\nO misiune pe Ceres, o planet\u0103 pitic\u0103 situat\u0103 la o distan\u0163\u0103 de 411 de milioane de kilometri fa\u0163\u0103 de Soare \u015fi de dimensiunea Texasului, ar putea costa circa 27 de miliarde de dolari. Cheltuielile includ 10 lans\u0103ri de rachet\u0103 pentru transportul echipamentelor, extragerea metalelor \u015fi a apei, precum \u015fi construc\u0163ia unei facilit\u0103\u0163i pe orbita P\u0103m\u00e2ntului pentru procesarea materiilor prime.<\/p>\n
\nCosturile au fost estimate de absolven\u0163i ai facult\u0103\u0163ii de business ai University of New South Wales din Australia, care colaboreaz\u0103 cu National Aeronautics and Space Administration \u00een domeniul economiei mineritului \u00een spa\u0163iu. Prin compara\u0163ie, cel mai mare proiect unic \u00een domeniul resurselor, centrala de gaze lichefiate Gorgon a grupului Chevron \u00een Australia, are un cost estimat la circa 54 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, s\u0103 convingi investitorii s\u0103 cread\u0103 c\u0103 omenirea are un viitor \u00een stele este departe de a fi u\u015for. \u201eInvestitorii exist\u0103, dar trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 riscurile \u015fi avantajele\u201c, a spus Rene Fradet, director adjunct pentru \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi inginerie la Jet Propulsion Laboratory al NASA din Pasadena, California, vorbitor la Forumul pentru Minerit \u00een Spa\u0163iu organizat la Sydney.<\/p>\n
\nPOSIBIL\u0102 COLONIZARE.<\/p>\n
\nUn fapt crucial este c\u0103 promotorii proiectului nu mai inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 trimit\u0103 metalele extrase pe P\u0103m\u00e2nt pentru \u00eenlocuirea resurselor epuizate. Costurile unei c\u0103l\u0103torii dus-\u00eentors sunt considerate neeconomice, iar aten\u0163ia se va concentra \u00een schimb pe asigurarea de materiale pentru opera\u0163iunile din spa\u0163iu, pentru alimentarea cu energie a activit\u0103\u0163ilor de explorare \u015fi pe eventuala colonizare a planetei Marte sau dincolo de aceasta. Exploatarea minier\u0103 a Lunii ar fi un relativ chilipir, cu cheltuieli de capital de aproximativ 9 miliarde de dolari, potrivit cercet\u0103rii. Captarea unora dintre asteroizii din apropierea P\u0103m\u00e2ntului, \u0163inta companiilor care dezvolt\u0103 deja programe pentru \u00eenceperea mineritului \u00een spa\u0163iu, ar costa numai 492 de milioane de dolari.<\/p>\n
\nSus\u0163in\u0103torii insist\u0103 c\u0103 mineritul \u00een spa\u0163iu se va dezvolta \u00eentr-o industrie de 1.000 de miliarde de dolari care va furniza metale \u015fi ap\u0103 pentru habitate \u015fi carburan\u0163i pentru rachete, pe o pia\u0163\u0103 condus\u0103 ini\u0163ial de programe de explorare a spa\u0163iului \u015fi de operatorii de sateli\u0163i.
\nCONOMIA SPA\u0162IAL\u0102. \u201eChiar dac\u0103 s-ar descoperi aur, l-a\u015f l\u0103sa acolo\u201c, a spus Julian Malnic, membru \u00een board\u2011ul Deep Space Industries, din Moffett Field, California, care inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 exploateze resursele asteroizilor \u015fi s\u0103 desf\u0103\u015foare activit\u0103\u0163i de procesare \u015fi produc\u0163ie \u00een spa\u0163iu. El a ar\u0103tat c\u0103 poate fi construit\u0103 o adev\u0103rat\u0103 economie \u00een spa\u0163iu, unde exist\u0103 resursele necesare.<\/p>\n
\nDovezile c\u0103 tehnologia pentru activit\u0103\u0163ile miniere \u00een spa\u0163iu este fezabil\u0103 sunt aduse de programe precum Asteroid Redirect Mission al NASA, a ar\u0103tat Fradet. Pasul esen\u0163ial este construirea unui caz de business credibil, care s\u0103 conving\u0103 scepticii din industria minier\u0103. \u201eNu este \u00eenc\u0103 o investi\u0163ie care s\u0103 aduc\u0103 profit\u201c, a ar\u0103tat Jeff Coulton, lector senior la \u015ecoala de Contabilitate a UNSW, ai c\u0103rui studen\u0163i au efectuat calculul costurilor mineritului \u00een spa\u0163iu \u015fi care a vorbit la r\u00e2ndul s\u0103u la forumul g\u0103zduit de universitate. \u00cen opinia sa, aceste activit\u0103\u0163i ar putea deveni profitabile peste 20-50 de ani. Fiecare misiune de exploatare minier\u0103 pe un asteroid ar putea costa numai 50-100 milioane de dolari, estimeaz\u0103 Planetary Resources, companie finan\u0163at\u0103 de miliardarii fondatori ai Google Larry Page \u015fi Eric Schmidt. Planetary Resources a discutat planurile de investi\u0163ii \u00een mineritul spa\u0163ial cu \u015fefi de companii miniere, a spus pre\u015fedintele acesteia, Chris Lewicki.<\/p>\n
