{"id":130283,"date":"2015-12-24T08:00:00","date_gmt":"2015-12-24T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=130283"},"modified":"2015-12-24T08:00:00","modified_gmt":"2015-12-24T08:00:00","slug":"romanul-desemnat-antreprenorul-anului-in-italia-a-construit-o-afacere-de-16-milioane-de-euro-mizand-pe-dorul-de-casa-al-conationalilor-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=130283","title":{"rendered":"Rom\u00e2nul desemnat antreprenorul anului \u00een Italia. A construit o afacere de 16 milioane de euro miz\u00e2nd pe dorul de cas\u0103 al cona\u0163ionalilor"},"content":{"rendered":"

\nFlorin Simon, singurul rom\u00e2n desemnat antreprenorul str\u0103in al anului \u00een Italia, face parte din primele genera\u0163ii de emigran\u0163i care au luat drumul Vestului \u00een anii ’90. \u00cen dou\u0103 decenii, a construit o afacere de 16 milioane de euro miz\u00e2nd pe dorul de cas\u0103 al rom\u00e2nilor din Italia.<\/p>\n

\n“Ave\u0163i de mers 10 sta\u0163ii cu metroul, 16 sta\u0163ii cu autobuzul \u015fi 200 de metri pe jos\u201c \u2013 a\u015fa au sunat indica\u0163iile pe care le-am primit la telefon pentru a ajunge din centrul Romei p\u00e2n\u0103 la depozitul lui Florin Simon, antreprenorul numit \u00een urm\u0103 aproximativ trei ani omul de afaceri al anului \u00een Italia, singurul premiu acordat antreprenorilor imigran\u0163i din Italia, de compania de transfer de bani MoneyGram.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nSosit \u00een Peninsul\u0103 \u00een urm\u0103 cu 18 ani, Florin Simon a pus bazele unei companii de import \u015fi distribu\u0163ie de produse fabricate \u00een Rom\u00e2nia care ajung la rom\u00e2nii r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00een toat\u0103 Italia. Afacerea totalizeaz\u0103 \u00een prezent venituri de 16 milioane de euro \u015fi are 50 de angaja\u0163i, to\u0163i rom\u00e2ni. Denumit\u0103 simbolic Roma..nia SRL, compania lui Simon a \u00eendeplinit toate cele cinci criterii pentru c\u00e2\u015ftigarea titlului de \u201ecel mai bun antreprenor\u201c: cre\u015ftere, num\u0103r de angaja\u0163i, inova\u0163ie, tineri antreprenori \u015fi responsabilitate social\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u00cen drum spre depozitul lui Florin Simon, semnele c\u0103 te apropii de o mic\u0103 Rom\u00e2nie sunt evidente de la sta\u0163ia de metrou Rebibbia, \u00een nordul Romei, unde vezi la tot pasul afi\u015fe cu apartamente de \u00eenchiriat \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Depozitul, \u00eentins pe o suprafa\u0163\u0103 de 3.000 de metri p\u0103tra\u0163i, se afl\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 industrial\u0103 din Roma, poart\u0103 \u00een poart\u0103 cu un depozit al produc\u0103torului italian de cafea Lavazza, departe de Forul Roman, de Vatican \u015fi, \u00een general, de ochii turi\u015ftilor. Chiar dac\u0103 era o zi de s\u00e2mb\u0103t\u0103, Florin Simon a fost bucuros s\u0103 acorde un interviu \u00eentre dou\u0103 \u00eent\u00e2lniri de afaceri \u015fi a fost \u00eenc\u00e2ntat s\u0103 r\u0103sfoiasc\u0103 o revist\u0103 Business Magazin \u00een care a g\u0103sit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi povestea antreprenorial\u0103 a lui Adrian G\u00e2rmacea, fondatorul Electric Plus \u015fi al brandului Barrier, originar, la fel ca \u015fi el, din zona Moldovei. Sunt prieteni \u015fi, potrivit lui Simon, se g\u00e2ndeau chiar s\u0103 colaboreze, dar afacerea rom\u00e2nului stabilit \u00een Italia se concentreaz\u0103 deocamdat\u0103 exclusiv pe produsele alimentare.<\/p>\n

\n\u201ePovestea mea este lung\u0103, a\u015f putea spune c\u0103 poate fi cuprins\u0103 \u00eentr-o carte\u201c, \u015fi-a \u00eenceput Simon discursul pres\u0103rat cu oftaturi dese \u015fi z\u00e2mbete modeste. \u00cencepe cu concluziile: a sosit singur la Roma \u00een 1996, la 26 de ani, dar acum al\u0103turi de el se afl\u0103 p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, so\u0163ia sa, Monica, f\u0103r\u0103 de care spune c\u0103 nu \u015fi-ar fi putut construi afacerea, \u015fi cei doi copii, unul \u00een v\u00e2rst\u0103 de 19 ani, student la Economie \u015fi Management \u00een Roma, \u015fi un b\u0103ie\u0163el de 12 ani, elev pasionat de fotbal.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nSpiritul antreprenorial al lui Simon a \u00eenceput s\u0103 se manifeste c\u00e2nd avea pu\u0163in peste 20 de ani, \u00een Bac\u0103u: \u201eF\u0103ceam tot comer\u0163, adic\u0103 luam de aici – vindeam acolo, vindeam ni\u015fte m\u0103su\u0163e g\u0103site prin t\u00e2rgurile la care mergeam zilnic: la Roznov, la T\u00e2rgu-Frumos, la Bucure\u015fti\u201c. \u015ei-a \u00eencercat apoi norocul cu un bar \u015fi, pentru c\u0103 lucrurile nu mergeau bine, a decis s\u0103 plece \u00een Italia cu g\u00e2ndul de a economisi banii de care afacerile lui aveau nevoie ca s\u0103 func\u0163ioneze. \u201eAm venit \u00een Italia pentru c\u0103 aveam aici o rud\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 care mi-a spus c\u0103 \u00eemi poate oferi un pat. Era bun \u015fi acesta, nu am fost nevoit s\u0103 dorm pe sub poduri sau prin vagoane, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu al\u0163i cona\u0163ionali\u201c, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Simon.<\/p>\n

