![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14904063\/18\/banda-romani.jpg?width=318&height=31\")
<\/a><\/p>\n\n“Ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”, s-au nascut aceste mituri despre Romania, considera Catrinel Plesu, directorul Centrului National al Cartii.<\/p>\n
\nCatrinel Plesu pleaca in aceste aprecieri de la sintagma “romanul s-a nascut poet”, ca fiind printre cel mai des folosite mituri dintre cele pe care BUSINESS Magazin si-a propus sa le dezbata. Pana la urma, nu e nimic rau in a fi poet si chiar n-ar fi nimic rau in a fi granarul Europei. Problema apare atunci cand vorba in cauza isi pierde esenta si devine un fel de proverb, o vorba de duh spusa ca sa umple o conversatie sau ca sa scuze o greseala.<\/p>\n
\nAsadar, ne reprezinta, ne onoreaza sau ne acuza faptul ca romanii se considera frumosi, inteligenti, ospitalieri? Sunt in Romania cele mai frumoase femei din lume si cei mai buni croitori si ingineri software? Pana la urma, fiecare popor are parerile lui, mai mult sau mai putin magulitoare, la adresa cetatenilor sai.<\/p>\n
\nFiecare natie considera ca are cele mai frumoase femei si fiecare popor vorbeste despre placerea de a primi oaspeti. In valoare absoluta, cele mai multe dintre aceste ziceri despre Romania sunt adevarate – romanii sunt placuti la infatisare, scriu poezie, omenesc oaspetii si asa mai departe, dar totul e in regula atat timp cat nu ne comparam cu altii, dupa cum spune Paul Marasoiu, unul dintre analistii intervievati pentru acest articol: “De ce credem ca am fi noi mai ospitalieri decat japonezii, croatii, marocanii sau eschimosii?<\/p>\n
\n \nFiecare dintre noi, ca indivizi sau ca natiune, avem propria proiectie a imaginii despre noi insine. Important este ca aceeasi perceptie sa o aiba si cei din exterior, esential este ca evaluarea acestora sa fie similara celei la care noi ne raportam mental. In general noi, ca romani, avem tendinta de a ne asuma merite care nu ne apartin in mod direct si ne vedem mai frumosi, mai isteti nativ, mai inzestrati de mama natura, dar niciodata mai punctuali, mai seriosi, mai constiinciosi”.<\/p>\n \nOdata iesiti “in lume”, calitatile pe care si le atribuie romanii devin in mare parte cu adevarat mituri. Adica, asa cum spune DEX-ul, “povestire de origine populara, cu continut fabulos, care explica in mod alegoric originea lumii, fenomenele naturii si viata sociala”.<\/p>\n \n <\/p>\n \nROMANCELE SUNT CELE MAI FRUMOASE<\/p>\n \n“Fetele din Romania au grija de felul in care arata, uneori cu prea multa atentie. Inca de tinere, sunt preocupate de aspectul fizic si merg in saloane de infrumusetare”, scrie Peter Finch pe unul din blogurile despre femeile din Europa.Totusi, romanii se afla pe penultimul loc intr-un studiu realizat in 13 tari din Europa de Sud-Est, in functie de cati bani sunt cheltuiti anual pe produse cosmetice si de ingrijire personala. Astfel, romancele aloca 32 de euro anual pentru cosmetice, adica mai putin de trei euro pe luna, potrivit unor date furnizate de compania L’Or\u00e9al.<\/p>\n \n \n“Spre deosebire de femeile din alte tari europene, romancele sunt avantajate genetic si, mai mult, au o dorinta suplimentara de a se ingriji de aspectul fizic. Potrivit calculelor firmei noastre, circa 10% din bugetul unei femei din mediul urban se indreapta catre produse cosmetice, dar, daca luam in calcul si mediul rural, procentul scade semnificativ”, spune Dana Tudorache, director general al The Body Shop. “Nu stiu daca e vorba de avantaj genetic, ci poate de latura latina a natiei”, completeaza designerul Maria Lucia Hohan.<\/p>\n \nCa sa vedem cat sunt de frumoase romancele, am discutat si cu chirurgii esteticieni pentru a afla cat de des si mai ales cat de complexe sunt interventiile pe care le sufera. Doctorul Valcu Marek sustine ca este dificil sa estimam daca numarul de operatii estetice din Romania este mai ridicat decat cel din alte tari, dar, in opinia sa, 80% dintre romance si-ar face o operatie. “In momentul de fata, din zece femei care se opereaza, patru recurg la implat mamar, trei la rinoplastii, iar restul la liposuctii sau alte interventii. Romancele sunt femei frumoase, dar este important sa-si puna mai bine in evidenta atuurile”, declara Marek.