![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/14872720\/1\/27.jpg?height=620&width=346\")
<\/p>\n\nUnicredit se a\u015fteapt\u0103 ca Rom\u00e2nia s\u0103 aib\u0103 anul acesta o cre\u015ftere economic\u0103 de sub 4%, iar deficitul s\u0103 nu dep\u0103\u015feasc\u0103 3%. c\u00e2t de solid\u0103 este \u00eens\u0103 cre\u015fterea economic\u0103 pe pia\u0163a local\u0103, ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een continuare cu dob\u00e2nzile, cum se plaseaz\u0103 rom\u00e2nia \u00een regiune \u015fi la nivel global poveste\u015fte Dan Buc\u015fa, macroeconomist \u00een cadrul Unicredit Group Londra.<\/p>\n
\nVenit pentru c\u00e2teva zile \u00een Rom\u00e2nia, Dan Buc\u015fa a avut o agend\u0103 plin\u0103 cu \u00eent\u00e2lniri, iar pe parcursul a circa dou\u0103 ore a discutat \u015fi cu jurnali\u015ftii despre felul \u00een care vede evolu\u0163ia Rom\u00e2niei, a regiunii \u015fi a economiei mondiale. UniCredit se a\u015fteapt\u0103 ca Rom\u00e2nia s\u0103 aib\u0103 anul acesta o cre\u015ftere economic\u0103 de sub 4%, \u00eens\u0103 aceast\u0103 evolu\u0163ie este \u00een continuare bazat\u0103 pe consum, cererea intern\u0103 fiind motorul principal, datorit\u0103 cre\u015fterii credit\u0103rii \u00een moneda na\u0163ional\u0103. \u015ei \u0163\u0103rile din regiune se dezvolt\u0103 \u00een mod asem\u0103n\u0103tor, dar Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een frunte c\u00e2nd vine vorba de consum, dar investi\u0163iile continu\u0103 s\u0103 lipseasc\u0103 din \u0163ara noastr\u0103. Iar consumul, puncteaz\u0103 reprezentantul UniCredit, cre\u015fte din pricina a trei factori: creditarea, cre\u015fterea salariilor \u015fi cheltuielile fiscale.<\/p>\n
\n\u201eCreditarea popula\u0163iei cre\u015fte \u00een Rom\u00e2nia \u00een acest moment cu peste 26%. Cehii au spus c\u0103, dac\u0103 vor mai avea \u00eenc\u0103 un an cu plusuri ale credit\u0103rii consumului, vor \u00eencerca s\u0103 o limiteze cu m\u0103suri administrative. Nu cred c\u0103 BNR va face ceva anul acesta pentru c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u015fi-a revenit creditarea \u00een lei\u201c, spune Buc\u015fa, care adaug\u0103 c\u0103, de obicei, c\u00e2nd finan\u0163area reia trendul ascendent ritmul este mai rapid la \u00eenceput \u015fi apoi \u00eencetine\u015fte. Dac\u0103 \u015fi anul viitor cre\u015fterea credit\u0103rii va fi de peste 20%, Buc\u015fa este de p\u0103rere c\u0103 ar trebui luate m\u0103suri, pentru c\u0103 exist\u0103 riscul de supra\u00eenc\u0103lzire.<\/p>\n
\nMacroeconomistul de la UniCredit a men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103 Rom\u00e2nia este singura \u0163ar\u0103 din regiune care \u00eencearc\u0103 o refinan\u0163are a creditelor din valut\u0103 \u00een moned\u0103 local\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 oblige b\u0103ncile s\u0103 fac\u0103 ceva. \u201eAcesta este motivul pentru care b\u0103ncile vor refinan\u0163a creditele. Dob\u00e2nzile \u00een lei scad continuu \u015fi, \u00een acest moment, creditul imobiliar \u00een lei este mai ieftin dec\u00e2t cel \u00een valut\u0103. E normal s\u0103 existe o refinan\u0163are\u201c, mai spune Buc\u015fa. De asemenea, dob\u00e2nzile vor sc\u0103dea \u015fi mai mult, iar odat\u0103 cu reducerea rezervelor minime obligatorii se reduce \u015fi volatilitatea dob\u00e2nzilor \u00een lei. \u201eSuntem pe calea cea bun\u0103\u201c, consider\u0103 Buc\u015fa.<\/p>\n