\nCele patru luni care au urmat au fost \u00eens\u0103 printre cele mai grele din via\u0163a sa: posturile erau blocate, mai ales \u00een domeniul construc\u0163iilor, din cauza Mani Pulite, una dintre cele mai vaste opera\u0163iuni anticorup\u0163ie din Europa Occidental\u0103 postbelic\u0103, \u00een care a fost dezv\u0103luit\u0103 lumea afacerilor murdare din spatele sistemului politic italian. Dup\u0103 patru luni a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 un loc de munc\u0103 pe un \u015fantier, tot prin intermediul unei cuno\u015ftin\u0163e. \u201e\u0162in minte c\u0103 eram foarte descurajat \u015fi a\u015f fi vrut s\u0103 m\u0103 \u00eentorc\u201c, spune Simon. Dar nu se putea \u00eentoarce din cauza unui \u00eemprumut de 1.000 de dolari pe care trebuia s\u0103 \u00eel returneze cu dob\u00e2nd\u0103. \u201eMomentele \u00een care vii sunt foarte grele, te g\u00e2nde\u015fti numai la familie \u015fi \u00ee\u0163i spui \u00abCe bine era acas\u0103!\u00bb.\u201c A \u00eenceput s\u0103 lucreze ca salahor (ajutor de zidar – n.r.), munc\u0103 ce \u00eei asigura un c\u00e2\u015ftig zilnic ce echivaleaz\u0103 ast\u0103zi cu suma de 25 de euro. \u201eEra o experien\u0163\u0103 nou\u0103 \u015fi nu \u00eemi pl\u0103cea, niciodat\u0103 nu m-am g\u00e2ndit c\u0103 o s\u0103 lucrez \u00een construc\u0163ii, nici nu m\u0103 uitam la domeniul acesta c\u00e2nd eram \u00een Rom\u00e2nia.\u201c<\/p>\n

\nSpera \u00eens\u0103 s\u0103 str\u00e2ng\u0103 10.000 de dolari \u00eentr-un an, cu care s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi continue afacerile. Dup\u0103 un an \u00eens\u0103, a realizat c\u0103 nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 economiseasc\u0103 nici m\u0103car suma pe care o \u00eemprumutase din cauza cheltuielilor pe chirie \u015fi hran\u0103. \u201eDup\u0103 un an de zile \u00eencepusem s\u0103 m\u0103 obi\u015fnuiesc \u015fi s\u0103 \u00eemi dau seama c\u0103, dac\u0103 nu \u015ftiu chiar nimic, o s\u0103 r\u0103m\u00e2n salahor toat\u0103 via\u0163a, iar visurile mele nu se vor putea adeveri niciodat\u0103\u201c, rememoreaz\u0103 el momentul c\u00e2nd a con\u015ftientizat c\u0103 s-ar putea s\u0103 stea \u00een Italia mai mult dec\u00e2t \u00ee\u015fi propusese. I-a venit astfel ideea de a-\u015fi face o firm\u0103 de renov\u0103ri, la mod\u0103 la vremea aceea \u00een Peninsul\u0103. Pentru a face acest lucru, trebuia s\u0103 cunoasc\u0103 meseria, astfel c\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se implice tot mai mult \u00een activit\u0103\u0163ile firmei de construc\u0163ii \u00een care era angajat.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nUlterior s-a angajat \u00eentr-o alt\u0103 firm\u0103, ni\u015fat\u0103 pe ceea ce \u00ee\u015fi dorea el s\u0103 fac\u0103 \u2013 rigips, pere\u0163i fal\u015fi, tavane \u2013 , iar dup\u0103 trei ani consider\u0103 c\u0103 \u201ea \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u0163e\u201c. O alt\u0103 problem\u0103 de care s-a lovit \u00een \u00eentemeierea unei firme era \u00eens\u0103 lipsa documentelor care s\u0103 \u00eei asigure \u015federea legal\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. \u201eM\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 niciodat\u0103 nu o s\u0103 m\u0103 pot realiza. Italia era o \u0163ar\u0103 care nu \u00ee\u0163i oferea prea multe \u015fi trebuia s\u0103 r\u0103zba\u0163i singur.\u201c A reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 documentele \u00een anul 2000, datorit\u0103 so\u0163iei. Sosit\u0103 \u015fi ea \u00een Italia la un an dup\u0103 so\u0163ul s\u0103u, a \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00een cadrul unor familii care au ajutat-o s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 documentele mult mai repede \u015fi astfel au intrat am\u00e2ndoi \u00een legalitate.<\/p>\n

