Vestea ca RBS Romania este de vanzare, confirmata saptamana trecuta de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu (si concretizata poate chiar intr-o tranzactie, la momentul la care cititi aceste randuri), nu a produs o surpriza prea mare. Problemele pe care le au pe piata de origine britanicii de la Royal Bank of Scotland (RBS) inca de anul trecut, cand banca a fost nationalizata ca sa nu intre in faliment, impun un plan dur de reorganizare a activitatii. Vanzarea sucursalei din Romania, laolalta cu multe alte subsidiare pe care le detine in toate colturile lumii, este doar o parte a acestui plan.<\/p>\n
Decizia britanicilor de a iesi de pe piata romaneasca ridica insa o intrebare: vor mai urma miscari de acest fel, atata vreme cat multe alte grupuri financiare internationale se gasesc in situatii similare? Cum vor resimti filialele de aici reducerile stricte de costuri pe care trebuie sa le opereze companii precum American International Group, Citigroup sau ING Groep NV, dupa ce au primit ajutoare guvernamentale consistente pentru a-si acoperi pierderile? Intrebarea devine cu atat mai legitima privita prin prisma faptului ca strainii controleaza peste 90% din activele din sistemul bancar romanesc, fiind insa majoritari in toate industriile financiare din Romania.<\/p>\n
In toate pietele vestice, bancile au fost ajutate de guverne sa depaseasca dificultatile provocate de criza financiara; ce vor face aceste grupuri cu filialele pe care le detin pe alte piete e o decizie de business care depaseste cu mult granitele Romaniei, spune Santiago Pardo Jimenez, partener in departamentul de audit al Deloitte, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. “E ca in razboi, trebuie sa iei decizii si unele unitati trebuie sacrificate pentru a salva altele”. Pentru ca bancile romanesti sunt detinute intr-o pondere mare de straini, “deciziile nu au mare lucru de-a face cu piata locala, astfel ca sectorul bancar se va transforma dupa cum se decide foarte departe de Romania”.<\/p>\n
Hotararea britanicilor de la RBS confirma o data in plus aceasta constatare. Decizia de a vinde sucursala din Romania nu are in esenta nimic de-a face cu piata romaneasca, ci e inclusa intr-un program de restructurare care prevede vanzarea activelor ce nu fac parte din operatiunile de baza. Britanicii isi separa activele in doua entitati, o banca “buna” si una “rea”, operatiunile de retail din estul Europei fiind incluse laolalta in cea de-a doua categorie. Ca o astfel de decizie nu are nimic de-a face direct cu situatia din Romania este evident, mai ales prin prisma faptului ca RBS Romania (fosta ABN Amro, preluata de britanici tot printr-o tranzactie internationala in 2007) este una dintre institutiile solide de pe piata locala si nu are nimic de-a face cu o banca “rea”, dupa cum nota saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu. <\/p>\n
Contactati de BUSINESS Magazin, reprezentantii grupului britanic au fost rezervati in a comenta situatia filialei din Romania, facand doar trimitere la raportul anual. Potrivit acestuia, RBS, care a anuntat saptamana trecuta o pierdere uriasa de 28 de miliarde de euro, isi vinde subsidiarele de retail si operatiunile de banca comerciala de pe pietele europene si din Orientul Mijlociu, pentru ca nu mai prezinta oportunitati suficient de mari. In lipsa unor investitii semnificative, pe care grupul nu si le permite acum, rezultatele din aceste piete nu justifica pastrarea lor. In aceasta categorie intra, in viziunea britanicilor, si banca din Romania. <\/p>\n
Dificultatile pe care le au “acasa” grupurile internationale se rasfrang, de altfel, sub mai multe forme pe piata romaneasca. Desi, pentru moment, decizia RBS este cea mai radicala, e foarte probabil ca nu va fi ultima de acest fel in industria financiara romaneasca, chiar daca oficialii romani nici nu admit sa se gandeasca inca la acest lucru. “OTP Bank Romania nu va fi vanduta, cu siguranta”, spunea de curand Laszlo Diosi, presedintele bancii, lasand sa se inteleaga insa ca celelate divizii din grup nu sunt cu totul scoase dintr-un calcul mai mare al grupului maghiar. La nivel de grup, OTP analizeaza vanzarea unor subsidiare si concedierea a 500 de angajati, in conditiile in care anticipeaza “unul din cei mai dificili ani din istoria bancii”, potrivit directorului general al institutiei de credit, Sandor Csanyi. <\/p>\n
Lista institutiilor financiare care au resimtit din plin efectele crizei globale e insa mult mai lunga. In cadrul unui plan de sustinere a bancilor austriece de catre guvernul de la Viena, Erste Group (actionarul majoritar al BCR) a primit o injectie de 2,7 miliarde de euro, iar Raiffeisen Zentralbank (proprietarul Raiffeisen International) de 1,75 miliarde de euro. La randul lor, marile grupuri elene, Alpha, NBG, Eurobank sau Piraeus, au apelat la planul de sustinere oferit de stat, care a intrat astfel in actionariatul lor. ING Groep NV si Citigroup, care au prezenta in Romania, au primit si ele fonduri de la stat dupa ce s-au confruntat cu pierderi enorme.<\/p>\n
Pentru Citigroup, guvernul american (cu care este acum in negocieri pentru un al treilea program de sprijin, dupa ce banca a primit deja peste 50 de miliarde de dolari) impune un plan de restructurare radicala a activitatii. Operatiunile grupului vor fi separate in doua entitati, Citicorp (care va mosteni activitatile bancare globale) si Citi Holding (care include liniile de administrare a activelor, brokeraj si consumer finance). Activitatile din Romania vor fi incluse in noua structura a Citicorp, neexistand pana in prezent vesti privind posibila vanzare a acestora.<\/p>\n