\nAl doilea factor care determin\u0103 cre\u015fterea consumului este reprezentat de salarii, care au crescut foarte repede \u00een ultima perioad\u0103, un lucru nu tocmai bun pentru economia \u0163\u0103rii. \u201eDiferen\u0163a dintre salarii \u015fi productivitate a ajuns \u00een acest moment la cel mai mare nivel de la criz\u0103 \u00eencoace. O asemenea diferen\u0163\u0103 am mai v\u0103zut \u00eentr-o singur\u0103 \u0163ar\u0103 dup\u0103 criz\u0103, \u00een Ungaria\u201c, afirm\u0103 Buc\u015fa. Or, ungurii au fost for\u0163a\u0163i s\u0103 deprecieze moneda. Iar \u00eentrebarea principal\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care productivitatea r\u0103m\u00e2ne \u00een urma salariilor, este legat\u0103 de c\u00e2t de mare va fi presiunea pe leu. \u00cen condi\u0163iile \u00een care salariile se m\u0103resc mai mul\u0163i ani la r\u00e2nd, iar cursul valutar cre\u015fte, nimeni nu are de c\u00e2\u015ftigat. \u201eEste adev\u0103rat c\u0103 oamenii au iluzie monetar\u0103, dar, totu\u015fi, cele dou\u0103 ar trebui s\u0103 fie corelate\u201c, mai spune Buc\u015fa.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, \u201einvesti\u0163iile productive adev\u0103rate sunt mai degrab\u0103 sub forma credit\u0103rilor intra-grup, care sunt bune, dar nu avem cu adev\u0103rat equity. Iar un motiv pentru acest lucru este faptul c\u0103 nu suntem destul de proactivi\u201c. \u00cen acest context, reprezentantul UniCredit a povestit cum Ungaria este foarte aproape s\u0103 conving\u0103 investitorii americani s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 fabric\u0103 Tesla. Pentru a atrage investi\u0163ii str\u0103ine, maghiarii \u015fi-ar fi alc\u0103tuit o echip\u0103 special\u0103, care \u00eencearc\u0103 permanent s\u0103-i conving\u0103 pe reprezentan\u0163ii Tesla s\u0103 aleag\u0103Ungaria. Aceea\u015fi metod\u0103 a fost folosit\u0103 \u015fi \u00een cazul altor produc\u0103tori auto, motiv pentru care investi\u0163iile \u00een noi fabrici \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est aleg ca destina\u0163ie Ungaria, Slovacia sau Polonia, iar Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria nu intr\u0103 \u00een discu\u0163ie deoarece nu dispun de infrastructura necesar\u0103, iar comunicarea cu autorit\u0103\u0163ile este greoaie. \u201eNu vor mai veni investitorii \u00een Rom\u00e2nia doar pentru c\u0103 suntem ieftini. Ungurii au peste 90 de acorduri bilaterale cu investitori strategici (nu \u015ftim exact ce con\u0163in ele, dar b\u0103nuim c\u0103 beneficiaz\u0103 de facilit\u0103\u0163i fiscale sau de facilit\u0103\u0163i legate de for\u0163a de munc\u0103, dar \u015fi de reconversie profesional\u0103 a persoanelor aflate \u00een zonele defavorizate\u201c, exemplific\u0103 Buc\u015fa.<\/p>\n
\nEl a mai spus c\u0103 o cre\u015ftere repetat\u0103 a salariului minim afecteaz\u0103 competitivitatea prin pre\u0163, pentru c\u0103 majoreaz\u0103 costurile de produc\u0163ie \u015fi opre\u015fte reducerea \u015fomajului. \u201eNoii angaja\u0163i primesc salariul minim \u015fi eu cred c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere a f\u0103cut ca \u015fomajul s\u0103 nu mai scad\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se datoreaz\u0103 \u015fi acestei cre\u015fteri salariale. Salariile cresc prea repede ca s\u0103 permit\u0103 reducerea \u015fomajului. Este adev\u0103rat c\u0103 \u015fomajul este mai mic la noi dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri din regiune, dar \u00eel \u015fi m\u0103sur\u0103m pu\u0163in diferit. Dup\u0103 calculele noastre, \u015fomajul natural \u00een Rom\u00e2nia este de sub 6%, adic\u0103 ar mai fi loc ca \u015fomajul s\u0103 scad\u0103 m\u0103car un punct procentual\u201c, apreciaz\u0103 macroeconomistul.<\/p>\n