<\/p>\n

\nPa\u015fii urm\u0103tori au fost astfel mult mai simplu de f\u0103cut, potrivit lui Simon. Cei doi au pus \u00een anul 2000 bazele firmei de renov\u0103ri de apartamente pentru care antreprenorul observase poten\u0163ial. Au angajat doi oameni \u015fi au \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 toate lucr\u0103rile ce \u0163in de o renovare, de la zugr\u0103vit p\u00e2n\u0103 la renov\u0103ri totale. \u201eRenovare total\u0103 \u00eenseamn\u0103 la ei d\u0103r\u00e2marea tuturor pere\u0163ilor, nu e ca la noi, unde baia r\u0103m\u00e2ne la locul ini\u0163ial \u015fi buc\u0103t\u0103ria la fel. Ei d\u0103r\u00e2m\u0103 tot\u201c, spune Simon amuzat. Dup\u0103 cinci ani de activitate cu firma de renov\u0103ri, au identificat o alt\u0103 ni\u015f\u0103 pe care s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 o afacere, pe seama num\u0103rului din ce \u00een ce mai mare de cona\u0163ionali ce soseau \u00een Italia: deschiderea unui magazin cu produse rom\u00e2ne\u015fti. Simon a creat numele noii firme, Roma..nia, \u00een ideea de a face ceva c\u00e2t mai aproape de \u0163ar\u0103, concept pe care se bazeaz\u0103 de fapt \u00eentreaga afacere. \u201eCele dou\u0103 puncte de suspensie se explic\u0103 prin faptul c\u0103 cei de la Registrul Comer\u0163ului au gre\u015fit la momentul \u00eenregistr\u0103rii firmei, c\u00e2nd au omis un punct\u201c, explic\u0103 el de ce cele trei puncte normale de suspensie sunt doar dou\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen 2005 au deschis primul magazin, \u00eentr-un cartier \u00een care locuiau mai mul\u0163i rom\u00e2ni din Roma. Era prima afacere \u00een care muncea cot la cot cu so\u0163ia, care p\u00e2n\u0103 atunci lucrase \u00een mai multe firme, cel mai recent post ocupat fiind \u00een cadrul unui hotel. Au investit \u00een magazin 50.000 de euro, bani ob\u0163inu\u0163i din v\u00e2nzarea unui aparta-ment cump\u0103rat \u00eentre timp \u00een \u0163ar\u0103. \u201eAtunci am renun\u0163at pentru moment s\u0103 ne g\u00e2ndim la Rom\u00e2nia. Nu eram deci\u015fi dac\u0103 s\u0103 investim acas\u0103, iar c\u00e2nd e\u015fti a\u015fa, fugind dup\u0103 doi iepuri, niciodat\u0103 nu \u015ftii ce s\u0103 faci\u201c, spune Simon. Chiar dac\u0103 nu avea informa\u0163ii clare despre pa\u015fii pe care \u00eei aveau de f\u0103cut \u00eentr-o astfel de afacere, fiind primii care f\u0103ceau un magazin rom\u00e2nesc \u00een Roma, \u015fi-au investit \u00een ea to\u0163i banii. Au \u00eenceput activitatea \u00eentr-un spa\u0163iu de aproximativ 30 de metri p\u0103tra\u0163i, cu so\u0163ia pe postul de v\u00e2nz\u0103toare \u015fi cu Florin Simon responsabil de aprovizionarea cu produsele rom\u00e2ne\u015fti ce se g\u0103seau la vremea respectiv\u0103 \u00een Italia. \u0162in\u00e2nd cont c\u0103 era anul 2005, an \u00een care Rom\u00e2nia nu f\u0103cea \u00eenc\u0103 parte din comunitatea european\u0103, g\u0103sirea acestora s-a dovedit a fi destul de dificil\u0103. Simon aflase de existen\u0163a unui antreprenor din Satu Mare care f\u0103cea la Milano salamuri, l-a contactat, iar la Torino a g\u0103sit un alt rom\u00e2n importator de produse rom\u00e2ne\u015fti, care \u00ee\u015fi \u00eencepuse \u015fi el activitatea de pu\u0163in timp. Colaboratorul din Torino a fost bucuros s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een persoana lui Simon distribuitorul pe zona Romei \u015fi astfel a reu\u015fit s\u0103 porneasc\u0103 afacerea.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nDup\u0103 c\u00e2teva luni de la inaugurarea magazinului \u00een care aducea produse precum halvaua, Eugenia \u015fi mezelurile rom\u00e2ne\u015fti, tot mai mul\u0163i clien\u0163i au \u00eenceput s\u0103 \u00eei pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri despre planul s\u0103u de afaceri, despre modul cum a reu\u015fit s\u0103 pun\u0103 bazele magazinului, s\u0103 ob\u0163in\u0103 licen\u0163ele \u015fi alte proceduri care \u0163ineau de lansarea acesteia. \u201eVeneau s\u0103 cumpere, le pl\u0103cea magazinul, iar apoi am \u00eenceput s\u0103 \u00eei consiliem pe o parte dintre ei. Am dob\u00e2ndit astfel informa\u0163ia c\u0103 \u00een perioada ce urma se vor deschide \u015fi alte magazine rom\u00e2ne\u015fti\u201c, explic\u0103 Simon motivul pentru care a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00ee\u015fi extind\u0103 afacerea un an mai t\u00e2rziu. Extinderea s-a concretizat prin achizi\u0163ionarea unui mic depozit cu o suprafa\u0163\u0103 de 150 de metri p\u0103tra\u0163i, aflat \u00een apropierea magazinului, care i-a determinat s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u015fi importurile directe din Rom\u00e2nia, demers greoi \u00een acea perioad\u0103, din cauza procedurilor vamale difi-cile. \u015ei-a cump\u0103rat apoi \u015fi o ma\u015fin\u0103 cu care a \u00eenceput distribu\u0163ia pentru primele magazine rom\u00e2ne\u015fti deschise ulterior.<\/p>\n

