\nM\u00e1th\u00e9 Istv\u00e1n, conferen\u0163iar doctor la Departamentul de Bioinginerie – Facultatea de \u015etiin\u0163e Econmice, Socio-Umane \u015fi Inginere\u015fti de la Universitatea Sapien\u0163ia – filiala din Miercurea Ciuc, a declarat presei, vineri, c\u0103 cercet\u0103rile au \u00eenceput \u00een urm\u0103 cu doi ani.<\/p>\n
\n\u201dObiectivele principale ale cercet\u0103rilor au fost cultivarea \u015fi izolarea de noi tulpini bacteriene, selectarea, identificarea \u015fi descrierea noilor specii care ar putea prezenta propriet\u0103\u0163i metabolice, cum ar fi biodegradarea unor poluan\u0163i. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, doar unu la sut\u0103 dintre bacteriile de pe glob, reprezent\u00e2nd 9.000 de specii, au putut fi cultivate \u00een condi\u0163ii de laborator (in vitro), restul de 99 la sut\u0103 fiind bacterii necunoscute din punct de vedere \u015ftiin\u0163ific\u201d, a spus M\u00e1th\u00e9 Istv\u00e1n.<\/p>\n
\nConferen\u0163iarul a explicat c\u0103 s-au f\u0103cut m\u0103sur\u0103tori pe teren, \u00een medii acvatice naturale – \u00een Tinovul Moho\u015f \u015fi la Lacul S\u00e2nt Ana – \u015fi \u00een medii poluate, cum ar fi apele care provin din procese tehnologice. Datele fizico-chimice astfel ob\u0163inute, \u00eentre care pH-ul, con\u0163inutul de materii organice sau con\u0163inutul de s\u0103ruri ale mediilor studiate, au fost folosite la realizarea unor solu\u0163ii nutritive care s\u0103 permit\u0103 cultivarea bacteriilor \u015fi \u00eenmul\u0163irea lor \u00een laborator.<\/p>\n
\nEl a precizat c\u0103, \u00een acest scop, au fost utilizate \u201d\u00een premier\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, capcanele microbiologice\u201d, o metod\u0103 modern\u0103 de cultivare \u201din situ\u201d a microorganismelor.<\/strong><\/p>\n \n\u201dCapcanele microbiologice au fost confec\u0163ionate din spum\u0103 poliuretanic\u0103, t\u0103iat\u0103 \u00een form\u0103 de cuburi. Acestea au fost \u00eembibate cu mediile de cultur\u0103 speciale (\u00een solu\u0163iile nutritive care permit cultivarea \u015fi \u00eenmul\u0163irea bacteriilor – n.r.) \u015fi a\u015fezate, apoi, \u00een mediile acvatice (lacuri, tinoave \u015fi ape uzate – n.r.). Acolo au fost \u0163inute c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, timp \u00een care microorganismele s-au \u00eenmul\u0163it \u00een capcane, put\u00e2nd fi transportate \u00een laborator, unde au fost izolate\u201d, a explicat M\u00e1th\u00e9 Istv\u00e1n.<\/p>\n \nTulpinile bacteriene izolate au fost identificate pe baza ADN-ului \u015fi studiate.<\/p>\n \nCercet\u0103torii au f\u0103cut, de asemenea, studii de biologie molecular\u0103 independente de cultivare, numite \u201dstudii metagenomice\u201d, prin care s-a eviden\u0163iat c\u0103 num\u0103rul speciilor de bacterii din habitatele studiate este mult mai mare dec\u00e2t al celor izolate \u00een laborator p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n \n\u201dAm reu\u015fit s\u0103 izol\u0103m mai multe specii de bacterii noi pentru \u015ftiin\u0163\u0103, circa 20, din care cel pu\u0163in cinci reprezint\u0103 \u015fi genuri noi, necunoscute p\u00e2n\u0103 acum. Procentul de p\u00e2n\u0103 la \u015fapte la sut\u0103 din num\u0103rul total de bacterii identificate pe baza studiilor metagenomice, pe care noi am reu\u015fit s\u0103 \u00eel izol\u0103m cu succes, este mare, \u00een compara\u0163ie cu alte studii interna\u0163ionale de p\u00e2n\u0103 acum. Este o premier\u0103 mondial\u0103\u201d, a afirmat microbiologul.<\/p>\n \nMulte dintre bacteriile pe care speciali\u015ftii de la Universitatea din Miercurea Ciuc au reu\u015fit s\u0103 le izoleze din ape uzate, au capacitatea de a biodegrada fenolul \u015fi compu\u015fii fenolici, poluan\u0163i toxici care pot provoca muta\u0163ii genetice, chiar ereditare, \u015fi tumori canceroase.<\/p>\n \nProfesorul universitar chimist Alexandru Sz\u00e9p a explicat c\u0103 astfel de poluan\u0163i sunt prezen\u0163i \u00een apele uzate provenite din industria chimic\u0103 organic\u0103, din gudroanele de la distilarea uscat\u0103 a c\u0103rbunelui, a lemnului, din industria farmaceutic\u0103 \u015fi cea a adezivilor \u015fi maselor plastice.