Theodor Alexandrescu<\/a>, directorul general al AIG Life Romania: “Holdingul e ca o bunica<\/a>; daca bunica are probleme de sanatate financiara, nu inseamna ca toate rudele ei au aceeasi probleme."<\/a><\/p>\n <\/p>\n Nici olandezii de la ING nu au planuri de a inchide activitatea vreunei entitati din Romania, declara de curand Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania, pentru Ziarul Financiar. Grupul va face optiuni strategice in functie de importanta pietelor, deciziile urmand sa fie facute publice in martie, potrivit lui Negritoiu. “Romania a fost considerata o prioritate pentru dezvoltarea activitatilor in Europa”, completa directorul general al ING Bank, explicand astfel ca, desi sucursala romaneasca opereaza o serie de corectii (cu precadere in activitatile legate de piata de capital si de investment banking), “nu suntem panicati”. <\/p>\n ING Groep NV, cel mai mare grup financiar olandez, a obtinut in octombrie o injectie de capital de 10 miliarde de euro, vanzand guvernului olandez actiuni preferentiale pentru care plateste o dobanda anuala de 8,5%. Pe piata romaneasca, olandezii detin si cea mai mare companie de asigurari si pensii private, dar nici Cornelia Coman, directorul ING Asigurari de Viata, nu se teme de masuri radicale. “Politica grupului este sa se mentina doar diviziile de <core business>, adica asigurari, pensii si investitii, iar in Romania, ING este prezent doar pe aceste trei directii. Deci suntem feriti”, spune ea.<\/p>\n Pe de alta parte, actiunile de “epurare” (care impun o reducere de costuri de un miliard de euro, potrivit Corneliei Coman) au inceput deja: ING a vandut 85% din actiunile pe care le avea in Canada, iar in Grecia s-a anuntat oprirea subscrierilor pentru asigurarile generale si de sanatate. Tot in asigurari, criza grupului american AIG, salvat in toamna anului trecut la limita de la faliment, gratie interventiei statului, a generat intr-o prima faza panica si pe piata romaneasca. <\/p>\n Dupa ce guvernul american a incercat sa salveze asiguratorul in doua etape (printr-un imprumut de 85 de miliarde de dolari si mai apoi printr-unul de 38 de milioane de dolari, la nici doua saptamani distanta), cele doua parti sunt acum in noi discutii pentru o restructurare radicala, in urma careia gigantul aflat in impas ar urma sa fie divizat in cel putin trei companii controlate de stat. Restructurarea ar putea marca sfarsitul istoriei de 90 de ani a AIG ca un conglomerat global independent de asigurari. <\/p>\n Vestile de peste ocean despre criza prin care a trecut asiguratorul, prezent pe piata romaneasca prin AIG Life (asigurari de viata), AIG Romania (asigurari generale) si AIG Fond de Pensii (pensii obligatorii administrate privat), au produs rapid speculatii. Temerea clientilor privind siguranta propriilor investitii, mai ales in conditiile in care asiguratorul are nevoie de fonduri pentru a-si acoperi deficitul de lichiditate, au ajuns rapid sa se rasfranga asupra intregii piete a asigurarilor, dar si a celei de pensii. “AIG Life Romania este o companie independenta financiar, care se autogestioneaza si care are resurse financiare proprii, independent de problemele de afara”, precizeaza Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life Romania, pentru BUSINESS Magazin. <\/p>\n “Holdingul e ca o bunica; daca bunica are probleme de sanatate financiara, nu inseamna ca toate rudele ei au aceeasi probleme. Pe mine nu ma afecteaza ce se intampla cu firma-mama, pentru ca nici nu-mi cere, nici nu-mi da bani”, comenteaza Alexandrescu. Numarul companiilor romanesti ce ar putea sa resimta indirect problemele grupurilor mama va creste cel mai probabil, atata vreme cat economia romaneasca a atras in ultimii ani strainii ca un magnet. Avantajul apartenentei la un grup international, cu care bancherii (si nu doar ei) s-au mandrit ani de-a randul, se transforma intr-o sabie a lui Damocles. Santiago Pardo Jimenez priveste situatia (si) dintr-o alta perspectiva: pentru industria financiara, criza pe care o parcurge acum poate fi si o oportunitate. “E o sansa de a reconsidera activitatile de baza si de a re nunta la acelea pe care le-au dezvoltat prea rapid si fara sa se gandeasca prea mult.” <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Reorganizarea pe care trebuie sa o parcurga grupurile internationale care au primit injectii de miliarde de euro din bani publici pe pietele de origine afecteaza indirect filialele pe care acestea le detin in toate colturile lumii. Unda de soc n-are cum sa ocoleasca Romania.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[185,11539,7464,11538,7462,7457],"class_list":["post-12979","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-bnr","tag-filiale","tag-mugur-isarescu","tag-piete","tag-rbs","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12979","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12979"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12979\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33540,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12979\/revisions\/33540"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12979"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12979"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12979"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}