\nAl treilea factor al cre\u015fterii consumului \u00eel reprezint\u0103 cheltuielile fiscale. Dac\u0103 cererea intern\u0103 \u00ee\u015fi revine, automat cresc v\u00e2nz\u0103rile (\u015fi implicit \u00eencas\u0103rile din TVA) \u015fi profiturile firmelor \u2013 deci \u015fi \u00eencas\u0103rile din impozitele directe. \u201e\u0162\u0103rile din regiune mai au foarte mul\u0163i bani de cheltuit, iar Rom\u00e2nia este din nou campioan\u0103 la acest capitol. Am mai avea de cheltuit \u00een jur de 2,5% din PIB doar pentru atingerea deficitului prognozat. Nu suntem singurii, \u015fi vecini no\u015ftri mai au de cheltuit bani p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului, \u00eens\u0103 nu la fel de mul\u0163i; polonezii mai au de cheltuit aproape 1% din PIB, iar bulgarii \u00een jur de 1,8%. Nu cred c\u0103 deficitul va fi mai mare de 3%, cu toate cre\u015fterile salariale \u015fi reducerile de taxe luate \u00een calcul\u201c, spune Buc\u015fa.<\/p>\n
\nAlte \u0163\u0103ri, \u00eens\u0103, au o mai bun\u0103 organizare \u00een ce prive\u015fte distribuirea cheltuielilor bugetare, multe guverne \u015ftiiind precis din luna martie ce cheltuiesc, unde \u015fi pentru ce. \u00cen Rom\u00e2nia, \u00een schimb, nu prea se cheltuie\u015fte nimic p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie, iar la final de an este ap\u0103sat\u0103 la maximum pedala aloc\u0103rii de bugete.<\/p>\n
\nReferindu-se la TVA, Buc\u015fa consider\u0103 c\u0103 \u00eencas\u0103rile sunt totu\u015fi modeste \u00een acest an fa\u0163\u0103 de 2012, chiar dac\u0103 au dep\u0103\u015fit nivelul de anul trecut, c\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00eencas\u0103rile din TVA au fost foarte slabe, din cauza colect\u0103rii proaste. Efectele reducerii TVA s-au v\u0103zut mai cu seam\u0103 \u00een magazine, unde au crescut v\u00e2nz\u0103rile, datorit\u0103 reducerii pre\u0163urilor, a\u015fa cum au declarat re\u0163ele ca Metro Cash & Carry \u015fi Carrefour.
\n\u00cen ce prive\u015fte exporturile, acestea au crescut cu 8-9% \u00een toat\u0103 regiunea, iar Germania r\u0103m\u00e2ne principala destina\u0163ie a produselor trimise peste hotare de fabricile din Rom\u00e2nia; \u015fi exporturile c\u0103tre Italia au \u00eenceput s\u0103 reia tendin\u0163a de cre\u015ftere. \u00cen plus, principalele ramuri de export, autoturismele \u015fi componentele auto, cresc \u00een continuare \u015fi se poate observa o evolu\u0163ie pozitiv\u0103 \u015fi \u00een ce prive\u015fte exporturile de materialele de construc\u0163ii. La polul opus, minusuri semnificative s-au \u00eenregistrat \u00een exporturile de vapoare, care este totu\u015fi un domeniu de produc\u0163ie foarte volatil, \u00een opinia lui Buc\u015fa. Per total, 40% din exporturile rom\u00e2ne\u015fti ajung \u00een Germania, Italia \u015fi Fran\u0163a, alte pie\u0163e cu poten\u0163ial fiind prea pu\u0163in adresate. De pild\u0103, c\u0103tre China merg doar 1% din exporturile Rom\u00e2niei, fiind dominate de industria auto \u015fi de materii prime.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/14872720\/2\/28.jpg?height=429&width=620\")
