\nKlaus Iohannis a depus jur\u0103m\u00e2ntul \u00een fa\u0163a Parlamentului \u00een 21 decembrie 2014.<\/p>\n
\nPre\u015fedintele anun\u0163a atunci c\u0103 vrea un “alt fel” de a face politic\u0103, cu mai pu\u0163ine scandaluri, mai pu\u0163ine vorbe \u015fi mai multe promisiuni respectate. Bilan\u0163ul s\u0103u la finalul primului an de mandat s-a referit \u00eens\u0103 mai pu\u0163in la obiectivele finalizate \u015fi mai mult la lucrurile care trebuie f\u0103cute pe viitor, amintind de discursul rostit \u00een fa\u0163a Parlamentului la depunerea jur\u0103m\u00e2ntului, atunci c\u00e2nd anun\u0163a angajamente clare pentru anul care urma.<\/p>\n
\n“Se vorbe\u015fte foarte mult \u00een aceste zile despre a\u015ftept\u0103ri. Despre speran\u0163ele pe care rom\u00e2nii \u015fi le pun \u00een viitor, despre semnalul dat de votul din 16 noiembrie. (…) Le spun rom\u00e2nilor clar: a\u015ftept\u0103rile mari pot duce la rezultate mari. \u015ei vor duce. Pentru c\u0103 a\u015ftept\u0103ri mari \u00eenseamn\u0103 mai mult\u0103 responsabilitate, mai mult efort, mai mult\u0103 seriozitate \u015fi mai mult\u0103 munc\u0103. Din partea tuturor. Iar eu voi fi primul. Momentul \u00een care clasa politic\u0103 \u00eencepe s\u0103 se ridice la \u00een\u0103l\u0163imea a\u015ftept\u0103rilor nu poate \u00eent\u00e2rzia mult”, spunea pre\u015fedintele, \u00een primul s\u0103u discurs rostit \u00een fa\u0163a Parlamentului, pe 21 decembrie 2014.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nPromisiunile \u00eendeplinite \u015fi restan\u0163ele<\/strong><\/p>\n \nPrimul angajament f\u0103cut \u00een fa\u0163a rom\u00e2nilor a fost “reconstruc\u0163ia institu\u0163iilor politice”. Iohannis sus\u0163inea c\u0103 anul 2015 trebuie s\u0103 fie dedicat reform\u0103rii acestora, enumer\u00e2nd printre obiective revizuirea Constitu\u0163iei, schimbarea legisla\u0163iei partidelor, inclusiv \u00een privin\u0163a finan\u0163\u0103rii lor \u015fi a campaniilor electorale, precum \u015fi schimbarea legisla\u0163iei electorale – at\u00e2t \u00een privin\u0163a alegerii autorit\u0103\u0163ilor locale, c\u00e2t \u015fi a reducerii num\u0103rului de parlamentari. Klaus Iohannis sus\u0163inea atunci \u015fi nevoia introducerii votului prin coresponden\u0163\u0103 \u015fi a votului electronic.<\/p>\n \n\u00cen ceea ce prive\u015fte Constitua\u0163ia, \u00een acest an nu a fost f\u0103cut niciun pas.<\/p>\n \nDou\u0103 obiective realizate ale pre\u015fedintelui au fost, \u00eens\u0103, modificarea legilor electorale \u015fi a legilor privind func\u0163ionarea partidelor politice.<\/p>\n \nAstfel, la mijlocul lunii mai, la 6 luni de la preluarea mandatului, Iohannis a promulgat legea privind finan\u0163area partidelor \u015fi campaniilor electorale, dup\u0103 adoptarea ei de c\u0103tre Parlament. Potrivit noii legi, campaniile electorale vor fi decontate de la buget de competitorii care au trecut de pragul de 3% \u015fi vor fi permise \u015fi \u00eemprumuturile de la persoane fizice \u015fi juridice, \u00eens\u0103 \u00een condi\u0163ii de rambursare clar reglementate.<\/p>\n \nTot \u00een mai a fost adoptat\u0103 \u015fi noua lege a partidelor politice, care stabile\u015fte posibilitatea \u00eenfiin\u0163\u0103rii unui partid cu trei membri fondatori \u015fi elimin\u0103 criteriul teritorial, precum \u015fi noua lege a alegerilor locale, care stabile\u015fte alegerea primarului \u00eentr-un singur tur de scrutin.<\/p>\n \n“Aceste trei legi au fost promulgate. Nu sunt legi perfecte. \u015etiu foarte bine c\u0103 au existat discu\u0163ii \u00een spa\u0163iul public legate de modul cum ar trebui s\u0103 sune \u00een final legea. Una peste alta, fiecare \u00een parte reprezint\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea mea, un progres \u00eentr-o direc\u0163ie bun\u0103. Toate trei legile au fost promulgate, fiindc\u0103 le consider un c\u00e2\u015ftig \u00een aceast\u0103 etap\u0103”, afirma, \u00een luna mai, Klaus Iohannis, dup\u0103 promulgarea pachetului legilor electorale.<\/p>\n \nA urmat, \u00een luna iulie, \u015fi promulgarea noii legi a alegerilor parlamentare, care prevede reintroducerea votului pe liste, precum \u015fi un num\u0103r mai mic de parlamentari, prin schimbarea normelor de reprezentare. Num\u0103rul parlamentarilor va ajunge astfel, dup\u0103 alegerile din 2016, la 466: 308 deputa\u0163i, 134 de senatori, 18 parlamentari ai minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u015fi 6 parlamentari ai diasporei.<\/p>\n \nUn obiectiv mai greu de atins a fost cel al legii votului prin coresponden\u0163\u0103. Aceasta a fost o solicitare a pre\u015fedintelui \u00eenc\u0103 de la c\u00e2\u015ftigarea alegerilor parlamentare, \u00eens\u0103 discu\u0163iile au trenat \u00een Parlament, fiind marcate de dispute \u00eentre principalele for\u0163e politice. Comisia care elabora acest proiect a fost inactiv\u0103 o perioad\u0103, dup\u0103 demisia pre\u015fedintelui liberal Mihai Voicu. Llegea a fost, \u00een cele din urm\u0103, adoptat\u0103 de c\u0103tre Parlament, \u00eens\u0103 \u00eent\u00e2rziat\u0103 \u00een urma unei contesta\u0163ii a UDMR la Curtea Constitu\u0163ional\u0103.<\/p>\n \nVotul prin coresponden\u0163\u0103 a fost un subiect ridicat de Iohannis \u00een majoritatea discursurilor sale publice adresate Parlamentului, dar \u015fi \u00een discu\u0163iile cu reprezentan\u0163ii rom\u00e2nilor din afara grani\u0163elor. De\u015fi termenul de adoptare ar fi trebuit s\u0103 fie sf\u00e2r\u015fitul primei sesiuni parlamentare, legea a fost promulgat\u0103 abia \u00een luna noiembrie. Legea va fi aplicat\u0103 \u00een 2016, doar la alegerile parlamentare, neput\u00e2nd fi folosit\u0103 \u015fi \u00een cazul alegerilor locale, \u00eens\u0103 vor urma discu\u0163ii cu privire la introducerea acestor prevederi \u015fi la alegerile preziden\u0163iale din 2019.<\/p>\n \nUn alt capitol de reforme la care Klaus Iohannis s-a referit imediat dup\u0103 preluarea mandatului de pre\u015fedinte a fost acela al marilor sisteme publice, \u00eens\u0103 aici pre\u015fedintelui nu a stabilit un termen clar, anun\u0163\u00e2nd doar \u00eenceperea unor demersuri.