\nEric Schmidt & Jonathan Rosenberg,
\nCum func\u0163ioneaz\u0103 Google,
\nEditura Publica<\/p>\n
\nDe ce trebuie s\u0103 te fere\u015fti de cei ce dau mecanic din cap<\/p>\n
\nVolumul \u201eCum func\u0163ioneaz\u0103 Google\u201c, scris de pre\u015fedintele consiliului de administra\u0163ie al companiei, fost director executiv, Eric Schmidt \u015fi fostul vicepre\u015fedinte al departamentului de produc\u0163ie Jonathan Rosenberg, este o imagine fascinant\u0103, greu de crezut uneori, a ceea ce se afl\u0103 dincolo de pagina www.google.com, \u00een culisele unui gigant cu o capitalizare bursier\u0103 de aproape 400 de miliarde de dolari. Sunt binecunoscute facilit\u0103\u0163ile de care beneficiaz\u0103 cei peste 50.000 de angaja\u0163i ai companiei, birourile nonconformiste, spa\u0163iile de relaxare, atmosfera destins\u0103 sau raporturile neprotocolare; dar dincolo de acestea se afl\u0103 o cultur\u0103 special\u0103 a companiei, iar Schmidt \u015fi Rosenberg tocmai despre asta vorbesc. De ce este folositoare dezordinea \u00een birouri, de ce nu trebuie asculta\u0163i \u201ehipopotamii\u201c sau de ce trebuie exila\u0163i \u201evale\u0163ii\u201c, dar sus\u0163inute \u201edivele\u201c (v\u0103 ve\u0163i \u00eenchipui u\u015for despre cine este vorba), de ce trebuie evitate c\u0103ile urmate de concuren\u0163\u0103 \u015fi de ce trebuie s\u0103 te fere\u015fti de cei ce dau mecanic din cap sunt doar c\u00e2teva din ideile c\u0103r\u0163ii. Musai de citit.<\/p>\n
\nWalter Isaacson, Inovatorii, Editura Publica<\/p>\n
\nA dezvolta o idee deja existent\u0103: istoria revolu\u0163iei digitate<\/p>\n
\nProgresul nu \u00eenseamn\u0103 numai salturi uria\u015fe, ci \u015fi sute de mici pa\u015fi, spune Walter Isaacson, pre\u015fedintele Aspen Institute, scriitor, fost pre\u015fedinte \u015fi CEO al CNN, autorul binecunoscutei biografii a lui Steve Jobs, dar \u015fi al istoriilor vie\u0163ilor lui Benjamin Franklin, Albert Einstein \u015fi Henry KIssinger, iar \u201eInovatorii. Cum a creat revolu\u0163ia digital\u0103 un grup de hackeri, genii \u015fi tocilari\u201c \u00eenseamn\u0103 tocmai asta: grupuri, grupuri de pa\u015fi mici \u00eentre salturi, f\u0103cute, de-a lungul vremii, de oameni atin\u015fi de geniu sau doar de inspira\u0163ie, care au preg\u0103tit \u015fi au lucrat \u00een comun la fundamentele epocii tehnologice \u00een care omenirea a p\u0103\u015fit. Este nu numai o lucrare cu tent\u0103 biografic\u0103, ci \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103, care prezint\u0103 modul cum computerul personal \u015fi internetul \u015fi telefonul inteligent au ap\u0103rut din min\u0163ile lui Charles Babbage, Ada Lovelace, Alan Turing, Robert Noyce, Tim Berners-Lee, Bill Gates, Larry Page sau a lui Jimmy Wales. Isaacson a prezentat \u00eentr-o istorie cu, s\u0103 recunoa\u015ftem, puternice accente masculine \u015fi contribu\u0163ia feminin\u0103, pentru c\u0103 primii pa\u015fi \u00een ceea ce ast\u0103zi numim programare au fost f\u0103cu\u0163i de femei – Ada Lovelace, fiica poetului Byron, care a conceput primul algoritm procesat de o ma\u015fin\u0103, Grace Hooper, cu o contribu\u0163ie major\u0103 la primele limbaje de programare, sau grupurile de doamne care s-au ocupat de programarea primelor calculatoare, mecanice, electromecanice sau cu l\u0103mpi. Totul \u00eentr-o dinamic\u0103 aparte, iar rezultatul este pl\u0103cut, alert, instructiv.<\/p>\n
\n
\nKen Robinson \u015fi Lou Aronica,
\n\u015ecoli creative,
\nEditura Publica<\/p>\n
\nEduca\u0163ie pentru noua lume<\/p>\n