<\/p>\n \nDincolo de aceste pareri, statistica ultimilor zece ani arata ca in cadrul concursului Miss World, la care participa anual cele mai frumoase femei din tarile lumii, Romania a obtinut o singura data o pozitie importanta, respectiv locul doi in 2006, prin satmareanca Ioana Boitor. In restul editiilor, tara noastra nu a reusit sa aiba nici macar o concurenta printre finaliste.<\/p>\n \nSociologul Alfred Bulai observa ca toate femeile dintr-o societate sunt frumoase, fiind, de fapt, o chestiune de mandrie pe care o au toate popoarele. “E un comportament sociologic numit etnocentrism prin care ne definim spatiul si cultura in sens pozitiv: tara si femei frumoase. Pana si beduinul zice ca femeia din tribul lui e cea mai frumoasa.<\/p>\n \nE clar ca ne valorizam universul si asta tine si de sanatatea unei societati, pentru ca e destul de aiurea sa crezi ca traiesti in cea mai urata lume posibila”, explica Bulai. Si sociologul Mircea Kivu observa grija romancelor fata de aspectul fizic in public, dar si tinuta mai provocatoare fata de femeile din Occident, fenomen care se accentueaza cu cat mergem mai inspre est, fie ca vorbim despre moldovence sau rusoaice. “Este normal sa-i sara in ochi strainului femeia din Romania prin simplul fapt ca nu e obisnuit cu stilul de aici”, conchide Kivu, explicand astfel perceptia subiectiva a strainilor, precum Peter din debutul articolului.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nROMANIA, GRANARUL EUROPEI<\/p>\n \nCaracterizarea Romaniei drept granar al Europei se trage, potrivit profesorului Ioan Nicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti, “de la o intamplare din 1938”. \nNici macar acest efort nu poate fi suficient pentru a sta la baza mitului de “granar al Europei”, pentru ca in 1938 productia medie la hectar a fost de 700 kg de grau, iar vecinii bulgari au obtinut o cantitate dubla (1.440 kg). “Ei au fost insa mai rationali si nu si-au exportat toata painea”, spune profesorul.<\/p>\n \n \nImaginea Romaniei ca granar al Europei isi are originile mai degraba in rolul pe care-l juca tara in comertul european dunarean cu cereale, potrivit lui Mihail Dumitru, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, care sustine ca din punct de vedere statistic Romania nu a fost niciodata nici printre cei mari mari producatori si nici printre cei mai mari exportatori de cereale din Europa. \nIn perspectiva profesorului Ioan Nicolae Alecu, Romania nu va putea niciodata sa ajunga in pozitia de granar al Europei, pentru ca intre tara noastra si altele din Uniunea Europeana exista deja un mare decalaj de dezvoltare. Un exemplu in acest sens este chiar productivitatea: productia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 kg, de peste trei ori mai putin decat in Olanda, spre exemplu. La nivel european insa, strategia de dezvoltare agricola este complet diferita de cea autohtona. Astfel, desi 60% dintre europeni traiesc in mediul rural, doar 5% dintre ei lucreaza in agricultura.<\/p>\n \nIn Romania, cele doua procente tind sa se suprapuna, prea putini fiind locuitorii din mediul rural care au alta sursa de venit decat cea din exploatarea propriei ferme. “Cea mai mare problema actuala este lipsa parghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole”, spune profesorul Alecu, facand referire la faptul ca Romania este singura tara din UE in care nu este folosit sistemul rentei viagere. Acest sistem a functionat, vreme de un singur an, dar remuneratiile oferite proprietarilor de teren – 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda si 50 de euro pentru cei care dadeau terenul in arenda – nu au fost suficient de stimulative.