\n\u201e\u00cei luam pe patronii celorlalte magazine rom\u00e2ne\u015fti cu mine la Milano, le ar\u0103tam de unde se iau pro-dusele, nu eram egoist, competi\u0163ia este bun\u0103 pentru c\u0103 te \u0163ine cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt.\u201c Dup\u0103 \u00eenc\u0103 un an, a cump\u0103rat depozitul de 400 de metri p\u0103tra\u0163i de\u0163inut de un chinez \u00een vecin\u0103tatea primului s\u0103u depozit, iar cre\u015fterile au continuat. \u201eCre\u015fterile de la an la an au fost semnificative, am recuperat investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 \u00een mai pu\u0163in de un an \u015fi am crescut cu circa 200-300% \u00een primii ani.\u201c Afacerea a crescut chiar \u015fi pe timp de criz\u0103: chiar dac\u0103 nu cu acela\u015fi ritm, cre\u015fterile s-au men\u0163inut la 10-15%. Modul \u00een care Simon \u015fi-a dezvoltat afacerea se vede cel mai bine \u00een depozitul de 3.000 de metri p\u0103tra\u0163i \u00een care se afl\u0103 mai bine de 3.500 de tipuri de produse fabricate \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi \u00een curtea din care pleac\u0103 zilnic cele zece ma\u015fini care fac distribu\u0163ia produselor. Afacerile lui Simon au ajuns anul trecut la 16 milioane de euro, iar num\u0103rul de angaja\u0163i la 50 de rom\u00e2ni veni\u0163i din toate zonele \u0163\u0103rii. So\u0163ia lui Simon este, potrivit antreprenorului, pionul principal al afacerii \u015fi este \u201edirectorul de resurse umane\u201c al firmei, ocup\u00e2ndu-se de tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 personal \u015fi administra\u0163ie.<\/p>\n

<\/p>\n

\nProdusele rom\u00e2ne\u015fti ajung \u00een 500 de puncte de lucru din Italia, printre care \u015fi re\u0163elele mari de hipermarketuri precum Auchan \u015fi Carrefour. Potrivit lui Simon, nu doar rom\u00e2nii, ci \u015fi al\u0163i patroni de spa\u0163ii de retail, fie ei italieni sau de alt\u0103 na\u0163ionalitate, au creat \u00een incinta magazinelor col\u0163uri etnice cu produse rom\u00e2ne\u015fti, \u00een cazul \u00een care zona este dominat\u0103 de o comunitate rom\u00e2neasc\u0103. Motivele pentru care rom\u00e2nii prefer\u0103 aceste produse \u0163in \u015fi de na\u0163ionalism, dar mai ales de obiceiurile de consum, explic\u0103 Simon: \u201ePot s\u0103 simt\u0103 \u015fi o oarecare nostalgie, dar nu dorul de \u0163ar\u0103 este motivul principal pentru care cump\u0103r\u0103. Rom\u00e2nii nu se pot obi\u015fnui cu produsele italiene, dup\u0103 cum nici italienii nu se pot obi\u015fnui cu produsele rom\u00e2ne\u015fti\u201c. Argumente importante sunt aportul caloric mai ridicat al alimentelor rom\u00e2ne\u015fti, necesar \u00een tipul de munc\u0103 \u00eentreprins de majoritatea emigran\u0163ilor rom\u00e2ni, dar \u015fi pre\u0163ul mai mic al produselor: \u201ePrefer\u0103 s\u0103 ia pe \u015fantier o conserv\u0103 dec\u00e2t s\u0103 m\u0103n\u00e2nce un sandvi\u015f cu prosciutto sau cu salam italian\u201c.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nFlorin Simon lucreaz\u0103 cu aproximativ 100 de produc\u0103tori din Rom\u00e2nia, printre care Cris-Tim, Marcelu, Elit, Kosarom \u2013 \u201eFiecare m\u0103n\u00e2nc\u0103 produsele din zona de provenien\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi am \u00eencercat s\u0103 aducem m\u0103rcile \u00een func\u0163ie de cerin\u0163ele lor\u201c, argumenteaz\u0103 Simon motivele diversit\u0103\u0163ii m\u0103rcilor de produse. Cel mai bine v\u00e2ndute produse, din punctul de vedere al gamei, sunt mezelurile (68% din v\u00e2nz\u0103ri), apoi mur\u0103turile (21%), produse urmate de semin\u0163ele de floarea-soarelui, pufule\u0163i \u015fi eugenii. Popularitatea acestor produse l-a determi-nat pe antreprenor s\u0103 \u00eenceap\u0103, \u00een urm\u0103 cu trei ani, \u015fi produc\u0163ia lor sub m\u0103rcile proprii, prin intermediul unor parteneri din Rom\u00e2nia: Tradia (mezeluri), Koladin (mur\u0103turi), c\u00e2t \u015fi Piciul (dulciuri).<\/p>\n