\nPentru oricine este familiarizat cu conferin\u0163ele TED, Sir Ken Robinson nu mai are nevoie de nicio prezentare, pentru c\u0103 speech-ul s\u0103u \u201eDo schools kill creativity?\u201c, \u00eenregistrat \u00een 2006, este cel mai vizionat, cu 35,5 milioane de acces\u0103ri. Robinson insist\u0103 pentru modificarea sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, astfel \u00eenc\u00e2t creativitatea, \u00eensu\u015fire de baz\u0103 a omului, de oriunde ar fi acesta, din Nordul bogat sau Sudul s\u0103rac, s\u0103 devin\u0103 principalul pilon al preg\u0103tirii elevilor. Aceasta \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care sistemul educa\u0163ional este dominat de standardizare \u015fi de un soi de mecanicism care duce la apari\u0163ia de robo\u0163ei pentru complexul financiar \u015fi industrial. \u201e\u015ecoli creative\u201c vorbe\u015fte despre schimbarea necesar\u0103 a acestui sistem, o schimbare bazat\u0103 pe credin\u0163a \u00een valoarea individualului, pe dreptul la autodeterminare, pe poten\u0163ialul oamenilor de a evolua \u015fi de a tr\u0103i o via\u0163\u0103 decent\u0103 \u015fi pe importan\u0163a responsabilit\u0103\u0163ii civice \u015fi a respectului pentru al\u0163ii. Ken Robinson vorbe\u015fte de crearea de competen\u0163e fundamentale, opt la num\u0103r: curiozitatea – abilitatea de a pune \u00eentreb\u0103ri \u015fi de a explora felul \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 lumea, creativitatea – abilitatea de a genera noi idei \u015fi de a le pune \u00een aplicare, critica – abilitatea de a analiza informa\u0163ii \u015fi idei \u015fi de a formula argumente \u015fi ra\u0163ionamente logice, comunicarea – abilitatea de a exprima g\u00e2nduri \u015fi sentimente, clar, \u00eentr-o varietate de medii \u015fi forme, colaborarea – abilitatea de a lucra constructiv cu al\u0163ii, compasiunea – abilitatea de a fi empatici cu al\u0163ii \u015fi de a ne comporta \u00een consecin\u0163\u0103, calmul – abilitatea de conectare cu via\u0163a interioar\u0103 a sim\u0163irii \u015fi dezvoltarea unei st\u0103ri de armonie personal\u0103 \u015fi echilibru, dar \u015fi spirit civic – abilitatea de implicare constructiv\u0103 \u015fi \u00een societate \u015fi de participare la procesele care o sus\u0163in.<\/p>\n
\n
\nThomas Piketty,
\nCapitalul \u00een secolul XXI,
\nEditura Litera<\/p>\n
\nLectur\u0103 \u015fi pentru 1%, \u015fi pentru 99%<\/p>\n
\nProfesorul Piketty a scris \u015fi a dat lumii una dintre cele mai controversate c\u0103r\u0163i despre economie ale \u00eenceputului de mileniu, este vorba de \u201eCapitalul \u00een secolul XXI\u201c, ap\u0103rut\u0103 \u00een limba francez\u0103 \u00een august 2013, tradus\u0103 \u00een englez\u0103 \u00een 2014 \u015fi \u00een rom\u00e2n\u0103 anul acesta. Interesant c\u0103, \u00eentr-o vreme \u00een care tot mai mul\u0163i scriu lucr\u0103ri cu caracter economic care st\u00e2rnesc tot mai pu\u0163in\u0103 v\u00e2lv\u0103, cartea lui Piketty nu a l\u0103sat pe nimeni indiferent \u015fi, rapid dup\u0103 apari\u0163ia \u00een limba englez\u0103, lumea s-a \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een pro \u015fi contra observa\u0163iilor \u015fi ideilor lui Piketty. Pro au fost laurea\u0163i ai premiului Nobel de talia lui Paul Krugman sau Robert Solow, al\u0103turi de jurnalistul Steven Pearlstein, fostul economist al B\u0103ncii Mondiale Branko Milanovic, istoricii Andrew Hussy sau Emmanuel Todd sau scriitorii \u015fi economi\u015ftii Will Hutton sau Steven Pearlstein. \u015ei \u00een tab\u0103ra celor care se afl\u0103 \u00een