<\/p>\n \n“Cu to\u0163ii spunem de ani de zile: educa\u0163ia este o prioritate. Vrem reforma sistemului sanitar. Vrem un sistem de pensii care s\u0103 asigure o via\u0163\u0103 decent\u0103. De\u015fi to\u0163i afirm\u0103m c\u0103 ni le dorim, totu\u015fi, de ce nu le avem? (…) Cum construim un sistem de educa\u0163ie performant \u015fi competitiv? Cum arat\u0103 un sistem de s\u0103n\u0103tate corect \u015fi eficient? Cum facem ca Rom\u00e2nia s\u0103 poat\u0103 pl\u0103ti pensii decente pe termen lung? Cum r\u0103spundem la problema demografic\u0103? Cu aceste teme va trebui s\u0103 ne a\u015fez\u0103m la masa dialogului \u015fi \u00een jurul lor s\u0103 construim consens”, spunea pre\u015fedintele, \u00een discursul s\u0103u din 21 decembrie 2014.<\/p>\n \nIohannis anun\u0163a atunci c\u0103 va chema partidele la consult\u0103ri pe teme precum obiectivele de \u0163ar\u0103 pe domenii precum s\u0103n\u0103tatea \u015fi educa\u0163ia, modalit\u0103\u0163i de lucru \u015fi de dialog permanent \u00eentre institu\u0163ii, precum \u015fi un calendar cu etape \u015fi ac\u0163iuni, “pentru a trece de la vorbe la fapte”.<\/p>\n \nDin acel moment, s\u0103n\u0103tatea \u015fi educa\u0163ia au fost probleme ridicate de pre\u015fedinte \u00een mai multe r\u00e2nduri, fiind organizate dezbateri – multe chiar la Palatul Cotroceni – pe aceste teme, \u00eens\u0103 pa\u015fi concre\u0163i nu au fost f\u0103cu\u0163i. Spre finalul primului an de mandat, \u00eentr-un discurs rostit \u00een fa\u0163a Parlamentului, Klaus Iohannis anun\u0163a c\u0103 educa\u0163ia trebuie s\u0103 devin\u0103 noul “proiect de \u0163ar\u0103” al Rom\u00e2niei.<\/p>\n \n“Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri a\u015fezate \u015fi consistente pe tema educa\u0163iei, din care s\u0103 rezultate o viziune de ansamblu \u015fi direc\u0163iile majore pentru viitorul sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Rom\u00e2nia. Cred c\u0103 Rom\u00e2nia educat\u0103 trebuie s\u0103 devin\u0103 un nou proiect de \u0163ar\u0103 pe care s\u0103-l asum\u0103m \u015fi s\u0103-l ducem la bun sf\u00e2r\u015fit”, a afirmat pre\u015fedintele,<\/p>\n \nUn alt angajament f\u0103cut de Klaus Iohannis a fost cel privind majorarea bugetului Ap\u0103r\u0103rii p\u00e2n\u0103 la 2% din PIB \u00een cel mai scurt timp, de preferat chiar p\u00e2n\u0103 \u00een 2017. “V\u0103 propun dumneavoastr\u0103, tuturor partidelor parlamentare, s\u0103 avem un consens pe aceast\u0103 tem\u0103”, le-a spus Iohannis parlamentarilor, anun\u0163\u00e2nd c\u0103 va prezenta noua Strategie Na\u0163ional\u0103 de Ap\u0103rare \u00een care va exista \u015fi acest angajament privind Ap\u0103rarea.<\/p>\n \nLa mijlocul lunii ianuarie 2015, a fost semnat, la Palatul Cotroceni, Pactul pentru Ap\u0103rare, \u00eentre liderii partidelor parlamentare, care prevedea \u015fi cre\u015fterea aloc\u0103rii bugetare pentru Ap\u0103rare la 2% din PIB p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2017. Pactul pentru Ap\u0103rare este, \u00eens\u0103, doar un document politic, care nu angajeaz\u0103 Guvernul \u00een niciun fel. Cu toate acestea, un prim pas a fost deja f\u0103cut, prin Legea bugetului de stat, unde se estimeaz\u0103 pentru anul 2016 aloc\u0103ri totale pentru Ap\u0103rare de aproximativ 1,7% din PIB. \u00cen 2015, Ap\u0103rarea a avut la dispozi\u0163ie un buget de aproximativ 1,4% din PIB, trendul fiind sta\u0163ionar \u00een ultimii ani. \u00cen 2010, de exemplu, Rom\u00e2nia aloca tot 1,4% din PIB pentru Ap\u0103rare, \u00eens\u0103 era men\u0163ionat\u0103 \u00eentr-un raport NATO ca fiind \u0163ara cu cea mai mare pondere a acestor bani direc\u0163iona\u0163i c\u0103tre cheltuieli de personal.<\/p>\n \nO alt\u0103 tem\u0103 important\u0103, pe care pre\u015fedintele a subliniat-o \u00een cursul anului 2015 a fost reformarea partidelor politice. Aceste discu\u0163ii au ap\u0103rut \u015fi ca urmare a declara\u0163iilor liderilor partidelor dup\u0103 alegerile preziden\u0163iale \u015fi dup\u0103 protestele rom\u00e2nilor din acea perioad\u0103 – \u00een special a celor din afara grani\u0163elor -, care spuneau c\u0103 au \u00een\u0163eles “vocea” rom\u00e2nilor \u015fi dorin\u0163a acestora de schimbare. Primii pa\u015fi concre\u0163i ceru\u0163i au fost \u00een privin\u0163a abord\u0103rilor fa\u0163\u0103 de cererile justi\u0163iei cu privire la urm\u0103rirea penal\u0103 a mini\u015ftrilor \u015fi fo\u015ftilor mini\u015ftri, precum \u015fi la solicit\u0103rile de re\u0163inere \u015fi arestare preventiv\u0103 a senatorilor \u015fi deputa\u0163ilor.<\/p>\n \n <\/p>\n \nRela\u0163ia cu Parlamentul<\/strong><\/p>\n \nChiar \u00een luna ianuarie, pre\u015fedintele a chemat partidele la consult\u0103ri, tema justi\u0163iei fiind pe agenda discu\u0163iilor, inclusiv problema imunit\u0103\u0163ii ale\u015filor.<\/p>\n \n“Toate partidele \u015fi-au exprimat disponibilitatea de a sus\u0163ine simplificarea procedurilor pentru cererile de \u00eencuviin\u0163are a re\u0163inerii, arest\u0103rii sau perchezi\u0163iei parlamentarilor pentru a permite justi\u0163iei s\u0103-\u015fi fac\u0103 treaba. Exist\u0103, a\u015fadar, toate premisele pentru ca o solu\u0163ie legislativ\u0103 \u00een acest sens s\u0103 fie adoptat\u0103 \u00een scurt timp”, sus\u0163inea Iohannis.<\/p>\n \nCu toate acestea, nu a fost luat\u0103 nicio m\u0103sur\u0103, iar pe parcursul anului mai mul\u0163i parlamentari \u015fi mini\u015ftri au fost salva\u0163i prin votul colegilor de demersurile justi\u0163iei \u00een cazul lor. Printre ace\u015ftia, Victor Ponta, Elena Udrea, Dan \u015eova, Varujan Vosganian \u015fi, cel mai recent, C\u0103t\u0103lin Teodorescu.<\/p>\n \nKlaus Iohannis a fost critic la adresa Parlamentului dup\u0103 aceste voturi.