<\/p>\n \nPotrivit acestuia, bacteriile identificate cu propriet\u0103\u0163i depoluante \u201dse hr\u0103nesc\u201d cu fenol \u015fi compu\u015fi fenolici, pe care \u00eei utilizeaz\u0103 ca surs\u0103 de carbon necesar\u0103 dezvolt\u0103rii lor, cur\u0103\u0163\u00e2nd, astfel, mediul de substan\u0163ele toxice.<\/p>\n \n\u201dRezultatul \u015ftiin\u0163ific cel mai important al acestor cercet\u0103ri este c\u0103 s-a diversificat grupa de microorganisme capabile s\u0103 consume fenolul \u015fi compu\u015fii s\u0103i ca surs\u0103 de carbon\u201d, a declarat Alexandru Sz\u00e9p.<\/p>\n \nDe asemenea, M\u00e1th\u00e9 Istv\u00e1n a mai spus c\u0103 poten\u0163ialul bacteriilor izolate de a degrada fenolul \u015fi compu\u015fii acestuia a fost testat, a\u015fadar depoluarea cu microorganisme ar putea deveni \u201dalternativa mult mai prietenoas\u0103\u201d cu mediul \u00eenconjur\u0103tor la metodele chimice de epurare a apelor uzate aplicate \u00een prezent, dar \u015fi a solurilor poluate cu fenoli \u015fi compu\u015fi fenolici.<\/p>\n \n\u201dO parte dintre speciile noi izolate au fost depuse \u00een colec\u0163ii interna\u0163ionale de microorganism \u015fi sunt accesibile tuturor cercet\u0103torilor interesa\u0163i. Din ele se pot face preparate microbiene care, odat\u0103 introduse \u00een sta\u0163iile de epurare a apelor, fac ca depoluarea s\u0103 fie mai eficient\u0103 \u015fi mai rapid\u0103. Am reu\u015fit s\u0103 izol\u0103m peste 200 de tulpini bacteriene. Multe dintre acestea sunt bacterii necunoscute, cu un po\u0163ential ridicat de a fi aplicate \u00een diferite procese biotehnologice. Este un pas important \u00eenainte \u00een evolu\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d, a declarat \u015fi Felf\u00f6ldi Tam\u00e1s, care a condus proiectul de cercetare, denumit \u201dIzolarea de noi tulpini bacteriene cu poten\u0163iale aplica\u0163ii \u00een bioremediere \u015fi \u00een biotehnologie\u201d.<\/p>\n \nProiectul a fost finan\u0163at de Uniunea Executiv\u0103 pentru Finan\u0163area \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Superior, a Cercet\u0103rii, Dezvolt\u0103rii \u015fi Inov\u0103rii, institu\u0163ie aflat\u0103 \u00een subordinea Ministerului Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii \u015etiin\u0163ifice.<\/p>\n \nValoarea total\u0103 a proiectului condus Felf\u00f6ldi Tam\u00e1s, cercet\u0103tor la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc \u015fi lector la Universitatea E\u00f6tv\u00f6s Lor\u00e1nd din Budapesta, este de aproximativ 800.000 de lei.<\/p>\n \nRezultatele studiilor au fost prezentate \u00een cadrul unei conferin\u0163e interna\u0163ionale care s-a desf\u0103\u015furat la Universitatea Sapientia, catedra de Bioinginerie din Miercurea Ciuc. Rezultatele preliminarii au fost publicate \u00een reviste de specialitate din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate \u015fi prezentate la conferin\u0163e interna\u0163ionale de profil.<\/p>\n \n\u00cen proiect au fost implica\u0163i \u015fi studen\u0163i ai universit\u0103\u0163ii, ale c\u0103ror lucr\u0103ri comunicate la diferite manifest\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice studen\u0163e\u015fti din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate au fost premiate.<\/p>\n \nCercet\u0103torii de la Sapientia sus\u0163in c\u0103 mai mul\u0163i speciali\u015fti din Italia, Coreea de Sud \u015fi din Ungaria \u015fi-au manifestat interesul pentru rezultatele acestui studiu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Specii noi de bacterii cu propriet\u0103\u0163i depoluante au fost izolate de cercet\u0103tori din Miercurea Ciuc, care le-au testat \u015fi spun c\u0103 este o premier\u0103 mondial\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 le utilizeze pentru reducerea polu\u0103rii mediului, ca alternativ\u0103 la metodele chimice, transmite corespondentul MEDIAFAX.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[36777,8866,42057],"class_list":["post-129416","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bacterii","tag-cercetare","tag-depoluare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/129416","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=129416"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/129416\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=129416"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=129416"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=129416"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}