<\/p>\n \n“In acest moment nu numai ca Romania nu are nicio sansa sa devina granarul Europei, dar agricultura este sortita pieirii”, sustine Ioan Niculae, presedintele InterAgro si unul dintre cei mai mari proprietari de teren din Romania. El a adaugat ca in agricultura e nevoie de investitii masive si de o strategie, iar “toate guvernele din ultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul”.<\/p>\n \nIn prezent, domeniul agricol din Romania este puternic fragmentat: 1,1 milioane de proprietari detin 9,65 milioane de hectare de teren arabil, in jur de 900.000 de fermieri detinand circa doua milioane de hectare si avand proprietati mici, majoritatea lucrate cu metode depasite, in mod ineficient. Pentru dezvoltarea din domeniul rural si al transporturilor, UE a pus la dispozitia Romaniei fonduri structurale de 31 de miliarde euro din 2007 pana in 2013, dar gradul de absorbtie este foarte redus.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nROMANUL S-A NASCUT POET<\/p>\n \n <\/p>\n \n“Nu cred ca talentul este un dar al popoarelor, ci un dar individual care, fireste, se dezvolta sau nu in cadrul unei tari sau comunitati. Nu cred ca romanii sunt mai talentati sau mai putin talentati decat ungurii, polonezii, rusii, bulgarii sau francezii. Sau, altfel spus, da, romanii sunt talentati. Ca si nemtii, francezii, americanii, rusii, bulgarii sau francezii”, crede Catrinel Plesu, directorul Centrului National al Cartii, institutie care se ocupa cu popularizarea si cu traducerile scriitorilor romani in strainatate. Tendinta de recunoastere a scriitorilor romani este in crestere, apreciaza unanim scriitorii si criticii intervievati de BUSINESS Magazin, si asta din mai multe motive.<\/p>\n \n \nUnul ar fi primul Premiu Nobel pentru Literatura castigat de un scriitor roman – \u00een 2009, de Herta M\u00fcller. Un alt motiv ar fi ca romanii, ca natie de poeti, au poate o mai mare sansa acum, cand “limbajul vesticilor s-a rigidizat foarte mult, iar usurinta in exprimare a romanilor ne face mai lirici decat alte popoare”, dupa cum spune un poet roman. Pana la urma, cu greu se pot gasi instrumente de masurare a talentului unui popor, iar premiul Nobel poate fi sau nu un criteriu, dupa cum spune criticul literar Alex Goldis: “Nu stiu daca Nobelul e o garantie absoluta a valorii, de vreme ce criteriile social-politice le oculteaza adesea pe cele valorice. Pana la urma, Proust, Joyce, Kafka, V. Woolf, L-F. C\u00e8line, Musil, Borges sau Cort\u00e1zar nu au luat premiul Nobel”.<\/p>\n \n“Nu, nu cred ca romanii sunt mai talentati, dar cred ca sunt la fel de talentati ca alte popoare care si-au creat o literatura scrisa destul de tarziu si care au avut nevoie de aparitia unui mare poet pentru a-si fixa limba literara”, crede Matei Visniec, unul dintre cei mai importanti dramaturgi contemporani. Visniec este stabilit in Franta si scrie in special in limba franceza, facand parte dintr-o elita a scriitorilor romani care traiesc si creeaza in afara tarii, de cele mai multe ori in alta limba decat romana. Din cauza faptului ca Romania “nu are o infrastructura care scoate elitele in evidenta si nu le permite sa intre intr-un circuit in care sa fie valorizate de public”, sociologul Alfred Bulai considera ca romanii nu prea exista in cultura universala. Tocmai de aceea cei mai cunoscuti si cei mai tradusi romani in strainatate sunt asa-zisii “scriitori exportati”. Unul dintre cei mai cunoscuti scriitori romani in strainatate, despre care se spune ca va fi propus si pentru premiul Nobel, este Norman Manea. Scriitorul, care traieste in SUA din 1986, este reprezentat de una din cele mai puternice agentii literare din lume, Wylie, si scrie inca in limba romana.<\/p>\n \nVorba ca “romanul s-a nascut poet” ii apartine lui Vasile Alecsandri si marcheaza, neoficial, aparitia unor generatii de scriitori care au construit literatura romaneasca. Generalizarile sunt insa periculoase, dupa cum spune Horia Garbea, presedintele Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, filiala a Uniunii Scriitorilor, iar Catrinel Plesu considera ca zicala s-a fixat atat de bine in mentalul colectiv din cauza altor “calitati” ale romanilor: “Poate ca din fudulie sau, mai curand, din auto-ironie, ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”.