<\/p>\n \n“Votul senatorilor arat\u0103 c\u0103 nu s-a \u00een\u0163eles \u00eenc\u0103 pe deplin necesitatea schimb\u0103rii pentru care am pledat at\u00e2t la consult\u0103rile cu partidele politice parlamentare, c\u00e2t \u015fi \u00een recentul discurs \u0163inut \u00een plenul Parlamentului. \u00cen fa\u0163a justi\u0163iei, nu exist\u0103 dec\u00e2t o singur\u0103 m\u0103sur\u0103: respectul fa\u0163\u0103 de lege, indiferent de persoan\u0103 sau func\u0163ie”, afirma Iohannis, \u00een luna februarie, dup\u0103 votul prin care Varujan Vosganian a sc\u0103pat de urm\u0103rirea penal\u0103.<\/p>\n \nO reac\u0163ie mai dur\u0103 a avut pre\u015fedintele \u00een luna iunie, c\u00e2nd parlamentarii s-au opus urm\u0103ririi penale a lui Victor Ponta.<\/p>\n \n“Este o zi trist\u0103 pentru democra\u0163ia din Rom\u00e2nia. O zi trist\u0103 pentru milioanele de cet\u0103\u0163eni care cred \u00een valorile democratice, care-\u015fi doresc o politic\u0103 f\u0103cut\u0103 cu responsabilitate, cu integritate \u015fi cu onoare. S\u0103 distrugi institu\u0163ii \u015fi principii pentru a salva cariera unei persoane este din punctul meu de vedere inacceptabil \u00eentr-o democra\u0163ie”, spunea Iohannis.<\/p>\n \nParlamentul a fost criticat de pre\u015fedintele Iohannis \u015fi din cauza legilor pe care le-a adoptat. \u00cen ultimul s\u0103u discurs din Parlament, cu ocazia \u00eemplinirii unui an de mandat, \u015feful statului relua tema neclarit\u0103\u0163ii legilor \u015fi cerea mai mult\u0103 responsabilitate din partea Legislativului.<\/p>\n \n“Legi importante au intrat \u00een aten\u0163ia public\u0103 abia dup\u0103 adoptarea lor, odat\u0103 ajunse la promulgare sau chiar dup\u0103, ceea ce nu serve\u015fte nici Parlamentului, nici publicului. (…) \u00cen alte situa\u0163ii am fost nevoit s\u0103 sesizez Curtea Constitu\u0163ional\u0103 nu pe fond, ci din cauza lipsei de rigoare, a nerespect\u0103rii procedurilor \u015fi principiilor constitu\u0163ionale de legiferare. La \u00eenceputul actualei sesiuni parlamentare am vorbit despre a\u015fteptarea general\u0103 a publicului ca legile \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 fie mai clare, mai bine argumentate \u015fi s\u0103 nu se schimbe frecvent. Sunt convins c\u0103 Parlamentul, ca for legislativ, poate \u015fi trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 acestei a\u015ftept\u0103ri prin mai mult\u0103 dezbatere \u015fi mai mult\u0103 rigoare”, a spus Iohannis.<\/p>\n \nDe altfel, pre\u015fedintele a folosit frecvent instrumentul reexamin\u0103rii \u00een rela\u0163ia cu Parlamentul, trimi\u0163\u00e2nd senatorilor \u015fi deputa\u0163ilor 15 astfel de cereri, pe legi precum Codul fiscal, Codul silvic, Statutul parlamentarilor, Legea privind finan\u0163area campaniilor \u015fi a partidelor \u015fi, cel mai recent, legea d\u0103rii \u00een plat\u0103.<\/p>\n \nPe de alt\u0103 parte, Iohannis a sesizat Curtea Constitu\u0163ional\u0103 de numai patru ori cu privire la proiecte de lege ajunse la promulgare, f\u0103c\u00e2nd \u00eens\u0103 \u015fi o sesizare la CCR prin care a cerut judec\u0103torilor s\u0103 solu\u0163ioneze conflictul de natur\u0103 juridic\u0103 \u00eentre Senat \u015fi \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie pe tema votului care l-a salvat pe Dan \u015eova, critic\u00e2nd faptul c\u0103 Parlamentul nu \u015fi-a pus \u00een acord dispozi\u0163iile din regulamente cu hot\u0103r\u00e2rile Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale.<\/p>\n \nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00een rela\u0163ia cu Parlamentul, Klaus Iohannis s-a folosit mai des dec\u00e2t predecesorul s\u0103u, Traian B\u0103sescu, de prerogativa prin care se poate adresa celor dou\u0103 Camere ale Parlamentului. \u00cen afara primului discurs, sus\u0163inut pe 21 decembrie 2014, la preluarea mandatului, Iohannis a solicitat de alte patru ori s\u0103 vin\u0103 \u00een fa\u0163a senatorilor \u015fi deputa\u0163ilor.<\/p>\n \nPrima alocu\u0163iune a avut loc \u00een luna februarie, c\u00e2nd pre\u015fedintele a cerut ca p\u00e2n\u0103 la finalul sesiunii parlamentare s\u0103 existe o nou\u0103 legisla\u0163ie privind alegerile. A doua oar\u0103, Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului \u00een luna iunie, prezent\u00e2nd noua Strategie Na\u0163ional\u0103 de Ap\u0103rare. Al treilea discurs a fost sus\u0163inut \u00een fa\u0163a parlamentarilor \u00een luna septembrie, c\u00e2nd pre\u015fedintele a vorbit despre criza refugia\u0163ilor, votul prin coresponden\u0163\u0103, un cod al incompatibilit\u0103\u0163ilor \u015fi reglement\u0103ri privind ale\u015fii locali.<\/p>\n \nUltima oar\u0103, Iohannis a venit \u00een fa\u0163a Legislativului pentru a sus\u0163ine un discurs \u00een care s\u0103 marcheze un an de la preluarea mandatului, tras\u00e2nd c\u00e2teva obiective pentru anul 2016. Cu aceast\u0103 ocazie, Iohannis a reluat solicit\u0103rile privind reformarea clasei politice, \u015fi chiar \u015fi a Parlamentului, dup\u0103 un an \u00een care \u015feful statului considera c\u0103 s-au f\u0103cut abia primii pa\u015fi.<\/p>\n \nAceste solicit\u0103ri ale pre\u015fedintelui au venit \u00een contextul \u00een care discu\u0163iile privind reformarea partidelor \u015fi a clasei politice au atins apogeul imediat dup\u0103 tragedia de la Colectiv, care a dus \u015fi la c\u0103derea Guvernului Ponta. De altfel, schimbarea puterii a fost un obiectiv al lui Iohannis \u00eenc\u0103 de la c\u00e2\u015ftigarea alegerilor preziden\u0163iale, c\u00e2nd dorea s\u0103 lucreze cu un Executiv PNL. Schimbarea Guvernului a venit \u00eens\u0103 mai t\u00e2rziu dec\u00e2t ar fi dorit Iohannis, iar noua putere nu a fost cea pe care el o cerea \u00eenc\u0103 din iarna anului 2014.<\/p>\n \n <\/p>\n \nUn an de mandat marcat de dorin\u0163a “Guvernului s\u0103u”<\/strong><\/p>\n \nUna dintre cele mai controversate declara\u0163ii ale pre\u015fedintelui a fost pe tema schimb\u0103rii Guvernului Ponta, la o lun\u0103 de la preluarea mandatului. “Da, eu \u00eemi doresc un Guvern PNL. Nu fac niciun secret din asta. (…) Un Guvern cu care m\u0103 simt confortabil, cu care, dac\u0103 merge la Bruxeles, s\u0103 spun: Domnule pre\u015fedinte, Guvernul meu \u015fi cu mine…”, afirmat, \u00een ianuarie, Klaus Iohannis.