dezacord cu economistul francez se afl\u0103 nume grele, de la cunoscutul Martin Wolf de la Financial Times la fostul secretar al Trezoreriei Larry Summers sau cunoscu\u0163ii economi\u015fti James Kenneth Galbraith \u015fi Daron Acemo\u011flu. Cu \u201eCapitalul \u00een secolul XXI\u201c po\u0163i avea doar o rela\u0163ie strict personal\u0103, la fel de personal\u0103 ca \u015fi cea cu \u201eCapitalul\u201c lui Karl Marx \u015fi de aceea trebuie s\u0103 citi\u0163i \u201eCapitalul \u00een secolul XXI\u201c. Trebuie s\u0103-l citi\u0163i indiferent dac\u0103 sunte\u0163i \u00een zona 1% sau \u00een restul de 99%.<\/p>\n
\n
\nPeter Bernstein,
\n\u00cempotriva zeilor
\nEditura Humanitas<\/p>\n
\nUna dintre cele mai importante 22 de c\u0103r\u0163i despre finan\u0163e scrise vreodat\u0103<\/p>\n
\nPremisa c\u0103r\u0163ii lui Peter L. Bernstein (1919 – 2009) este interesant\u0103: istoria modern\u0103 a \u00eenceput \u00een momentul c\u00e2nd oamenii au abandonat credin\u0163a c\u0103 zeii decid ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla \u015fi au adoptat ideea c\u0103 pot prevedea riscurile \u015fi ac\u0163iona pentru atenuarea acestora. Totul \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o coaj\u0103 dens\u0103 de fapte \u015fi povestiri \u015fi idei, ce \u00eencep, istorice\u015fte vorbind, din Antichitate \u015fi se termin\u0103 \u00een timpurile moderne. Eroii nara\u0163iunii sunt c\u00e2t se poate de diver\u015fi, de la Florence Nightingale, infirmiera cu suflet de statistician, care s-a oferit s\u0103 finan\u0163eze o catedr\u0103 de statistic\u0103 aplicat\u0103 la Oxford (au refuzat-o!, \u015fi a \u00eencercat cam trei decenii), la Omar Khayam, poetul de geniu \u015fi matematician, trec\u00e2nd printr-o sumedenie de matematicieni \u015fi oameni de \u015ftiin\u0163\u0103: Pascal, Fermat, Gauss sau Bernoulli. Cartea a fost inclus\u0103 de cunoscutul site economic businessinsider.com \u00een lista celor mai importante 22 de c\u0103r\u0163i despre finan\u0163e scrise vreodat\u0103. Remarcabil este \u015fi aerul vag profetic, pentru c\u0103 ultimul capitol se nume\u015fte \u201e\u00cen a\u015fteptarea dezordinii\u201c. Dac\u0103 l-a\u0163i citit pe Nicholas Taleb \u015fi a sa \u201eLeb\u0103d\u0103 neagr\u0103\u201c, citi\u0163i-l \u015fi pe Bernstein, pentru c\u0103 mi se par a se situa unul la o extrem\u0103 \u015fi cel\u0103lalt la cel\u0103lalt cap\u0103t al certitudinii umane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Topul de c\u0103r\u0163i al anului include, pentru c\u0103 suntem o revist\u0103 de afaceri, o selec\u0163ie din volumele de economie, management \u015fi dezvoltare personal\u0103 pe care le-am primit la redac\u0163ie \u015fi pe care le-am recenzat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7194],"tags":[81,235,466,7878,272,7442,188,7217,31857,6767,80,8503,19959,7630],"class_list":["post-130289","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-carte","tag-afaceri","tag-business","tag-capital","tag-carti","tag-companie","tag-dezvoltare","tag-economie","tag-management","tag-primire","tag-redactie","tag-refuz","tag-revista","tag-selectie","tag-top"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130289","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130289"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130289\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130289"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130289"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130289"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}