<\/p>\n \nUn alt scriitor roman, Alex Serbanescu, considera ca romanii au cateva dintre componentele talentului: dorinta de a comunica, imaginatie, nevoia de a sarbatori-consacra ceea ce li se intampla. Horia Garbea surprinde asadar ca “romanii sunt poate mai inclinati sa scrie ca amatori, asa cum italienii sa cante ca amatori. Dar profesionistii se aleg, dupa ce au talent, in masura in care au cultura, tenacitate, inteligenta”.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nROMANII SUNT INTELIGENTI<\/p>\n \n Peste 2.500 de tineri studiaza la cele mai prestigioase universitati din SUA. 97,6% dintre romanii adulti sunt alfabetizati si participam anual la cel putin 15 concursuri internationale pe discipline, atat la seniori, cat si la juniori, cu loturi care insumeaza 90-100 de elevi. 90% dintre acestia se intorc acasa cu medalii.<\/p>\n \nSunt date brute, dar care, la o prima vedere, ar trebui sa confirme o idee magulitoare care a circulat de-a lungul timpului despre Romania – acela ca ar fi locuita de oameni inteligenti, cu abilitati intelectuale superioare altor natii.<\/p>\n \n \nMinisterul Educatiei completeaza datele de mai sus: in medie, ciclul primar (clasele I-IV) cuprinde aproximativ 950.000 de elevi. In clasa intai se inscriu, de regula, circa 220.000 de elevi anual. Potrivit Raportului asupra Starii Sistemului National de Invatamant pentru anul 2009, redactat anual de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS), rata de tranzitie de la invatamantul gimnazial la invatamantul liceal si profesional a inregistrat in ultimii doi ani scolari o tendinta ascendenta, situandu-se in jurul valorii de 95%.<\/p>\n \nDincolo de aceste date la nivel intern, sa vedem ce spun si datele despre cei ce studiaza in strainatate. Nici aici nu stam rau. La Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT), una dintre cele mai prestigioase universitati din lume, erau inscrisi, in anul universitar 2009-2010, in jur de 30 de romani, atat studenti, cat si doctoranzi. Majoritatea beneficiaza de o bursa, de cele mai multe ori chiar integrala, iar doctoranzii primesc un stipendiu lunar ce le acopera costurile de cazare, masa si din care le mai raman si ceva bani de cheltuiala.<\/p>\n \nIn anul scolar 2009-2010, aproape 700.000 de studenti straini au invatat la universitatile din SUA. Dintre acestia, 2.500 au fost romani, cu aproximativ 500 mai putini decat in anul precedent.<\/p>\n \nIn Europa, cei mai multi studenti romani sunt la University College, din Londra. 65 de romani studiaza acolo, in principal stiinte sociale si istorice, arte si inginerie. Si la Oxford sunt 52 de studenti romani, care se specializeaza in biochimie si matematica, iar la Oxford 50 de tineri din Romania au ales sa studieze chimie si electrotehnica.<\/p>\n \nPartea mai putin buna este ca putini vor sa se mai intoarca in tara. Mai mult decat atat, nici angajatorii romani nu sunt foarte activi in a-i atrage inapoi acasa, in conditiile in care toti spun ca ii intereseaza mai degraba experienta practica decat pregatirea teoretica temeinica. Pe de alta parte, angajatorii din strainatate importa cu placere “mintile” romanilor, cel mai adesea deruland campanii ample de recrutare, in special in randul medicilor, inginerilor si programatorilor IT. Asta si pentru ca, dincolo de inteligenta, romanii mai au un atu pe care strainii il cauta atunci cand fac angajari: capacitatea mare, dezvoltata in secole, de adaptare la mediu. “Noi avem o cultura de supravietuire, in care incerci sa te descurci. Atitudinea noastra este de a ne descurca cumva, nu pentru a creste, ci pentru a ne descurca pur si simplu. E motivul pentru care oamenii se adapteaza si isi rezolva singuri multe probleme. De aici vine si succesul romanilor care au plecat afara. Nu pentru ca sunt mai muncitori, dar fiindca sunt mai utili”, explica sociologul Alfred Bulai.