<\/p>\n \nAceast\u0103 declara\u0163ie a pre\u015fedintelui a fost reluat\u0103 \u015fi de adversarii s\u0103i politici, \u00een principal Victor Ponta, care au atacat \u015fi explicat anumite decizii ale lui Iohannis prin prisma dorin\u0163ei de a avea un “Guvern al s\u0103u”.<\/p>\n \nKlaus Iohannis a explicat aceast\u0103 expresie abia \u00een noiembrie, la aproape un an de c\u00e2nd a folosit-o prima dat\u0103. “\u00cemi amintesc \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, ne amintim cu to\u0163ii c\u0103 lumea a comentat \u00een multe feluri aceast\u0103 afirma\u0163ie pe care am f\u0103cut-o atunci. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 Guvernul meu nu \u00eenseamn\u0103 un Guvern al meu, al lui Klaus Iohannis, este Guvernul Rom\u00e2niei, dar prin Guvernul meu am \u00een\u0163eles atunci – \u015fi \u00een\u0163eleg \u015fi acum – un Guvern cu care colaborez, cu care c\u0103ut\u0103m \u00eempreun\u0103 cele mai bune solu\u0163ii, cele mai bune abord\u0103ri”, a spus pre\u015fedintele.<\/p>\n \nCu toate acestea, o bun\u0103 parte a primul an de mandat al lui Klaus Iohannis a fost marcat de scandalurile cu Victor Ponta. Dup\u0103 primele luni, \u00een care pre\u015fedintele \u015fi premierul de atunci p\u0103reau s\u0103 aib\u0103 o “rela\u0163ie institu\u0163ional\u0103 corect\u0103”, cu \u00eentrevederi periodice, \u00een prim\u0103var\u0103 au fost date primele semnale ale conflictului.<\/p>\n \nSc\u00e2nteia a fost legea privind Codul silvic, discutat\u0103 la acel moment \u00een Parlament. Premierul Victor Ponta a afirmat \u00eentr-o emisiune televizat\u0103 c\u0103 “lideri din PNL au avut \u00eent\u00e2lniri private \u015fi pe baza func\u0163iei publice ocupate anterior cu reprezentan\u0163i ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinform\u00e2ndu-l ulterior pe pre\u015fedintele Klaus Iohannis\u201d.<\/p>\n \n\u015eeful statului a reac\u0163ionat dur: “Lu\u00e2nd act de declara\u0163iile premierului de asear\u0103, am rugat organele abilitate s\u0103 verifice de ce fel de informa\u0163ii dispunea premierul, dac\u0103 ele se confim\u0103 sau nu. Dac\u0103 se confim\u0103, s\u0103 se ia m\u0103surile de urgen\u0163\u0103 care se impun, \u015fi dac\u0103 nu, premierul va r\u0103spunde pentru aceste afirma\u0163ii. Astfel de afirma\u0163ii de insinuare a unui trafic de influen\u0163\u0103 la nivelul pre\u015fedintelui nu pot fi clasificate ca simple afirma\u0163ii, prin care vrea s\u0103 par\u0103 interesant la televizor. Sunt mult mai grave \u015fi vor fi tratate ca atare. Sper ca aceast\u0103 sc\u0103pare s\u0103 nu \u00eensemne o revenire la logica din campanie, promovat\u0103 atunci de candidatul Ponta”.<\/p>\n \nSchimburile de replici au \u00eenceput s\u0103 aminteasc\u0103 de certurile dintre cei doi din timpul campaniei electorale, din 2014. Subiecte precum implementarea cardului de s\u0103n\u0103tate sau vizitele externe ale premierului – f\u0103cute f\u0103r\u0103 consultarea pre\u015fedintelui – au devenit motive de disput\u0103 \u00eentre pre\u015fedinte \u015fi premier. \u00cen tot acest timp, PNL f\u0103cea planuri pentru o mo\u0163iune de cenzur\u0103, care \u00eens\u0103 nu a avut succes \u00een a d\u0103r\u00e2ma Guvernul Ponta.<\/p>\n \nPe 5 iunie s-a deschis \u00eens\u0103 un nou “front” al r\u0103zboiului din ce \u00een ce mai evident \u00eentre Klaus Iohannis \u015fi Victor Ponta. Premierul de atunci a fost chemat la DNA, ie\u015find din sediul institu\u0163iei cu o nou\u0103 calitate: cea de urm\u0103rit penal. Lui Victor Ponta i-a fost deschis dosarul “Turceni-Rovinari”, \u00een care era cercetat \u015fi Dan \u015eova.<\/p>\n \n“Am aflat c\u0103 primul-ministru Victor Ponta este \u00eenvinuit de fapte penale. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, este o situa\u0163ie imposibil\u0103 pentru Rom\u00e2nia ca primul ministru s\u0103 fie \u00eenvinuit de fapte penale. Pe de alt\u0103 parte, cel mai grav lucru pentu Rom\u00e2nia acum este o criz\u0103 politic\u0103. Ac\u00e2nd \u00een vedere toate acestea, solicit demisia lui Victor Ponta! Am comunicat acest fapt primului ministru acum c\u00e2teva minute, \u00eentr-o discu\u0163ie pe care am avut-o”, a spus Iohannis, pe 5 iunie.<\/p>\n \nDac\u0103 atacurile lui Klaus Iohannis la adresa prim-ministrului se reduceau, \u00een cea mai mare parte, la solicit\u0103ri de demisie, Victor Ponta devenea din ce \u00een ce mai virulent \u00een discursul s\u0103u.<\/p>\n \n“Domnul Iohannis, a\u015fa, cu arogan\u0163a domniei sale, de baron, n-a auzit ce am zis \u015fi s-a sup\u0103rat. (…) S-a sup\u0103rat domnul Iohannis, m-a certat ca st\u0103p\u00e2nul pe \u015ferbul lui, pe iobagul lui, m-a certat acolo, dar tot eu am dreptate”, spunea Ponta, pe tema scandalului privind reprezentarea Rom\u00e2niei la Bruxelles, \u00een luna octombrie.<\/p>\n \nSolicit\u0103rile de demisie au continuat s\u0103 vin\u0103 – direct \u015fi indirect – de la Klaus Iohannis pe tot parcursul verii, fiind amplificate \u015fi de plecarea premierului de atunci \u00een Turcia, pentru o opera\u0163ie la genunchi. \u00cen tot acest timp, Guvernul a fost condus, interimar, de c\u0103tre vicepremierul de la acea vreme Gabriel Oprea. Revenirea lui Victor Ponta \u00een \u0163ar\u0103 a \u00eensemnat un prim pas \u00eenspre retragerea acestuia din prima linie a politicii. \u00cen cursul verii, Ponta a renun\u0163at la \u015fefia PSD, spun\u00e2nd c\u0103 se va dedica actului guvernamental.<\/p>\n \nDe\u015fi declarativ Victor Ponta spunea c\u0103 decizia nu are leg\u0103tur\u0103 cu dosarul s\u0103u, momentul retragerii vine dup\u0103 o serie de vizite succesive la DNA \u00een dosarul \u00een care era acuzat de fals \u00een \u00eenscrisuri, complicitate la evaziune fiscal\u0103 \u015fi sp\u0103lare de bani. Astfel, la scurt timp dup\u0103 retragerea din fruntea PSD, Victor Ponta este trimis \u00een judecat\u0103. Cu c\u00e2teva luni \u00een urm\u0103, Ponta afirma c\u0103 va demisiona dac\u0103 DNA va cere urm\u0103rirea sa penal\u0103, \u00eens\u0103 premierul refuza acum s\u0103 plece de la Palatul Victoria \u00een ciuda trimiterii \u00een judecat\u0103.