\n\u201eNu le-am f\u0103cut doar \u00een ideea de a avea \u015fi branduri proprii, ci pentru a ne proteja de concuren\u0163\u0103, pentru sta-bilirea unui pre\u0163 mai bun \u00een momentul stabilirii contractelor cu furnizorii, c\u00e2t \u015fi pentru promovarea proprie. Cel mai important c\u00e2\u015ftig adus de aceste produse este c\u0103 te po\u0163i proteja pu\u0163in \u015fi nu mai exist\u0103 riscul ca, dup\u0103 ce ai construit o pia\u0163\u0103, s\u0103 vin\u0103 furnizorul direct cu produsele sau prin intermediul concuren\u0163ilor; dac\u0103 este brandul t\u0103u, nu poate fi distribuit de nimeni altcineva.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nPlanurile de viitor ale lui Florin Simon includ \u015fi cre\u015fterea unei afaceri similare \u00eencepute \u00een Rom\u00e2nia, unde \u00eencearc\u0103, de doi ani, s\u0103 \u00eei \u00eenve\u0163e pe rom\u00e2ni gustul Italiei. Are dou\u0103 depozite, unul la Bac\u0103u, altul la Timi\u015foara, prin care distribuie exclusiv \u00een zona HoReCa produse tradi\u0163ionale italiene\u015fti precum prosciutto, m\u0103sline, ro\u015fii \u00een sos de bulion \u015fi altele. \u201eEste mult mai greu dec\u00e2t m\u0103 a\u015fteptam, nu avem acolo aceea\u015fi dezvoltare ca \u015fi cea din Ita-lia.\u201c Motivele sunt legate mai ales de pre\u0163ul mai ridicat al produselor italiene\u015fti, dar \u015fi de concuren\u0163a mai mare. Chiar dac\u0103, prin natura afacerii, ajunge deseori \u00een Rom\u00e2nia, g\u00e2ndul \u00eentoarcerii \u00een \u0163ar\u0103 a disp\u0103rut: \u201eAvem p\u0103rin\u0163ii cu noi, cel mai mare dintre copii studiaz\u0103 aici, cel mic este n\u0103scut aici, pentru ei Rom\u00e2nia este departe din toate punctele de vedere, de\u015fi mergem acolo \u00een fiecare an \u00een vacan\u0163e\u201c. \u00ce\u015fi sf\u0103tuie\u015fte totu\u015fi cona\u0163ionalii din Italia s\u0103 \u00eei \u00eenve\u0163e rom\u00e2na pe copiii lor, pentru c\u0103 \u201enu \u015ftii ce va fi \u00een via\u0163\u0103\u201c: \u201eEu cred c\u0103 Rom\u00e2nia este un stat \u00een care peste c\u00e2\u0163iva ani se va putea investi. Nu \u015ftiu cum se vede din afar\u0103, dar italienii nu trec printr-o perioad\u0103 favorabil\u0103, exist\u0103 foarte mul\u0163i \u015fomeri, mai ales pentru c\u0103, dac\u0103 rom\u00e2nii nu se dau \u00een l\u0103turi de la muncile fizice, italienii nu sunt obi\u015fnui\u0163i cu acestea\u201c.<\/p>\n

<\/p>\n

\nSpune c\u0103 a observat, at\u00e2t din discu\u0163iile cu prietenii s\u0103i care de\u0163in firme de construc\u0163ii, c\u00e2t \u015fi \u00een propria firm\u0103, c\u0103 num\u0103rul cererilor de angajare din partea italienilor este din ce \u00een ce mai mare, mai ales din partea tinerilor: \u201eCred \u015fi c\u0103 multe probleme au fost generate de criz\u0103, dar cred \u015fi mai mult \u00een faptul c\u0103 foarte mult\u0103 lume nu vrea s\u0103 munceasc\u0103. Noi c\u0103ut\u0103m foarte mult for\u0163\u0103 de munc\u0103, dar c\u0103ut\u0103m oameni buni. Oamenii trebuie s\u0103 fie re-sponsabili, con\u015ftiincio\u015fi \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u00een cele opt ore c\u00e2t stai la munc\u0103 trebuie s\u0103 fii dedicat acesteia\u201c. De aceea crede c\u0103 sunt mul\u0163i \u015fomeri, pentru c\u0103 oamenii \u00ee\u015fi trateaz\u0103 superficial locurile de munc\u0103, iar angajatorii sunt mai precau\u0163i, dar tot de aceea crede c\u0103 mul\u0163i rom\u00e2ni reu\u015fesc \u00een str\u0103in\u0103tate: \u201eCine pleac\u0103 \u00een Italia sau \u00een orice alt\u0103 \u0163ar\u0103 trebuie s\u0103 accepte c\u0103 nu va primi nimic pe tav\u0103 \u015fi s\u0103 demonstreze c\u0103 este mai bun dec\u00e2t altul\u201c.<\/p>\n

\nFlorin Simon crede c\u0103 valul de emigran\u0163i care a f\u0103cut Rom\u00e2nia cunoscut\u0103 \u00een lume (\u015fi cu bune, \u015fi cu rele) va avea ca revers investi\u0163ii str\u0103ine pe pia\u0163a local\u0103: \u201eCei mai mul\u0163i italieni care au mers \u00een Rom\u00e2nia cu mine vor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u015fi chiar s\u0103 investeasc\u0103 acolo. Au \u00eencredere \u00een mine \u015fi m\u0103 \u00eentreab\u0103 ce ar putea face, singurul lucru care \u00eei  \u00eempiedic\u0103 s\u0103 plece fiind clima\u201c. \u00cen plus, este \u00eencrez\u0103tor c\u0103 lucrurile se vor schimba \u00een bine \u00een Rom\u00e2nia, unde ultima perioad\u0103 a fost dominat\u0103 de \u015ftiri despre arest\u0103ri \u015fi asta \u201ene face s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia ultimilor 25 de ani doar s-a furat. Aceasta este percep\u0163ia de acum a tuturor celor din afar\u0103. Pentru ca lucrurile s\u0103 se schimbe, este foarte important ca cei care ne conduc, nu numai \u0163ara, dar \u015fi jude\u0163ele \u015fi ora\u015fele, s\u0103 \u00eei ajute pe cei care vor s\u0103 investeasc\u0103. P\u00e2n\u0103 acum nu a fost a\u015fa, am avut mul\u0163i prieteni care au \u00eencercat s\u0103 investeasc\u0103 cei 50.000 de euro economisi\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een Rom\u00e2nia, i-au pierdut, au venit \u00eenapoi \u015fi au fost nevoi\u0163i s\u0103 re\u00eenceap\u0103 de la zero\u201c. Spune c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum lucrurile au fost mai degrab\u0103 potrivnice antreprenorilor care au vrut s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 o afacere cu banii economisi\u0163i muncind \u00een str\u0103in\u0103tate, aspect pe care l-a observat \u00een Bac\u0103u, ora\u015ful s\u0103u de orgine.<\/p>\n

