dolari pentru ca produc\u0103torii s\u0103 \u00ee\u015fi poat\u0103 pl\u0103ti datoriile. Num\u0103rul obliga\u0163iunilor companiilor de petrol \u015fi gaze cu randamente de cel pu\u0163in 10% s-a triplat \u00een ultimul an, astfel \u00eenc\u00e2t 168 de firme din America de Nord, Europa \u015fi Asia \u00eenregistrau astfel de datorii, iar raportul dintre datoriile nete \u015fi profiturile companiilor se afl\u0103 la cel mai ridicat nivel din ultimele dou\u0103 decenii. Pia\u0163a suprasaturat\u0103 a \u00eempins pre\u0163urile, spre finalul anului, la minimele ultimilor 11 ani, la niveluri comparabile cu cele din 2004, c\u00e2nd au \u00eenceput discu\u0163iile despre un super-ciclu al pie\u0163ei m\u0103rfurilor. Produc\u0163ia de petrol a OPEC se afl\u0103 la niveluri maxime \u00eenc\u0103 de anul trecut, statele membre \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 scoat\u0103 de pe pia\u0163\u0103 produc\u0103torii concuren\u0163i care \u00eenregistreaz\u0103 costuri mai mari de produc\u0163ie, cum sunt cei care exploateaz\u0103 z\u0103c\u0103minte de \u015fist din SUA.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nOferta din pia\u0163\u0103 ar putea cre\u015fte mai mult \u00een 2016, dac\u0103 Iranul va cre\u015fte livr\u0103rile dup\u0103 ridicarea sanc\u0163iunilor. \u00cen Iran costurile de produc\u0163ie a petrolului sunt de 1-1,5 dolari pe baril, acesta fiind un indiciu clar c\u0103 \u0163ara \u00ee\u015fi va majora produc\u0163ia indiferent de nivelul pre\u0163urilor din pia\u0163\u0103. Produc\u0103torii din Golful Persic \u015fi din Rusia au anun\u0163at anterior c\u0103 nu vor reduce livr\u0103rile nici dac\u0103 pre\u0163urile vor sc\u0103dea la 20 de dolari pe baril. Produc\u0163ia OPEC ar putea cre\u015fte anul viitor cu 1 milion de barili pe zi, apreciaz\u0103 anali\u015ftii de la Morgan Stanley, potrivit c\u0103reia cea mai mare parte a ofertei suplimentare va proveni din Iran, Irak \u015fi Arabia Saudit\u0103.<\/p>\n<p>\nPe plan intern, surpriza anului este intrarea pe pia\u0163\u0103 a companiei chineze China Energy Company (CEFC), care a convenit preluarea a 51% din ac\u0163iunile KMG International, fostul Rompetrol Group, \u00een cadrul unor acorduri \u00een valoare total\u0103 de 4 miliarde de dolari semnate la Beijing, \u00een industria petrolului \u015fi gazelor, telecomunica\u0163ii \u015fi energie nuclear\u0103.&nbsp; Tranzac\u0163ia este estimat\u0103 la 500 milioane dolari, cel mult 1 miliard de dolari, sub pre\u0163ul pe care KazMunayGaz i l-a pl\u0103tit lui Dinu Patriciu \u00een 2007. CEFC China Energy Company Limited deruleaz\u0103 opera\u0163iuni \u00een industria petrolului \u015fi gazelor \u015fi \u00een sectorul financiar \u00een aproximativ 15 \u0163\u0103ri. Cu o cifr\u0103 de afaceri de circa 30,5 miliarde de euro \u00een 2014 \u015fi peste 20.000 de angaja\u0163i \u00een \u00eentreaga lume, compania s-a situat printre primele 500 cele mai importante companii capitalizate la nivel mondial \u015fi printre primele 500 cele mai influente branduri din lume. Pe fondul deprecierii majore a \u0163i\u0163eiului \u015fi a produselor finite, cifra de afaceri brut\u0103 \u00eenregistrat\u0103 de grup \u00een primele nou\u0103 luni a sc\u0103zut cu 25%, de la aproximativ 10,3 miliarde dolari \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut la 7,7 miliarde dolari \u00een ianuarie-septembrie anul acesta.<\/p>\n<p>\nPe termen lung, activitatea din industria petrolului va fi afectat\u0103 \u015fi de recentul acord de la Paris, semnat de 195 de state care s-au angajat s\u0103 reduc\u0103 poluarea. Produc\u0103torii de petrol, dar \u015fi \u0163\u0103rile care depind de acesta risc\u0103 s\u0103 suporte costuri masive. Na\u0163iunile Unite estimeaz\u0103 c\u0103 este nevoie de cheltuieli de peste 1.000 de miliarde de dolari pe an pentru eliminarea emisiilor de carbon din economia mondial\u0103 \u015fi pentru a preveni cre\u015fterea temperaturii globale. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 marile companii petroliere \u00ee\u015fi vor \u00eenchide activit\u0103\u0163ile \u00een viitorul apropiat. Potrivit unor estim\u0103ri relativ optimiste referitoare la reducerea emisiilor poluante, efectuate de Agen\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 pentru Energie, carburan\u0163ii fosili vor reprezenta \u00eenc\u0103 75% din cererea de energie, \u00een 2030.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Anul 2015 ar fi trebuit s\u0103 marcheze revenirea pre\u0163urilor petrolului, dup\u0103 c\u0103derea liber\u0103 de anul trecut, c\u00e2nd cota\u0163ia \u0163i\u0163eiului Brent a ajuns sub 65 de dolari pe baril. Dar, \u00een decembrie, pre\u0163urile petrolului au atins minime ale ultimilor \u015fapte ani, de sub 40 de dolari pe baril, \u00eentr-una dintre cele mai lungi perioade de declin din istoria industriei de profil.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[8482,6545,14999,246,9426,474,242,353,2930,33542,340,259,13838,80,9781,8327,24193],"class_list":["post-130313","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-cadere","tag-china","tag-cotatie","tag-crestere","tag-declin","tag-industrie","tag-istorie","tag-petrol","tag-prabusire","tag-pretul-petrolului","tag-preturi","tag-productie","tag-profil","tag-refuz","tag-revenire","tag-scadere","tag-trecut"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130313","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130313"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130313\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130313"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130313"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130313"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}