<\/p>\n \n\u00cen tot acest timp, Ponta a continuat atacurile la adresa lui Iohannis. “M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 nu cumva domnia sa a f\u0103cut presiuni ca s\u0103 fiu eu trimis \u00een judecat\u0103”, a reac\u0163ionat Victor Ponta, \u00een septembrie, la solicit\u0103rile de demisie ale pre\u015fedintelui.<\/p>\n \n\u00cen schimb, venirea lui Liviu Dragnea la putere \u00een PSD i-a oferit lui Klaus Iohannis prima \u015fans\u0103 real\u0103 de a-l schimba pe Victor Ponta din fruntea Guvernului. Potrivit unor surse social-democrate, Liviu Dragnea a transmis, at\u00e2t public, c\u00e2t \u015fi neoficial, c\u0103tre Palatul Cotroceni mesaje prin care se ar\u0103ta dispus s\u0103 discute aceast\u0103 posibilitate cu pre\u015fedintele Klaus Iohannis, \u00eens\u0103 cu condi\u0163ia ca PSD s\u0103 p\u0103streze func\u0163ia de prim-ministru. Invita\u0163iile publice la dialog, c\u00e2t \u015fi cele neoficiale, au curs aproximativ o lun\u0103, \u00eens\u0103 nu s-au concretizat. Potrivit unor surse oficiale, motivul a fost legat de \u015feful Cancelariei preziden\u0163iale, Dan Mihalache. Acesta a dorit s\u0103 conduc\u0103 negocierile dintre pre\u015fedinte \u015fi liderul PSD pe tema form\u0103rii unui nou Cabinet, dar social-democra\u0163ii s-au opus \u015fi au dorit s\u0103 discute direct cu Klaus Iohannis.<\/p>\n \nAceste taton\u0103ri au fost suspendate \u00een urma tragediei din clubul Colectiv.<\/p>\n \n <\/p>\n \nColectiv – cum a gestionat Iohannis prima mare criz\u0103 a mandatului s\u0103u<\/strong><\/p>\n \n\u00cen seara incendiului din clubul Colectiv, din 30 octombrie, \u00een urma c\u0103ruia au murit, \u00een prima noapte, 27 de tineri, Klaus Iohannis a postat un scurt mesaj pe Facebook, \u00een momentul \u00een care amploarea tragediei nu era \u00eenc\u0103 foarte bine cunoscut\u0103.<\/p>\n \n“Sunt cutremurat \u015fi profund \u00eendurerat de tragicul eveniment care s-a produs \u00een aceast\u0103 sear\u0103 \u00een centrul Capitalei. Este un moment foarte trist pentru noi to\u0163i, pentru na\u0163iunea noastr\u0103 \u015fi pentru mine personal”, scria Iohannis, la aproximativ dou\u0103 ore de la petrecerea tragediei.<\/p>\n \nO zi mai t\u00e2rziu, Iohannis a vizitat clubul Colectiv, venind cu o nou\u0103 reac\u0163ie, tot pe Facebook. “Sunt revoltat c\u0103 o astfel de tragedie de propor\u0163ii s-a putut \u00eent\u00e2mpla. Nu mai putem continua pe principiul \u00ablas\u0103 c\u0103 merge \u015fi a\u015fa\u00bb”, a scris pre\u015fedintele.<\/p>\n \n\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, \u00eencepeau \u015fi mi\u015fc\u0103rile de protest, care au pornit de la un mar\u015f al t\u0103cerii, la care au participat 8.000 de persoane. Dup\u0103 cele trei zile de doliu na\u0163ional decretate de Guvern, \u00een 3 noiembrie a fost programat un amplu protest \u00eempotriva primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, considerat vinovat pentru tragedie, mai ales dup\u0103 declara\u0163iile acestuia potrivit c\u0103rora nu are ce s\u0103 \u00ee\u015fi repro\u015feze. Cei aproximativ 25.000 de protestatari au \u00eenceput s\u0103 scandeze \u015fi \u00eempotriva Guvernului condus de Victor Ponta.<\/p>\n \nCa urmare a acestor proteste, a doua zi diminea\u0163\u0103 Victor Ponta \u00ee\u015fi depune mandatul din fruntea Guvernului, anun\u0163ul fiind f\u0103cut de liderul PSD Liviu Dragnea. \u00cen zilele \u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2nile care au urmat, au existat numeroase specula\u0163ii cu privire la gestul demisiei, surse social-democrate vorbind despre interven\u0163ia lui Liviu Dragnea, care i-a explicat lui Ponta c\u0103 actualul Guvern nu mai poate continua, \u00een timp ce, public, liderii PSD spun c\u0103 decizia i-a apar\u0163inut \u00een totalitate lui Victor Ponta, care a luat partidul prin surprindere.<\/p>\n \nDe la declan\u015farea tragediei \u015fi p\u00e2n\u0103 la demisia lui Victor Ponta, Iohannis a lansat c\u00e2teva mesaje. \u00cen declara\u0163ii, pre\u015fedintele a sus\u0163inut protestele care aveau loc \u00een \u0163ar\u0103. \u00cen timpul mitingului la care au participat 25.000 de persoane, Iohannis a scris pe Facebook: “Sunt impresionat de manifest\u0103rile din aceast\u0103 sear\u0103. Este o mi\u015fcare de strad\u0103, care vine din dorin\u0163a oamenilor de a le fi respectate condi\u0163ia \u015fi demnitatea. Am \u00een\u0163eles c\u0103 se cere \u015fi se a\u015fteapt\u0103, pe bun\u0103 dreptate, ca cineva s\u0103-\u015fi asume r\u0103spunderea politic\u0103. Urm\u0103torul pas trebuie s\u0103 fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revolt\u0103”.<\/p>\n \nDup\u0103 demisia lui Victor Ponta, Klaus Iohannis a reac\u0163ionat printr-o declara\u0163ie care, la fel ca cea privind Guvernul, f\u0103cut\u0103 la \u00eenceputul anului, a st\u00e2rnit controverse.<\/p>\n \n“A fost nevoie s\u0103 moar\u0103 oameni pentru ca Guvernul s\u0103 demisioneze. Rom\u00e2nii ini\u0163ial au r\u0103bdat, apoi s-au indignat, iar \u00een final s-au revoltat. Tragedia de la Colectiv a atins cel mai sensibil nerv al na\u0163iunii. Zeci de mii rom\u00e2ni au protestat \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een alte ora\u015fe din \u0163ar\u0103 pentru a cere lucruri de bun-sim\u0163: demisiile celor vinova\u0163i, r\u0103spunsuri \u015fi clarific\u0103ri. Eu sunt dispus s\u0103 \u00eemi asum demersurile care, \u00een final, vor duce la o altfel de politic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, o politic\u0103 pentru cet\u0103\u0163eni, previzibil\u0103 \u015fi transparent\u0103. Urm\u0103torul guvern trebuie s\u0103 vin\u0103 urgent cu solu\u0163ii la problemele care i-au scos pe oameni \u00een strad\u0103 \u015fi s\u0103 nu repete gre\u015felile de p\u00e2n\u0103 acum”, a spus pre\u015fedintele.