\nDac\u0103 rom\u00e2nii care se \u00eentorc nu prea reu\u015fesc, str\u0103inii care vin \u00een Rom\u00e2nia au de cele mai multe ori succes. Enrico Perini, italianul care sosea \u00een Rom\u00e2nia cam \u00een aceea\u015fi vreme c\u00e2nd Simon f\u0103cea comer\u0163 \u00een zona Moldovei, conduce \u00een prezent furnizorul de instala\u0163ii Romstal Imex, cu afaceri de 112 milioane de euro \u015fi 1.000 de angaja\u0163i, potrivit celor mai recente informa\u0163ii publice. \u00cen 1992, Enrico Perini \u015fi un prieten de-al s\u0103u aduceau din Italia calorifere \u015fi pantofi pe care le vindeau cu duba pe litoralul rom\u00e2nesc, \u00een perioada verii, povestea an-treprenorul \u00eentr-un interviu anterior acordat Business Magazin. Cel mai mare vis de tinere\u0163e al lui Enrico Perini era s\u0103-\u015fi fac\u0103 o firm\u0103 \u015fi s\u0103 aib\u0103 o cifr\u0103 de afaceri de 250.000 de euro. \u00cen Rom\u00e2nia a ajuns prin ceea ce nu-me\u015fte \u201eincon\u015ftien\u0163a tinere\u0163ii\u201c. A venit aici dup\u0103 ce patronul la care lucra i-a refuzat o m\u0103rire de salariu de 1,5 euro pe zi. Potrivit antreprenorului, \u00een Italia n-ar fi putut construi o firm\u0103 de asemenea dimensiuni ca Romstal, pentru c\u0103 acolo pia\u0163a este a\u015fezat\u0103 \u015fi \u015fansele de a cre\u015fte la fel ca \u00een Rom\u00e2nia sunt aproape nule. \u00cent\u00e2mplarea este \u00eens\u0103 cea care l-a adus aici: la 25 de ani, \u015fi-a f\u0103cut vacan\u0163a la schi \u00een Poiana Bra\u015fov, cea mai ieftin\u0103 variant\u0103 pentru acest sport. Rom\u00e2nia anului 1992 i s-a p\u0103rut \u201eca un film cu John Wayne: to\u0163i cowboy-ii la start \u015fi \u015fansa de partea celui ce alearg\u0103 mai repede\u201c. \u0162ara oferea la acel moment o oportunitate unic\u0103 \u015fi Enrico Perini povestea c\u0103, de\u015fi nu a f\u0103cut dec\u00e2t opt clase, a v\u0103zut c\u0103 din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 lipseau, \u00een 1992, o mul\u0163ime de lucruri pe care oamenii nici m\u0103car nu \u015fi le doreau: \u201eera doar o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd lumea ajungea s\u0103 le dore-asc\u0103, s\u0103 lupte \u015fi s\u0103 aib\u0103 lucruri ca \u00een Italia\u201c. La dou\u0103 luni dup\u0103 vacan\u0163\u0103 s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, pornind cu o chel-tuial\u0103 ini\u0163ial\u0103 de 30.000 de euro \u015fi cu credite de la furnizorii cu care lucra \u015fi \u00een Italia.<\/p>\n

<\/p>\n

\nDac\u0103 povestea lui Perini \u00een Rom\u00e2nia face parte din categoria excep\u0163iilor, fenomenul \u00eentreprinz\u0103torilor rom\u00e2ni \u00een Italia este mai r\u0103sp\u00e2ndit. Povestea rom\u00e2nului Florin Simon a devenit popular\u0103 \u00een Italia datorit\u0103 premiului MoneyGram Award 2012, dar, asemenea lui, mul\u0163i antreprenori imigran\u0163i au contribuit la cre\u015fterea economiei italiene, dar \u015fi a celorlalte \u0163\u0103ri preferate de migran\u0163ii rom\u00e2ni. Potrivit datelor publicate de presa italian\u0103 preluate de la Registrul Camerei de Comer\u0163 din Italia, num\u0103rul companiilor create de reziden\u0163i str\u0103ini \u00een 2013 era de 400.000 \u015fi reprezenta 7,5% din totalul firmelor \u00eenregistrate, \u00een cre\u015ftere cu 5,7% fa\u0163\u0103 de anul anterior \u015fi \u00een cadrul c\u0103rora lucrau trei milioane de italieni.<\/p>\n