<\/p>\n <\/p>\n \nROMANUL ESTE OSPITALIER<\/p>\n \nCuvantul “ospitalier” vine din franceza si se refera la un individ “care primeste bucuros oaspeti; care este amabil, primitor cu oaspetii” sau la o casa, un oras, o tara “in care esti bine primit, in care te simti bine; care ofera ospitalitate”.<\/p>\n \nOspitalitatea nu este neaparat turism, acesta din urma fiind o latura cumva industriala a ospitalitatii, ci mai degraba placerea de a primi in casa persoane carora sa le oferi masa si gazduire. \nMarasoiu este unul dintre putinii consultanti din piata hoteliera care s-a identificat inca de la inceput cu industria ospitalitatii, traducand asta prin faptul ca se ocupa atat de piata hoteliera, dar si de piata de evenimente, de organizarea de incentives, de dezvoltarea turismului rural.<\/p>\n \nDezvoltarea ospitalitatii ca industrie a insemnat tocmai extrapolarea ospitalitatii romanilor, crede Marasoiu, deoarece romanii au “capacitatea de a se comporta normal, de a comunica fluent si de a dezvolta si mentine relatii umane”. Ospitalitatea ca industrie nu s-a dezvoltat insa chiar atat de bine in Romania si din cauza faptului ca tara nu a atras traditional decat putini turisti straini, iar turismul intern si-a pierdut din avant mai ales o data cu boom-ul economic, care a trimis romanii in concediu afara.<\/p>\n \nRomanii nu se pot servi deocamdata de ospitalitatea lor pentru a face afaceri – asa cum fac portughezii, elvetienii, indienii sau suedezii, cetateni considerati de catre mai multe clasamente cei mai primitori din lume.<\/p>\n \nTourism Review plaseaza Romania in topul celor mai ieftine zece tari din Europa (alaturi de Bulgaria, Macedonia, Albania si Polonia), apreciind ca tara noastra este un loc frumos de pelerinaj, “unde poti dormi ieftin in casele oamenilor, care iti dau mancare organica la pret redus si te lasa sa bei cat poti apa proaspata din fantana si se bucura ca iti place vinul lor facut in casa”.<\/p>\n \nAsadar, romanii pot, in special daca vorbim de zona rurala, sa creeze amintiri frumoase in mintea celor care le calca pragul si sa fie “prietenosi, veseli si, mai ales in sate, saritori”, dupa cum spun cei mai multi utilizatori ai forumului despre Romania de pe tripadvisor.com.<\/p>\n \nPana la urma, dupa cum spune Radu Enache, presedintele Continental Hotels, ospitalitatea este definita ca “o atitudine deschisa, bucuria de a avea oaspeti acasa si de a se imprieteni repede cu persoane straine” si tocmai in asta se poate masura: “in gradul de materializare in memoria vizitatorilor straini sau autohtoni, in cat de des si cum isi amintesc acestia despre romanii vizitati”.<\/p>\n \nRazvan Antohi, presedintele Amadeus in Romania, nu este prea sigur daca romanii sunt ospitalieri sau doar servili. “Romanii au fost cand cu unii, cand cu altii, nu au avut o coloana vertebrala. Au fost considerente politice, factori externi, compromisuri, dar aceasta ospitalitate nu este cumva un pic de servilism amestecat cu un pic de minciuna si lene din multe puncte de vedere? Nu cumva asteapta ceva in urma oricarui serviciu pe care il fac?” Plus de asta, Antohi considera ca, oricat s-ar dezvolta turismul, este greu de conturat si sentimentul de ospitalitate atat timp cat fiecare isi face frumos in curtea lui, dar “nu ar iesi niciodata la o deszapezire” intru ajutorul comunitatii.<\/p>\n \nSpecialistii intervievati de BUSINESS Magazin pe aceasta tema remarca faptul ca romanii au fost mai ospitalieri in trecut decat sunt acum. Radu Enache crede ca au devenit putin mai circumspecti, iar Paul Marasoiu vede mai mult egoism si mai vede si un fel de contradictie in termeni: “Este un paradox faptul ca in Romania convietuiesc doua repere: ospitalitatea traditionala si <sa moara capra vecinului>”. <\/p>\n \nCROITORUL EUROPEI<\/p>\n \nRom\u00e2nia, unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de textile \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte din Europa, a trimis anul trecut peste grani\u0163e pantofi \u015fi haine \u00een valoare de peste 20 miliarde de lei, industria de profil fiind al doilea motor al exporturilor locale dup\u0103 industria auto.