\nDirectorii companiilor miniere nu resping ideea. Directorul general al gigantului Rio Tinto Group, Sam Walsh, a spus \u00een februarie c\u0103 mineritul spa\u0163ial ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri interesante \u015fi, dac\u0103 poate fi dezvoltat, compania pe care o conduce se va implica.<\/p>\n
\nMINERITUL PE ASTEROIZI POATE DEVENI REALITATE \u00ceN 2025<\/p>\n
\nPlanetary Resources a lansat \u00een octombrie un prim satelit de pe Sta\u0163ia Spa\u0163ial\u0103 Interna\u0163ional\u0103, iar compania cu sediul \u00een Washington, specializat\u0103 \u00een mineritul pe asteroizi, vrea s\u0103 lanseze o serie de teste ambi\u0163ioase \u00een anii urm\u0103tori. Obiectivul este s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 transforme apa de pe asteroizi \u00een carburant pentru rachete, \u00een decurs de un deceniu, \u015fi eventual s\u0103 extrag\u0103 metale din grupa platinei, din roci spa\u0163iale. \u201eNe a\u015ftept\u0103m ca ob\u0163inerea apei de pe asteroizi \u015fi crearea unei economii de realimentare cu carburant \u00een spa\u0163iu s\u0103 devin\u0103 realitate \u00een urm\u0103torii 10 ani, chiar \u00een prima jum\u0103tate a anilor 2020. Ulterior, va fi vorba despre cum se va dezvolta pia\u0163a\u201c, a spus pre\u015fedintele Planetary Resources, Chris Lewicki, pentru Space.com. El a ar\u0103tat c\u0103 de-a lungul istoriei a existat tendin\u0163a de a face estim\u0103ri exagerate pentru urm\u0103torul an \u015fi de a ignora ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een urm\u0103torii 10 ani. \u201eProgres\u0103m foarte rapid, lumea se schimb\u0103 foarte rapid \u00een jurul nostru, a\u015fa c\u0103 am putea progresa mai repede dec\u00e2t ne putem imagina\u201c, a mai spus Lewicki.<\/p>\n
\nCompaniile Planetary Resources \u015fi Deep Space Industries vor s\u0103 ajute omenirea ca prin intermediul exploat\u0103rii resurselor asteroizilor s\u0103 \u00ee\u015fi extind\u0103 prezen\u0163a \u00een sistemul solar \u015fi, desigur, s\u0103 ob\u0163in\u0103 \u015fi profit din aceste activit\u0103\u0163i. Acest plan ambi\u0163ios \u00eencepe cu apa, care este prezent\u0103 din bel\u015fug \u00eentr-un tip de roc\u0103 cunoscut sub numele de \u201ecarbonaceous chondrite\u201c. Apa de pe asteroizi poate face mai mult dec\u00e2t s\u0103 potoleasc\u0103 setea astronau\u0163ilor, s\u0103 ajute la protejarea lor de radia\u0163iile periculoase \u015fi, c\u00e2nd este descompus\u0103 \u00een hidrogen \u015fi oxigen, s\u0103 permit\u0103 alimentarea din mers cu carburant a navelor spa\u0163iale. Tehnologia de detectare \u015fi extragere a apei pe asteroizi nu este foarte dificil\u0103 sau costisitoare, a explicat Lewicki. Vehiculele spa\u0163iale de cercetare identific\u0103 \u00een mod curent substan\u0163e pe corpurile cere\u015fti, iar extragerea apei pe un asteroid ar putea implica extragerea unei roci \u015fi expunerea acesteia la c\u0103ldura soarelui.<\/p>\n
\nRocile de tipul carbonaceous chondrite con\u0163in \u00een mod obi\u015fnuit metale precum fierul, nichelul \u015fi cobaltul, iar exploatarea lor ar permite minerilor s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 lucruri \u00een afara P\u0103m\u00e2ntului. Este urm\u0103torul pas logic dup\u0103 exploatarea apei, a explicat Lewicki. \u201eAurul de la cap\u0103tul curcubeului\u201c este extrac\u0163ia \u015fi exploatarea metalelor din grupa platinei, care sunt rare pe P\u0103m\u00e2nt dar extrem de importante \u00een fabricarea electronicelor \u015fi a altor bunuri high\u2011tech.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen final, ceea ce vrem s\u0103 facem este s\u0103 cre\u0103m o afacere \u00een spa\u0163iu, un motor economic care s\u0103 deschid\u0103 spa\u0163iul pentru restul economiei\u201c, a spus Lewicki, care consider\u0103 c\u0103 dezvoltarea resurselor din afara P\u0103m\u00e2ntului ar trebui s\u0103 aib\u0103 ca efect deschiderea ultimei frontiere. \u201eFiecare frontier\u0103 pe care am deschis-o pe P\u0103m\u00e2nt a fost \u00een c\u0103utarea resurselor sau am fost capabili s\u0103 r\u0103m\u00e2nem in interiorul acelei frontiere pentru c\u0103 au fost disponibile resursele necesare. Nu exist\u0103 niciun motiv ca spa\u0163iul s\u0103 fie diferit \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103\u201c, a apreciat \u015feful Planetary Resources.<\/p>\n