\n\u201eCompaniile fondate de imigran\u0163i sunt singurele care evolueaz\u0103, cresc\u00e2nd \u015fi cre\u00e2nd locuri de munc\u0103 \u00een Italia\u201c, spunea Dario Perini, pre\u015fedintele SPAMI Europe (Association Services Small and Medium Enterprises) \u00een cadrul unei conferin\u0163e ce avea titlul \u201eDoing business for foreigners in Italy\u201c \u015fi unde a amintit \u015fi numele lui Florin Simon. Conform datelor Registrului de Comer\u0163 din Italia \u2013 \u0163ar\u0103 \u00een care se afl\u0103 aproape un milion de reziden\u0163i rom\u00e2ni din cei aproximativ 3,3 milioane pleca\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate \u2013 \u00een 2014 erau \u00eenscrise 46.215 firme individuale, respectiv persoane fizice autorizate provenind din \u0163ara noastr\u0103 care des-f\u0103\u015foar\u0103 diverse activit\u0103\u0163i pe teritoriul italian. Majoritatea activeaz\u0103 \u00een construc\u0163ii (70,4%), comer\u0163, repara\u0163ii (9,2%), sectorul manufacturier (4,5%), \u00eenchirieri, agen\u0163ii de turism, servicii dedicate persoanelor (3,9%), hoteluri \u015fi restaurante (2,8%), transport \u015fi depozitare (1,7%) sau agricultur\u0103 \u015fi silvicultur\u0103 (1,7%). Roma \u015fi Torino sunt ora\u015fele cu cel mai mare num\u0103r de antreprenori rom\u00e2ni, num\u0103rul total de firme \u00eenregistrate \u00een marile ora\u015fe fiind de peste 6.000. Acestea sunt urmate de Milano \u015fi Floren\u0163a (>2.000), Verona \u015fi Padova (>1.000). Potrivit in-forma\u0163iilor de pe site-ul Ambasadei Rom\u00e2niei \u00een Italia, de\u015fi num\u0103rul firmelor \u00eenregistrate \u00een partea de centru-sud a Italiei a crescut, mai mult de jum\u0103tate sunt concentrate \u00een localit\u0103\u0163ile din nord.<\/p>\n

\nTotodat\u0103, fa\u0163\u0103 de anul anterior se observ\u0103 o diversificare a domeniilor de activitate, cresc\u00e2nd num\u0103rul firmelor care activeaz\u0103 \u00een sectoarele productiv, comer\u0163, servicii profesionale \u015fi tehnico-\u015ftiin\u0163ifice, agricultur\u0103, servicii specializate. \u00cen plus fa\u0163\u0103 de cele aproximativ 46.000 de firme sunt \u00eenregistrate pe teritoriul italian circa 30.000 de alte tipuri de societ\u0103\u0163i comer-ciale (S.A., S.R.L., societ\u0103\u0163i \u00een comand\u0103 simpl\u0103 etc.), \u00een care cel pu\u0163in un ac\u0163ionar sau un membru al conducerii (pre\u015fedintele consiliului de administra\u0163ie) este o persoan\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Num\u0103rul oamenilor de afaceri rom\u00e2ni din Italia este \u00eens\u0103 \u015fi mai mare dac\u0103 \u0163inem cont de faptul c\u0103 sistemul de \u00eenregistrare al camerei de comer\u0163 din Italia nu permite identificarea firmelor rom\u00e2ne\u015fti care \u015fi-au deschis o sucursal\u0103 sau un punct de lu-cru \u00een Italia. Efervescen\u0163a rela\u0163iilor comerciale rom\u00e2no-italiene se reflect\u0103 mai ales \u00een volumul schimburilor comerciale biliaterale \u00eentre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, care se plasa \u00een 2014 la 11,67 miliarde de euro, \u00een cre\u015ftere cu 6,5% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului anterior. Exportul rom\u00e2nesc a fost de 5,812 mld. euro, \u00een cre\u015ftere cu 9,1% fa\u0163\u0103 de anul precent, iar importul din Italia de 5,858 mld.  euro, \u00een cre\u015ftere cu 4,1%. Soldul balan\u0163ei comerciale creat astfel ajunsese la -49,8 milioane de euro, defavorabil p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne. Ponderea schimburilor comerciale rom\u00e2no-italiene este de 11,32% \u00een totalul comer\u0163ului exterior al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\nImpacul mobilit\u0103\u0163ii dinspre Europa de Est spre Italia \u015fi, \u00een general, spre \u0163\u0103rile din UE 15 este mai ales pozitiv, potrivit unui raport publicat de Societatea Academic\u0103 Rom\u00e2n\u0103 anul trecut. \u00cen perioada 2004-2009, mobilitatea dinspre Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria a dus la o cre\u015ftere agregat\u0103 a PIB-ului \u00een UE-15 de 0,34%, iar impactul cel mai important a fost asupra \u0163\u0103rilor devenite destina\u0163iile preferate pentru muncitorii rom\u00e2ni \u015fi bulgari: impactul pe termen lung asupra PIB-ului Italiei este de 0,93%, iar asupra PIB-ului Spaniei, de 1,33%. \u00cen schimb, raportul arat\u0103 c\u0103, pentru \u0163\u0103rile de origine, efectul asupra dezvolt\u0103rii este negativ: pe termen lung, impactul asupra \u0163\u0103rii noastre este de -8,52% din PIB, iar impactul pe termen lung asupra PIB\/capita este de -0,89%. Valoarea medie a sumei trimise c\u0103tre rudele de acas\u0103 a fost de 320 dolari anul trecut, iar valoarea total\u0103 a remiterilor a fost de 6 miliarde de euro; pentru anul acesta, Western Union prognozeaz\u0103 o cre\u015ftere de o singur\u0103 cifr\u0103 a volumelor remiterilor, mult mai mic\u0103 dec\u00e2t cre\u015fterile de 12-13% de la \u00eenceputul anilor 2000, c\u00e2nd se sim\u0163ea efectul cumu-lat al anilor anteriori de migrare masiv\u0103, c\u00e2t \u015fi al faptului c\u0103 noua migra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 \u00eencepuse s\u0103 se a\u015feze pe pia\u0163a muncii din Europa. Sc\u0103derea volumului transferurilor \u00eencep\u00e2nd cu anul 2009, c\u00e2nd valoarea acestora a sc\u0103zut de la aproximativ 5 miliarde de euro \u00een 2008 la aproximativ 3 miliarde de euro \u00een 2009, arat\u0103 volatilitatea acestor fluxuri de bani.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u201eItalia a fost prima \u0163ar\u0103 unde au mers rom\u00e2nii \u2013 era mai u\u015for, poate \u015fi datorit\u0103 limbii. Dup\u0103 15-18 ani, vorbim deja de a doua genera\u0163ie. Copiii n\u0103scu\u0163i \u015fi crescu\u0163i acolo nu se mai \u00eentorc, Italia este \u0163ara lor, ei nu vor mai tri-mite bani \u00een \u0163ar\u0103\u201c, explic\u0103 Daniela Budurea, directorul de \u0163ar\u0103 al Western Union pentru Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria. Po-trivit unui studiu f\u0103cut de un institut de cercetare din Viena \u00eempreun\u0103 cu Funda\u0163ia Soros \u00een anul 2011 \u015fi inclus \u00een raportul Societ\u0103\u0163ii Academice Rom\u00e2ne din 2014, cifra economiilor este mult mai mare dec\u00e2t volumul acestor remiteri: la 1.329.000 gospod\u0103rii de migran\u0163i, un total estimat al economiilor realizate \u00eentr-un an (septembrie 2010 – septembrie 2011) indica o sum\u0103 de aproape 12 miliarde euro, economii cu poten\u0163ial de investi\u0163ii. Totu\u015fi, lipsa unor stimulente \u00een \u0163ara de origine \u00eei determin\u0103 pe rom\u00e2nii pleca\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate fie s\u0103 investeasc\u0103 \u00een locuin\u0163e \u00een Rom\u00e2nia, fie s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eentemeieze afaceri peste grani\u0163e.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen momentul de fa\u0163\u0103 vorbim de o Europ\u0103 agitat\u0103 din punct de vedere economic, iar asta se reflect\u0103 \u00een busi-nessul nostru, dat fiind c\u0103 exist\u0103 aceste probleme din Fran\u0163a sau din alte state. E greu s\u0103 fii migrant, mai ales \u00een zilele acestea. Acum 20 de ani erai privit OK \u00een orice alt\u0103 \u0163ar\u0103, dar acum mult\u0103 lume te prive\u015fte ca \u015fi cum vii s\u0103 \u00eei iei locul de munc\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 oamenii nu vor mai pleca s\u0103 \u00ee\u015fi caute alte oportunit\u0103\u0163i\u201c, explic\u0103 Dan-iela Budurea. Chiar dac\u0103 num\u0103rul rom\u00e2nilor care aleg s\u0103 plece nu este la fel de ridicat ca \u00een 2002-2003 sau ca \u00een 2007, tendin\u0163a este pozitiv\u0103, chiar \u015fi \u00een condi\u0163iile \u015fomajului de peste 20% din Spania, economiei instabile din Italia \u015fi scandalurilor din Fran\u0163a. \u00cen acela\u015fi timp, num\u0103rul celor care aleg s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 este insignifiant. Potrivit studiilor cuprinse \u00een cartea \u201eLumile sociale ale migra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u00een str\u0103in\u0103tate\u201c a lui Dumitru Sandu, foarte mul\u0163i emigran\u0163i vor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, dar cei care se \u00eentorc \u00eentr-adev\u0103r sunt foarte pu\u0163ini, dup\u0103 cum reiese \u015fi din rata de revenire publicat\u0103 de Societatea Academic\u0103 Rom\u00e2n\u0103, de 4%. \u201e\u00cen momentul \u00een care ai redus canalele de comunicare cu cei din str\u0103in\u0103tate, \u00een care nu asiguri contracte de munc\u0103 prin agen\u0163ii particulare sau guverna-mentale, atunci pur \u015fi simplu se creeaz\u0103 sentimentul c\u0103 nu mai are rost s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce trece timpul, scade volumul banilor trimi\u015fi acas\u0103, dar \u015fi intensitatea contactului cu casa\u201c, scrie \u00een cartea sa Dumitru Sandu.<\/p>\n