<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\n\u0162ara noastr\u0103 nu este \u00eens\u0103 doar punct de plecare, ci \u015fi destina\u0163ie, de pild\u0103 pentru investi\u0163ii str\u0103ine directe, fiind a doua pia\u0163\u0103 emergent\u0103 din punctul de vedere al intr\u0103rilor de capital str\u0103in, dac\u0103 sunt incluse \u015fi fondurile europene; prima pozi\u0163ie este ocupat\u0103 de Bulgaria. \u00cens\u0103 Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne \u0163ara cu cea mai proast\u0103 absorb\u0163ie a fondurilor europene, mai cu seam\u0103 dup\u0103 ce, pe parcursul ultimilor doi ani, alte \u0163\u0103ri (ca Bulgaria \u015fi Cehia) au accelerat foarte mult acest proces.<\/p>\n
\n\u00cen alt\u0103 ordine de idei, \u201erata infla\u0163iei va r\u0103m\u00e2ne redus\u0103 \u00een 2015 \u015fi 2016. Dup\u0103 ultima t\u0103iere de TVA, \u00een 2017, credem c\u0103 infla\u0163ia va fi undeva \u00eentre 2,5 \u015fi 3%. Astfel b\u0103ncilor centrale li se permite p\u0103strarea dob\u00e2nzilor reduse. Ratele dob\u00e2nzilor de politic\u0103 monetar\u0103 sunt la minime istorice, \u00eens\u0103 ratele reale nu au sc\u0103zut la fel de mult. Nu ne a\u015ftept\u0103m la alte t\u0103ieri de dob\u00e2nd\u0103 de la BNR, dec\u00e2t \u00een cazul \u00een care vom avea o politic\u0103 fiscal\u0103 mai moderat\u0103\u201c, mai spune Buc\u015fa.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/14872720\/3\/29.jpg?height=365&width=620\")
<\/p>\n
\nDINCOLO DE GRANI\u0162E…<\/p>\n
\nEconomia Chinei a crescut \u00eentr-un ritm impresionant din 1980, c\u00e2nd reprezenta 2,8% din PIB-ul global, \u00een prezent fiind a doua cea mai mare economie din lume (13,4% din PIB-ul global), potrivit datelor FMI. \u00cens\u0103 aceast\u0103 prosperitate este pe cale s\u0103 se domoleasc\u0103 – cre\u015fterea economiei chineze a \u00eencetinit la 6,9% \u00een trimestrul al treilea anul acesta, cobor\u00e2nd sub 7% pentru prima oar\u0103 dup\u0103 2009; din 1970 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, PIB-ul pe locuitor a crescut de mai mult de 24 ori. \u015ei SUA a \u00eenregistrat aceea\u015fi cre\u015ftere, \u00eens\u0103 pe o perioad\u0103 de 169 de ani (1820-1989). \u00cens\u0103, afirm\u0103 Dan Buc\u015fa, o \u00eencetinire a economiei chineze era de a\u015fteptat. \u201eCre\u015fterea economiei chineze trebuie s\u0103 \u00eencetineasc\u0103, nu poate cre\u015fte la infinit cu 7%. \u00cen urm\u0103torii 30 de ani, cre\u015fterea va fi moderat\u0103, undeva la 2-3%, \u00een principal \u015fi din cauza \u00eemb\u0103tr\u00e2niri accelerate a popula\u0163iei. China are nevoie de o schimbare de paradigm\u0103. Este una dintre cele mai mari \u0163\u0103ri \u015fi are o pondere mai mare a investi\u0163iilor dec\u00e2t a consumului. Iar schimbarea va \u00eensemna \u015fi faptul c\u0103 ni\u015fa produselor de export c\u0103tre China se va muta c\u0103tre servicii \u015fi bunuri de consum\u201c.<\/p>\n
\n\u00cencetinirea cre\u015fterii economiei chineze afecteaz\u0103 indirect, \u00eentr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 exporturile c\u0103tre aceast\u0103 destina\u0163ie se plaseaz\u0103 la un nivel redus. Fr\u00e2narea cre\u015fterii economice chineze cu 1-2% pe an ar produce \u00een zona euro un impact de 0,2-0,3% din PIB; cel mai mare impact va fi resim\u0163it de Germania, pentru c\u0103 6% din exporturile ei merg c\u0103tre China. \u201eEuropa Central\u0103 \u015fi de Est, cu excep\u0163ia Rusiei, este mai pu\u0163in vulnerabil\u0103 la \u00eencetinirea economic\u0103 din China \u015fi la reducrea pre\u0163ului petrolului\u201c, spune Buc\u015fa.<\/p>\n
\n\u015eI DESPRE SCANDALUL<\/p>\n