\nCompania Planetary Resources nu desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eenc\u0103 activit\u0103\u0163i de minerit pe asteroizi, dar de\u0163ine deja echipamente \u00een spa\u0163iu. Astfel, \u00een luna octombrie a lansat pe orbita P\u0103m\u00e2ntului satelitul Arkyd-3R, de pe Sta\u0163ia Spa\u0163ial\u0103 Interna\u0163ional\u0103, \u00eentr-o misiune de 90 de zile pentru testarea tehnicii electronice de avia\u0163ie, softuri \u015fi alte tehnologii. Planetary Resources lucreaz\u0103 \u00een prezent la un nou satelit, Arkyd-6, care va fi lansat pe orbit\u0103 \u00een decembrie, la bordul rachetei Falcon 9 construite de SpaceX. Arkyd-6 va fi dotat cu tehnic\u0103 electronic\u0103 de avia\u0163ie avansat\u0103, precum \u015fi cu o camer\u0103 selfie. Satelitul va fi dotat \u015fi cu un instrument proiectat s\u0103 detecteze ap\u0103 \u015fi ap\u0103 cu con\u0163inut de minerale, a spus Lewicki. Urm\u0103torul pas va fi Arkyd 100, de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t Arkyd-6 \u015fi care va c\u0103uta posibile \u0163inte care s\u0103 fie exploatate, de pe orbita joas\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului. Lansarea Arkyd 100 este programat\u0103 pentru sf\u00e2r\u015fitul anului 2016. Dup\u0103 Arkyd 100 vor urma Arkyd 200 \u015fi Arkyd 300. Acestea dou\u0103 vehicule spa\u0163iale, cunoscute \u015fi ca interceptori \u015fi prospectori de \u00eent\u00e2lnire, vor fi capabile s\u0103 efectueze inspec\u0163ii pe asteroizi din apropierea P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 totul va merge bine, primul Arkyd 200 va fi lansat pe orbita P\u0103m\u00e2ntului pentru test\u0103ri \u00een 2017 \u015fi 2018, iar Arkyd 300 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2018 sau \u00eenceputul lui 2019.<\/p>\n
\nO posibil\u0103 problem\u0103 poate fi ob\u0163inerea drepturilor de proprietate asupra resurselor minerale din spa\u0163iu. Extragerea \u015fi v\u00e2nzarea resurselor de pe asteroizi respect\u0103 \u00een totalitate Tratatul Spa\u0163ial din 1967, explic\u0103 Lewicki. Exist\u0103 \u00eens\u0103 un anumit grad de confuzie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 industrie \u00een formare \u015fi drepturile participan\u0163ilor, iar Lewicki s-a declarat mul\u0163umit de faptul c\u0103 Congresul Statelor Unite \u00eencepe s\u0103 se ocupe de subiectul exploat\u0103rii asteroizilor. Camera Reprezentan\u0163ilor a aprobat recent un proiect de lege care recunoa\u015fte drepturile de proprietate ale companiilor care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i de minerit pe asteroizi, iar Senatul analizeaz\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u proiectul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cenfiin\u0163area \u015fi exploatarea \u00een spa\u0163iu a unei mine, pe lun\u0103 sau pe un asteroid, ar putea costa mai pu\u0163in dec\u00e2t construc\u0163ia celor mai mari terminale de gaze lichefiate de pe p\u0103m\u00e2nt, potrivit cercet\u0103rilor prezentate recent la un forum din Australia, la care au participat \u015fefi de companii \u015fi cercet\u0103tori ai NASA.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[16272,10753,16273,7283,12875,33617,375,8445,18641,347,21485,229,8306,225],"class_list":["post-129557","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-asteroid","tag-centrala","tag-cercetatori","tag-costuri","tag-exploatare","tag-extragere","tag-gaze","tag-ieftin","tag-minerit","tag-nasa","tag-orbita","tag-pamant","tag-resurse","tag-spatiu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/129557","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=129557"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/129557\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=129557"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=129557"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=129557"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}