\n\u00cen 2007, anul c\u00e2nd fenomenul migra\u0163iei \u00een afara grani\u0163elor atinsese cote maxime, Business Magazin a desemnat \u201ec\u0103p\u015funarul\u201c personalitatea anului, \u201eca simbol al performan\u0163ei individuale a rom\u00e2nului, dar \u015fi al lipsei de performan\u0163\u0103 a economiei rom\u00e2ne\u015fti\u201c. \u015eapte ani mai t\u00e2rziu, performan\u0163a lui Florin Simon vine \u00een sus\u0163inerea aceleia\u015fi idei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florin Simon, singurul rom\u00e2n desemnat antreprenorul str\u0103in al anului \u00een Italia, face parte din primele genera\u0163ii de emigran\u0163i care au luat drumul Vestului \u00een anii ’90. \u00cen dou\u0103 decenii, a construit o afacere de 16 milioane de euro miz\u00e2nd pe dorul de cas\u0103 al rom\u00e2nilor din Italia. “Ave\u0163i de mers 10 sta\u0163ii cu metroul, 16 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[10638,81,255,82,5453,24812,272,7226,314,9804,14100,7828,20541,473,32506,274,7507,7683,20085,7541,80,86,20794,13021,173,98,10210],"class_list":["post-130283","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-acordare","tag-afaceri","tag-antreprenori","tag-bani","tag-casa","tag-cauza","tag-companie","tag-constructii","tag-construire","tag-depozit","tag-desemnare","tag-documente","tag-drum","tag-firma","tag-gasire","tag-incepere","tag-italia","tag-metrou","tag-peninsula","tag-produse","tag-refuz","tag-reusita","tag-roma","tag-roman","tag-romani","tag-romania","tag-succes"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130283","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130283"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130283\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130283"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130283"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130283"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}