<\/p>\n \nProduc\u0103tori rom\u00e2ni sau str\u0103ini, cu zeci, sute sau chiar mii de salaria\u0163i fiecare, \u015fi\u2011au \u00eemp\u0103r\u0163it strategic harta Rom\u00e2niei. \u201ePantofarii\u201d s-au \u00eenghesuit \u00een vestul \u0163\u0103rii, \u00een jude\u0163e precum Bihor, pariind pe apropierea de Occident \u015fi pe salariile mici din zon\u0103. La polul opus, produc\u0103torii de \u00eembr\u0103c\u0103minte s-au concentrat pe estul \u0163\u0103rii \u015fi pe zona de sud, atra\u015fi de for\u0163a de munc\u0103 experimentat\u0103, de salariile mici \u015fi de lipsa de investi\u0163ii din zon\u0103.<\/p>\n \nRegiunea istoric\u0103 a Moldovei este \u201ecenu\u015f\u0103reas\u0103\u201c \u00een materie de investi\u0163ii str\u0103ine atrase \u00een ultimele dou\u0103 decenii \u015fi jum\u0103tate, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 sumele totale aduse de investitorii str\u0103ini la capitalul companiilor pe care le-au \u00eenfiin\u0163at \u00een Rom\u00e2nia au fost de dou\u0103-trei ori mai mici dec\u00e2t cele din Transilvania \u015fi Muntenia \u015fi de zece ori mai mici fa\u0163\u0103 de cele din regiunea Bucure\u015fti-Ilfov.<\/p>\n \n\u00cen acest context, \u00een ora\u015fe precum Foc\u015fani sau Boto\u015fani produc\u0163ia de \u00eembr\u0103c\u0103minte este cea mai important\u0103 industrie, fabricile de aici fiind cele care au \u0163inut \u00een via\u0163\u0103 at\u00e2t centrele urbane, c\u00e2t \u015fi satele aflate pe o raz\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 60-100 de kilomentri. Aici, angaja\u0163ii din industria textil\u0103 aleg fie s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate s\u0103 munceasc\u0103, fie s\u0103 croiasc\u0103 \u015fi s\u0103 coas\u0103 haine pe un salariu care de multe ori nu dep\u0103\u015fe\u015fte pragul de 1.000 de lei net.<\/p>\n \n\u201e\u00cen Foc\u015fani, industria textil\u0103 este cea mai important\u0103. Sunt produc\u0103tori mici care lucreaz\u0103 cu clien\u0163i mass market (\u015fi nu pot pl\u0103ti salarii mai mari – n.red.), de aceea noi trebuie s\u0103 fim aten\u0163i cu politica salarial\u0103 pentru a p\u0103stra \u00een Foc\u015fani industria aceasta\u201d, spunea recent Bernard Cheere, CEO al Artifex, unul dintre cei mai mari produc\u0103tori locali de textile. Produc\u0103torul de textile Artifex realizeaz\u0103 \u00een Foc\u015fani haine pentru unele dintre cele mai importante branduri de mod\u0103 din lume precum Hugo Boss, Massimo Dutti, Lacoste Premium sau COS.<\/p>\n \nArtifex are peste 1.300 de salaria\u0163i, iar peste 50% dintre ace\u015ftia locuiesc \u00een afara Foc\u015faniului, unii venind de la 60 de kilometri distan\u0163\u0103. Oficialii companiei nu dau detalii despre salariile pe care le pl\u0103tesc, afirm\u00e2nd doar c\u0103 sunt \u00een linie cu pia\u0163a. Salariul mediu brut \u00een industriile de textile, \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte a ajuns anul trecut la 1.610 lei, fiind \u00een continuare cu circa 30% sub media pe economie. Joburile de croitor \u015fi cus\u0103tor sunt printre cele mai prost pl\u0103tite \u00een Rom\u00e2nia, al\u0103turi de cele de casier \u00een magazine \u015fi de menajer\u0103 \u00een HoReCa.<\/p>\n \nCiti\u0163i aici cum ma\u015fina de cusut a Europei a devenit a doua industrie exportatoare a Rom\u00e2niei<\/span><\/a><\/p>\n <\/p>\n \nROMANUL E SOFTIST SAU HACKER<\/p>\n \nR\u0103zvan Cern\u0103ianu a fost unul dintre cei mai notorii hackeri. A spart zeci de site-uri, printre care cele ale Pentagonului, Google, NASA sau pe cel al Marinei Regale Britanice. Pe Internet era cunoscut drept TinKode \u015fi a fost unul dintre cei mai c\u0103uta\u0163i hackeri din lume, p\u00e2n\u0103 la momentul arest\u0103rii lui, \u00een 2012.