<\/p>\n \nPu\u015fi \u00een fa\u0163a protestelor din strad\u0103, politicienii \u015fi Klaus Iohannis au c\u0103zut de acord, \u00een urma a dou\u0103 runde de consult\u0103ri la Palatul Cotroceni, c\u0103 urm\u0103torul Guvern nu poate fi unul politic. S-a format astfel primul Cabinet format din oameni f\u0103r\u0103 carnet de partid din istoria post-decembrist\u0103 a Rom\u00e2niei. O numire care a ridicat \u00eens\u0103 foarte multe semne de \u00eentrebare a fost cea a lui Vasile D\u00e2ncu, numit vicepremier \u015fi ministru al Dezvolt\u0103rii \u00een noul Cabinet. D\u00e2ncu a fost aproape 10 ani membru PSD, titularul portofoliului Informa\u0163iilor Publice \u00een mandatul de prim-ministru al lui Adrian N\u0103stase \u015fi lider al a\u015fa-numitului “Grup de la Cluj” care cerea reformarea PSD \u015fi \u00eenlocuirea lui Ion Iliescu cu Mircea Geoan\u0103. D\u00e2ncu ar fi ap\u0103rut \u00een Guvern ca o garan\u0163ie pentru PSD, potrivit unor surse sociale-democrate, acesta inclin\u00e2nd balan\u0163a \u00een favoarea sus\u0163inerii Cabinetului \u00een Parlament, de\u015fi at\u00e2t Vasile D\u00e2ncu, c\u00e2t \u015fi premierul Dacian Ciolo\u015f au afirmat c\u0103 cei doi au avut discu\u0163ii despre dezvoltarea Rom\u00e2niei cu mult timp \u00een urm\u0103, iar alegerea i-a apar\u0163inut exclusiv prim-ministrului.<\/p>\n \nCabinetul Ciolo\u015f a fost criticat \u015fi pentru o serie de alte numiri, fiind vorba de oameni f\u0103r\u0103 experien\u0163\u0103 \u00een administra\u0163ie. Cel mai mare scandal a fost legat de propunerea pentru Ministerul Justi\u0163iei, un minister cu miz\u0103 mare. Prima propunere a fost Cristina Guseth, care a fost retras\u0103 de Ciolo\u015f \u00een miez de noapte, \u00een urma presta\u0163iei slabe din Comisiile parlamentare. Au urmat c\u00e2teva ore \u00een care Ciolo\u015f a c\u0103utat un \u00eenlocuitor, fiind luat \u00een calcul fostul \u015fef al Institutului Na\u0163ional de Magistratur\u0103, Mihai Selegean. Acesta a fost chemat \u00een Parlament la o discu\u0163ie cu Dacian Ciolo\u015f, \u00eens\u0103, \u00eentre timp, prim-ministrul s-a r\u0103zg\u00e2ndit \u015fi a propus-o pe Raluca Prun\u0103 la acest minister, expert\u0103 \u00een Justi\u0163ie la Comisia European\u0103. \u015ei la Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii Dacian Ciolo\u015f a avut probleme cu propunerea sa ini\u0163ial\u0103 – Andrei Baciu. Acesta a fost retras dup\u0103 ce \u00een spa\u0163iul public au ap\u0103rut imagini cu acesta \u00een lenjerie intim\u0103, ca model.<\/p>\n \n <\/p>\n \n\u00cen fa\u0163a unui nou Guvern<\/strong><\/p>\n \nPre\u015fedintele Klaus Iohannis l-a desemnat prim-ministru pe Dacian Ciolo\u015f \u00een data de 10 noiembrie, la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 demisia lui Victor Ponta. “Dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00een aceast\u0103 etap\u0103, pentru a rezolva problema guvern\u0103rii, este nevoie de un prim-ministru independent sau tehnocrat, o persoan\u0103 curat\u0103, care s\u0103 nu fi fost implicat\u0103 \u00een scandaluri, o persoan\u0103 integr\u0103. Este nevoie s\u0103 fie promova\u0163i mini\u015ftri performan\u0163i, este nevoie de partide f\u0103r\u0103 corup\u0163i, este nevoie ca partidele s\u0103 fac\u0103 cur\u0103\u0163enie \u00een interior \u015fi s\u0103 nu promoveze persoane suspectate de corup\u0163ie\u201d, a declarat \u015feful statului, dup\u0103 anun\u0163ul de la Palatul Cotroceni.<\/p>\n \nAlegerea f\u0103cut\u0103 de pre\u015fedinte venea dup\u0103 dou\u0103 runde de consult\u0103ri cu partidele, \u00een care singura forma\u0163iune care a avansat un nume a fost PSD. Social-democra\u0163ii l-ar fi vrut pe viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, fost ministru \u00een Guvernul Ponta, consider\u00e2nd c\u0103 se potrive\u015fte profilului prezentat de pre\u015fedinte.<\/p>\n \nCu toate acestea, chiar \u015fi PSD l-a sus\u0163inut pe Dacian Ciolo\u015f la votul de \u00eenvestitur\u0103, singura forma\u0163iune care s-a \u00eempotrivit fiind cea condus\u0103 de C\u0103lin Popescu T\u0103riceanu, ALDE. Este astfel instalat un Guvern compus exclusiv din mini\u015ftri f\u0103r\u0103 apartenen\u0163\u0103 politic\u0103, cu un vot cov\u00e2r\u015fitor: 389 “pentru” \u015fi 115 “\u00eempotriv\u0103”.<\/p>\n \n“Nu e u\u015for – politicienii mai devreme sau mai t\u00e2rziu v\u0103 vor spune c\u0103, de fapt, nu \u00eei reprezenta\u0163i. Este o eroare, o eroare fundamental\u0103. Acest guvern Dacian Ciolo\u015f are absolut toat\u0103 legitimitatea, a primit-o prin votul de \u00eenvestitur\u0103 \u00een Parlament. Pute\u0163i s\u0103 merge\u0163i drep\u0163i \u00eenainte\u201d, le-a spus Iohannis membrilor Cabinetului Ciolo\u015f, dup\u0103 ce ace\u015ftia au depus jur\u0103m\u00e2ntul la Palatul Cotroceni.<\/p>\n \n\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, \u00een ac\u0163iunile pre\u015fedintelui a putut fi observat\u0103 diferen\u0163a \u00een rela\u0163ia cu Ciolo\u015f, fa\u0163\u0103 de cea cu Victor Ponta. Cu toate acestea, Klaus Iohannis a evitat s\u0103 fac\u0103 multe declara\u0163ii pe tema rela\u0163iei cu Guvernul. “Cred c\u0103 este un guvern cu care voi colabora bine”, spunea pre\u015fedintele, imediat dup\u0103 votul de \u00eenvestitur\u0103. \u00cen rest, cei doi oficiali au participat rar la evenimente comune \u015fi nu s-au afi\u015fat public. Au continuat \u00eens\u0103 \u00eent\u00e2lnirile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale de la Palatul Cotroceni, \u00eentre pre\u015fedinte \u015fi premier, \u00eentrerupte \u00een timpul conflictului cu Victor Ponta.<\/p>\n \nPe de alt\u0103 parte, exist\u0103 un instrument pe care Klaus Iohannis nu l-a folosit niciodat\u0103 \u00een rela\u0163ia cu Guvernul: participarea la \u015fedin\u0163ele Cabinetului. Potrivit Constitu\u0163iei, Iohannis poate veni la oricare \u015fedin\u0163\u0103 de Guvern, pe care o va conduce. Traian B\u0103sescu ap\u0103rea anual la cel pu\u0163in o astfel de \u015fedin\u0163\u0103 a Executivului, \u00eens\u0103 \u00een primul an de mandat Klaus Iohannis nu a f\u0103cut acest gest.