\nVorbind despre scandalul emisiilor Volkswagen din Statele Unite, Dan Buc\u015fa precizeaz\u0103 c\u0103 un impact mai \u00eensemnat s-ar putea \u00eenregistra \u00een Cehia, unde grupul are activit\u0103\u0163i de produc\u0163ie, \u00eens\u0103 \u00een Rom\u00e2nia efectele se reflect\u0103 mai mult pe partea de componente, nu \u00een ce prive\u015fte autoturismele, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 circa 30% din piesele auto se duc c\u0103tre grup. \u201e\u00cenc\u0103 este foarte greu de cuantificat. S-a presupus c\u0103 va sc\u0103dea produc\u0163ia \u00een Cehia cu 15% dar nici m\u0103car \u00een criz\u0103 nu a avut loc un asemenea \u015foc de reducere a produc\u0163iei\u201c, arat\u0103 Buc\u015fa. El a ad\u0103ugat c\u0103 pie\u0163ele principale de v\u00e2nzare pentru Volkswagen sunt Europa \u015fi Asia-Pacific, unde regulatorii se uit\u0103 sunt mai degrab\u0103 la emisiile de dioxid \u015fi monoxid de carbon, \u015fi nu de compu\u015fi ai azotului.<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, Volkswagen nu a fost singura marca de automobile care dep\u0103\u015fea emisiile de noxe \u00een Statele Unite, ci chiar majoritatea brandurilor se confruntau cu aceea\u015fi situa\u0163ie, cu excep\u0163ia unui produc\u0103tor suedez. Astfel, este posibil s\u0103 fie afecta\u0163i \u015fi al\u0163i produc\u0103tori. \u201eDup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, v\u00e2nz\u0103rile Volkswagen au crescut (la nivel mondial \u2013 n.r.), probabil pe ni\u015fte discounturi serioase. Ne a\u015ftept\u0103m ca profitabilitatea Volkswagen s\u0103 fie afectat\u0103 masiv anul acesta de amenzile care vor urma, dar v\u00e2nz\u0103rile ca atare \u00eenc\u0103 nu pot spune clar c\u0103 vor fi afectate. Singurele cifre negative pe care le avem sunt v\u00e2nz\u0103rile de automobile din Polonia, din septembrie, unde s-a v\u0103zut o reducere a cererii pentru Volkswagen\u201c, a completat Buc\u015fa. Iar sc\u0103derea din Polonia a fost justificat\u0103 de poten\u0163ialii cump\u0103r\u0103tori prin faptul c\u0103 nu au dorit s\u0103 achizi\u0163ioneze un autoturism dac\u0103 ar fi trebuit s\u0103 revin\u0103 cu el \u00een service peste dou\u0103 luni pentru a-i face modific\u0103ri, prefer\u00e2nd s\u0103 a\u015ftepte pentru a se clarifica situa\u0163ia. \u00centreba\u0163i dac\u0103 \u015fi-ar cump\u0103ra totu\u015fi alt autoturism, polonezii au spus c\u0103 nu, mai arat\u0103 Dan Buc\u015fa.<\/p>\n
\nBuc\u015fa este macroeconomist \u00een cadrul subsidiarei londoneze a grupului italian dup\u0103 ce anterior a fost economist-\u015fef al UniCredit Bank Rom\u00e2nia. \u00cenainte de a lucra pentru UniCredit \u0162iriac, Buc\u015fa a fost \u015feful departamentului cercetare al Bancpost. Anterior, a lucrat la Banca Na\u0163ional\u0103, mai \u00eent\u00e2i ca economist, iar \u00een 2007 a avansat pe pozi\u0163ia de \u015fef al departamentului de prognoze macroeconomice.
\n\u00cen concluzie, Europa central\u0103 \u015fi de Est este cea mai stabil\u0103 subregiune a pie\u0163elor emergente deoarece cre\u015fterea este bazat\u0103 pe cererea intern\u0103, infla\u0163ia este joas\u0103, iar dob\u00e2nzile sunt reduse. \u00cen acest context, Rom\u00e2nia este \u00eentr-o pozi\u0163ie favorabil\u0103 datorit\u0103 fluxurilor de capital stabil care sprijin\u0103 leul, randamentele titlurilor de stat ajustate cu riscul sunt ridicate, iar expunerea la investitorii str\u0103ini \u00een obliga\u0163iuni este redus\u0103.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/14872720\/4\/29-2.jpg\")
<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"