<\/p>\n \nDup\u0103 cum poveste\u015fte pe blogul personal, atacurile lui au fost f\u0103cute doar \u00een scopuri informative \u015fi nu mali\u0163ioase, nevr\u00e2nd s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol datele confiden\u0163iale ale victimelor. \u201eAm anun\u0163at de fiecare dat\u0103 problemele g\u0103site printr-un e-mail trimis c\u0103tre administratorii de sistem ale acelor companii. Cu toate acestea, ac\u0163iunile mele au fost considerate infrac\u0163iuni \u015fi am primit o sentin\u0163\u0103 de 2 ani cu suspendare sub supraveghere \u015fi o amend\u0103 \u00een valoare de 93.000 euro\u201c, a scris el.<\/p>\n \nA petrecut circa 90 de zile \u00een \u00eenchisoare. Timp deloc pl\u0103cut. \u201ePetreci 23 de ore din 24 \u00eentr-o celul\u0103 mic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i \u015fase oameni. S\u0103-\u0163i ri\u015fti libertatea nu merit\u0103 pentru nimic \u00een lume\u201c, a m\u0103rturisit el. \u201eA fost o experien\u0163\u0103 maturizant\u0103\u201c, a ad\u0103ugat.<\/p>\n \nAceast\u0103 re\u0163inere de 90 de zile nu i-a oprit curiozitatea \u015fi dorin\u0163a de a g\u0103si vulnerabilit\u0103\u0163i. Hackingul nu s-a oprit dup\u0103 ce a ie\u015fit din \u00eenchisoare, ci doar a trecut \u00een legalitate. A \u00eenfiin\u0163at compania Cyber Smart Defence, al\u0103turi de M\u0103d\u0103lin Dumitru, o cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu experien\u0163\u0103 \u00een domeniul IT. \u201eImediat cum am ie\u015fit l-am sunat, i-am spus ideea \u015fi a fost de acord\u201c, a spus Cern\u0103ianu.<\/p>\n \nAstfel R\u0103zvan Cern\u0103ianu a lep\u0103dat hainele lui TinKode, iar acum caut\u0103, \u00een calitate de CTO al companiei, la cererea clientului, vulnerabilit\u0103\u0163i \u015fi metode de exploatare a infrastructurii IT.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14904063\/16\/banda-boli.jpg?width=450&height=31\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14904063\/34\/banda-frumusete.jpg?width=363&height=31\")
<\/a><\/p>\n
\nIn acel an, povesteste Alecu, s-a produs o criza mondiala a graului, ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile, iar Romania a facut atunci cel mai mare export de grau din istoria sa de pana atunci: peste trei milioane de tone de grau. “Problema a fost insa ca a fost exploatat aproape tot graul, iar tara s-a confruntat cu o criza a painii”, spune Alecu.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14904063\/35\/banda-granarul.jpg?width=340&height=31\")
<\/a><\/p>\n
\nPorturile dunarene din Romania aveau insa un rol important in comertul european in perioada interbelica, pretul granelor fiind stabilit la acea vreme la bursele dunarene ale cerealelor aflate pe teritoriul romanesc, astfel ca “mai degraba de aici se trage aceasta caracterizare”, adauga ministrul.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14904063\/33\/banda-poet.jpg?width=248&height=31\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14904063\/41\/banda-inteligenta.jpg?width=273&height=31\")
<\/a><\/p>\n
\n“Romanii sunt ospitalieri cand primesc oaspeti acasa, iar aceasta trasatura este relevata ca una dintre valorile si reperele vietii rurale si mai putin ca una ale mediului urban. Iar in contextul in care Romania este tara cu cea mai mare comunitate rurala a Europei, am putea spune ca suntem un popor extrem de ospitalier, dar doar la nivelul contactelor individuale si ale familiei”, explica Paul Marasoiu, presedinte al firmei de consultanta in domeniul ospitalitatii Peacock Hotels.<\/p>\n
\nCu toate ca a incercat intotdeauna sa scoata la suprafata ospitalitatea romanilor, si Marasoiu crede ca pana la urma depinde cel mai mult de fiecare dintre noi: “Cred ca ospitalitatea unui popor rezida in capacitatea fiecarui individ de a se identifica cu locul in care traieste, de a accepta diversitatea, de a fi mandru ca apartine acelei natiuni, sa-si cunoasca tara si sa o prezinte cu placere, sa fie convins ca aportul lui este esential pentru constructia corecta a imaginii tarii sale, sa-i faca placere sa-si incante si sa-si surprinda placut oaspetii”.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14904063\/46\/banda.jpg?width=218&height=31\")
<\/a><\/p>\n