<\/p>\n \nUn alt eveniment, Consiliul European din 17-18 decembrie, a marcat schimbarea de atitudine dintre Palate. \u00cen luna septembrie, c\u00e2nd Ponta era \u00eenc\u0103 premier, \u00eentre el \u015fi pre\u015fedinte a izbucnit un scandal pe tema reprezent\u0103rii Rom\u00e2niei la Consiliul European. Iohannis anun\u0163a atunci c\u0103 niciodat\u0103 nu \u00eel va trimite pe Victor Ponta la o astfel de reuniune. “Prim-ministrul nu particip\u0103 \u015fi nu va participa. Acest prim-ministru nu va participa niciodat\u0103 la Consiliul European”, spunea Iohannis. Replica premierului a fost dur\u0103, Ponta spun\u00e2nd c\u0103 Iohannis \u00eel trateaz\u0103 ca pe un “iobag” concluzion\u00eend: “Sper c\u0103, uite, n-o s\u0103 mai fiu eu prim-ministru, (…) sper s\u0103-l lase pe primul-ministru la Consiliul European, c\u0103 a\u015fa e logic”, afirma Ponta. Klaus Iohannis a f\u0103cut acest lucru cu prima ocazie. La Consiliul European din decembrie, Administra\u0163ia Preziden\u0163ial\u0103 a anun\u0163at c\u0103 Rom\u00e2nia va fi reprezentat\u0103 de Dacian Ciolo\u015f. Delegarea lui Dacian Ciolo\u015f vine \u00een contextul \u00een care Klaus Iohannis \u015fi-a asumat un rol activ \u00een politica extern\u0103.<\/p>\n \n <\/p>\n \nVizite oficiale \u00een 13 \u0163\u0103ri europene \u00een primul an de mandat. O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a stat \u00een SUA<\/strong><\/p>\n \n\u00cen discursul su\u0163inut \u00een Parlament cu ocazia \u00eemplinirii unui an de mandat, Klaus Iohannis a dat explica\u0163ii cu privire la abordarea sa asupra politicii externe, consider\u00e2nd c\u0103 Rom\u00e2nia a fost izolat\u0103 \u00een ultimii ani pe acest plan.<\/p>\n \n“Din diverse motive pe care nu doresc s\u0103 le comentez aici, Rom\u00e2nia s-a aflat \u00eentr-o oarecare izolare \u00een anii anteriori. Am dorit s\u0103 schimb\u0103m cu totul aceasta stare de fapt \u00een 2015, ceea ce explic\u0103 \u015fi dinamica mai mare din acest an \u00een activitatea de politic\u0103 extern\u0103”, a spus pre\u015fedintele.<\/p>\n \nAceast\u0103 “dinamic\u0103” a fost eviden\u0163iat\u0103 de num\u0103rul mare al vizitelor externe: 14 \u0163\u0103ri, \u00een primul an de mandat, \u00een cursul a mai bine de 20 de vizite.<\/p>\n \nCa pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei, de la preluarea mandatului \u015fi p\u00e2n\u0103 acum Klaus Iohannis a f\u0103cut vizite \u00een 13 \u0163\u0103ri din Europa. Este vorba despre Belgia (\u015fase vizite), Fran\u0163a (dou\u0103 vizite), Italia (dou\u0103 vizite), Polonia (dou\u0103 vizite), Ucraina, Letonia, Croa\u0163ia, Serbia, Republica Moldova, Germania, Spania, Slovacia \u015fi Austria.<\/p>\n \nMai mult, \u00een luna septembrie a petrecut 8 zile \u00een Statele Unite ale Americii, sus\u0163in\u00e2nd \u015fi un discurs \u00een cadrul Adun\u0103rii Generale a ONU, dar av\u00e2nd \u015fi o vizit\u0103 la Casa Alb\u0103, unde a fost primit de vicepre\u015fedintele Joe Biden.<\/p>\n \nIohannis a avut \u015fi o replic\u0103 pentru cei care l-au acuzat c\u0103 merge prea des \u00een vizite externe. “Cred c\u0103 un stat puternic nu este unul izolat, ci unul care se bucur\u0103 de respectul \u015fi \u00eencrederea partenerilor, ai c\u0103rui reprezentan\u0163i comunic\u0103 \u015fi discut\u0103 permanent cu omologii lor pentru a construi proiecte comune”, scria pre\u015fedintele pe Facebook.<\/p>\n \n\u00cen privin\u0163a obiectivelor pe plan extern, Klaus Iohannis anun\u0163a ca nu va schimba direc\u0163ia Rom\u00e2niei. Parteneriatul Strategic cu SUA \u015fi \u00eent\u0103rirea rela\u0163iilor cu UE \u015fi NATO vor r\u0103m\u00e2ne \u0163intele principale ale \u0163\u0103rii noastre \u00een politica extern\u0103, spunea pre\u015fedintele. \u00cen acest context, \u00eens\u0103, Klaus Iohannis s-a confruntat \u00een timpul primului an de mandat \u015fi cu prima criz\u0103 major\u0103 pe plan european: criza migra\u0163iei, asupra c\u0103reia Iohannis a fost cu un pas \u00een urm\u0103 fa\u0163\u0103 de majoritatea liderilor europeni.<\/p>\n \nAceast\u0103 criz\u0103 s-a acutizat \u00een momentul \u00een care Comisia European\u0103 a propus cote obligatorii de repartizare a refugia\u0163ilor, care au ajuns deja la num\u0103rul de un milion pe teritoriul Europei, potrivit ultimelor date.<\/p>\n \nKlaus Iohannis anun\u0163a \u00een acel moment c\u0103 Rom\u00e2nia se opune total acestor cote obligatorii. “Exist\u0103 alte forme prin care \u0163\u0103rile care refuz\u0103 cotele obligatorii \u00ee\u015fi pot ar\u0103ta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dat\u0103 pornind de la solidaritate. Rom\u00e2nia e solidar\u0103 cu ceilal\u0163i membri din Uniunea European\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 care se va ar\u0103ta pe parcurs \u015fi cu imigran\u0163ii”, spunea pre\u015fedintele, \u00een luna septembrie.<\/p>\n \nRom\u00e2nia se al\u0103tura astfel grupului pu\u0163in numeros de \u0163\u0103ri care respingeau aceste cote, grup care nu a avut c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 \u00een Consiliul JAI. Decizia Comisiei Europene a fost de a impune un num\u0103r fix fiec\u0103rui stat membru, Rom\u00e2niei fiindu-i repartizate, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, 2.475 de imigran\u0163i.<\/p>\n \n\u00cen acel moment, Klaus Iohannis a schimbat radical discursul. Dup\u0103 ce anun\u0163a c\u0103 Rom\u00e2nia nu poate primi mai mult de 1.785, num\u0103r la care singur\u0103 s-a angajat, pre\u015fedintele a afirmat c\u0103 noua cifr\u0103 avansat\u0103 de Comisia European\u0103 nu reprezint\u0103 o problem\u0103.<\/p>\n \n“Num\u0103rul de refugia\u0163i care ar urma s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een realitate nu este mare. Este vorba de o perioad\u0103 de 1-2 ani de zile, \u00een care e\u015falonat ar trebui s\u0103-i primim. Problema poate fi gestionat\u0103 u\u015for \u015fi cred c\u0103 este bine s\u0103 ne ar\u0103t\u0103m solidaritatea cu celelalte state membre”, a reac\u0163ionat pre\u015fedintele, dup\u0103 anun\u0163ul final al Comisiei Europene.<\/p>\n \nO alt\u0103 problem\u0103 cu care s-a confruntat \u015feful statului a ap\u0103rut dup\u0103 atacurile teroriste de la Paris. Atunci, pre\u015fedintele spunea, \u00een contextul discu\u0163iilor de la nivelul UE cu privire la mecanismele \u00eempotriva fluxului migrator, c\u0103 nu trebuie schimbate deciziile deja luate. Acesta a spus c\u0103 tragedia din Fran\u0163a trebuie luat\u0103 “ca atare”, drept un atac terorist, iar Rom\u00e2nia nu \u00ee\u015fi schimb\u0103 pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de criza refugia\u0163ilor, consider\u00e2nd c\u0103 trebuie aplicate deciziile luate deja la nivel european.<\/p>\n \n\u00cen aceea\u015fi zi, \u00eens\u0103, de la Comisia European\u0103 a venit un anun\u0163 care \u00eel contrazicea pe pre\u015fedinte. Uniunea European\u0103 \u00ee\u015fi va revizui modul de organizare pentru a crea un sistem diferen\u0163iat, “pe viteze diferite”, \u00een care unele \u0163\u0103ri vor fi integrate \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare, iar altele mai pu\u0163in, anun\u0163a atunci Jean-Claude Juncker, pre\u015fedintele Comisiei Europene. Iohannis nu a revenit cu complet\u0103ri pe aceast\u0103 tem\u0103.<\/p>\n \n <\/p>\n \nComunicare pe Facebook, cu reac\u0163ii \u00eent\u00e2rziate<\/strong><\/p>\n \nUna dintre criticile aduse cel mai des pre\u015fedintelui a fost lipsa reac\u0163iei \u00een cazuri importante sau lipsa comunic\u0103rii la Palatul Cotroceni. \u00cen cazuri precum demisia lui Victor Ponta din fruntea Guvernului sau anun\u0163urile Comisiei Europene cu privire la cotele de imigran\u0163i, reac\u0163iile pre\u015fedintelui au venit cu \u00eent\u00e2rziere.<\/p>\n \nPe unele subiecte, unde opinia public\u0103 a\u015ftepta reac\u0163ii, Iohannis nu a avut niciun fel de comunicare, cum a fost la voturi pentru ridicarea imunit\u0103\u0163ii \u00een Parlament, unde ale\u015fi erau salva\u0163i de colegi, de\u015fi aceasta era o tem\u0103 principal\u0103 \u00een declara\u0163iile sale de la \u00eenceputul anului. Mai mult, Iohannis nu a reac\u0163ionat nici la scandaluri care priveau chiar Palatul Cotroceni \u015fi Administra\u0163ia Preziden\u0163ial\u0103, cum a fost cazul fotografiei controversate \u00een care \u015feful Cancelariei sale, Dan Mihalache, a fost surprins dormind la o reuniune oficial\u0103.<\/p>\n \nKlaus Iohannis a fost dur criticat \u015fi pentru lipsa de reac\u0163ie \u00een cazul poli\u0163istului Bogdan Gigin\u0103, care a decedat \u00een timp ce deschidea coloana oficial\u0103 a vicepremierului de la acea vreme Gabriel Oprea.<\/p>\n \nCu privire la lipsa sa de reac\u0163ie \u00een astfel de cazuri, Klaus Iohannis a avut un comentariu \u00een ultimul discurs sus\u0163inut \u00een fa\u0163a Parlamentului.<\/p>\n \n“\u015etiu c\u0103 de-a lungul acestui an unii s-au \u00eentrebat de ce nu reac\u0163ionez la orice subiect, de ce nu intervin \u00een for\u0163\u0103 la adresa unor oameni politici cu func\u0163ii \u00een stat, de ce nu r\u0103spund la atacuri cu aceea\u015fi moned\u0103. Sper c\u0103 onor\u00e2nd promisiunea de a face politic\u0103 altfel am dat r\u0103spuns \u015fi acestor \u00eentreb\u0103ri”, a spus pre\u015fedintele.<\/p>\n \nAnterior, \u00eentr-un interviu acordat televiziunii germane ARD, Iohannis a adus \u015fi alte l\u0103muriri: “T\u0103cerea mea nu a fost de fapt o t\u0103cere adevarat\u0103. Eu m\u0103 adresez rar publicului pentru obi\u015fnuin\u0163ele rom\u00e2ne\u015fti. O dat\u0103 la dou\u0103-trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, ceea ce pentru uzan\u0163ele europene \u00eenseamn\u0103 des \u015fi felul \u00een care m\u0103 exprim e diferit de ceea ce erau obi\u015fnui\u0163i oamenii de la predecesorul meu (Traian B\u0103sescu – n.r.). Poate c\u0103 tocmai din compara\u0163ia aceasta au unii impresia c\u0103 vorbesc mai pu\u0163in. Dar eu \u015ftiu c\u00e2nd trebuie s\u0103-mi exprim ideile”.<\/p>\n \nInterven\u0163iile lui Klaus Iohannis de la tribuna Palatului Cotroceni au fost rare, iar ocaziile \u00een care permitea jurnali\u015ftilor \u00eentreb\u0103ri \u015fi mai rare. O mare parte a comunic\u0103rii \u015fefului statului a venit pe Facebook, acolo unde Iohannis a f\u0103cut majoritatea comentariilor fa\u0163\u0103 de cazul Colectiv (post\u00e2nd chiar \u015fi un videoclip cu un mesaj pentru rom\u00e2ni), dar \u015fi \u00een cazul criticilor aduse Parlamentului. Mai mult, Iohannis s-a folosit de Facebook \u015fi pentru a face preciz\u0103ri \u00een urma unor decizii luate de Administra\u0163ia Preziden\u0163ial\u0103, cum ar fi solicit\u0103rile de reexaminare asupra unor legi – cel mai recent exemplu fiind legea d\u0103rii \u00een plat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Luni se \u00eempline\u015fte un an de la preluarea mandatului de pre\u015fedinte de c\u0103tre Klaus Iohannis. Acum, acesta se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unui nou Guvern \u015fi a unei \u0163\u0103ri marcate de tragedia din clubul Colectiv – criza care i-a marcat mandatul \u015fi a dus la c\u0103derea Cabinetului Victor Ponta.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7215,14449,11137],"class_list":["post-130219","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bilant","tag-iohannis","tag-mandat"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130219","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130219"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130219\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130219"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130219"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130219"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}