{"id":128704,"date":"2015-10-26T09:00:00","date_gmt":"2015-10-26T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=128704"},"modified":"2015-10-26T09:00:00","modified_gmt":"2015-10-26T09:00:00","slug":"ceo-ul-mastercard-are-in-plan-cresteri-de-doua-cifre-pentru-platile-electronice-efectuate-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=128704","title":{"rendered":"CEO-ul MasterCard are \u00een plan cre\u015fteri de dou\u0103 cifre pentru pl\u0103\u0163ile electronice efectuate din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"<p>\n\u201cObiectivul meu la MasterCard este s\u0103 \u00eenlocuiesc c\u00e2t mai mult pl\u0103\u0163ile \u00een numerar, iar un rezultat bun ar fi o cre\u015ftere de 15-20% pe an. Nu este o schimbare pe termen scurt, ci determinarea unei schimb\u0103ri comportamentale, care va veni \u00een timp.\u201c A\u015fa poate fi rezumat discursul lui Cosmin Vladimirescu, general manager pentru Rom\u00e2nia \u00een cadrul MasterCard, din cadrul evenimentului Meet the CEO.<\/p>\n<p>\nCosmin Vladimirescu a intrat \u00een echipa MasterCard Europe \u00een aprilie 2007, \u00een pozi\u0163ia de account manager pentru Rom\u00e2nia. Principala sa responsabilitate, la acea vreme, consta \u00een lansarea, al\u0103turi de partenerii MasterCard, de produse \u015fi programe noi de carduri. Ast\u0103zi conduce o echip\u0103 de 15 oameni \u015fi spune c\u0103 principalul s\u0103u inamic este numerarul.<\/p>\n<p>\nRela\u0163ia lui Cosmin Vladimirescu cu cardurile a \u00eenceput de timpuriu, \u00een familie: \u201eMama lucra \u00eentr-o banc\u0103, a\u015fa c\u0103 acas\u0103 auzeam destul de mult despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe pia\u0163a financiar\u0103. Cred c\u0103 un moment definitoriu a fost c\u00e2nd ea mi-a pus un card \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi m-a l\u0103sat s\u0103 \u00eemi gestionez singur bugetul\u201c, poveste\u015fte z\u00e2mbind Cosmin Vladimirescu: \u201eA fost un exerci\u0163iu dureros, pentru care rela\u0163ia mea cu ea \u00eenc\u0103 sufer\u0103, dar a fost foarte bine pentru mine. \u00cen 1996, c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla asta, n-aveam ce s\u0103 fac cu cardul. Era un singur bancomat pe care \u00eel \u015ftiam, instalat la McDonald&#8217;s la Unirii, \u00een\u0103untru. Mergeam cu un prieten cu ma\u015fina \u015fi scoteam de acolo bani\u201c.<\/p>\n<p>\nSpre sf\u00e2r\u015fitul facult\u0103\u0163ii, c\u00e2nd avea deja c\u00e2\u0163iva ani de experien\u0163\u0103 \u00een utilizarea cardurilor, a aflat c\u0103 cei de la Romcard recruteaz\u0103: \u201eAm ajuns s\u0103 am \u015fi un interviu cu domnul Marin Mitroi, care, trec\u00e2nd de primele dou\u0103 minute \u00een care evident a fost \u00eentr-o stare de \u015foc, pentru c\u0103 eram destul de nonconformist, mi-a spus: \u00abB\u0103i b\u0103iatule, eu te-a\u015f angaja pentru c\u0103 am nevoie de unul ca tine, dar nu po\u0163i s\u0103 vii a\u015fa la munc\u0103. Trebuie s\u0103 te tunzi \u015fi s\u0103-\u0163i sco\u0163i cerceii, altfel nu se poate.\u00bb \u015ei n-am vrut atunci s\u0103 renun\u0163 la cercei, a\u015fa c\u0103 n-a fost s\u0103 fie la Romcard\u201c.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14860235\/3\/16-17.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14860235\/3\/16-17.jpg?height=185&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 185px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nDup\u0103 terminarea facult\u0103\u0163ii, Vladimirescu \u015fi-a \u00eencercat norocul \u00een zona antreprenoriatului, dar aventura sa a durat doar c\u00e2teva luni. \u201eMica aventur\u0103 antreprenorial\u0103 a constat \u00een faptul c\u0103 am cump\u0103rat cu un prieten vreo 50 de modemuri dial-up \u015fi ne-am f\u0103cut un ISP (Internet Service Provider &#8211; n.red.). Ne-am distrat bine cam dou\u0103 luni, dup\u0103 care am m\u00e2ncat covrigi \u015fi am renun\u0163at, pentru c\u0103 am primit o ofert\u0103 de la Bancpost \u015fi am acceptat f\u0103r\u0103 s\u0103 stau pe g\u00e2nduri.\u201c<\/p>\n<p>\nOferta de la Bancpost, venit\u0103 la jum\u0103tatea anului 2000,&nbsp; a reprezentat \u00eenceputul carierei sale \u00een sistemul bancar, iar jobul de la Bancpost a fost un avanpost pentru viitoarea sa traiectorie profesional\u0103. \u201eCred c\u0103 a fost ca efectul bulg\u0103relui de z\u0103pad\u0103: am avut o oportunitate c\u00e2nd mi s-a oferit primul meu job adev\u0103rat, imediat dup\u0103 terminarea facult\u0103\u0163ii, ca ofi\u0163er de fraud\u0103 la Bancpost. Am avut dou\u0103 oferte atunci, dar nu pot s\u0103 spun la ce am renun\u0163at. Jobul pe care l-am acceptat avea leg\u0103tur\u0103 cu cardurile, \u015ftiam c\u0103 \u00een perioada aceea se \u00eent\u00e2mplau \u015fi evenimente mai nepl\u0103cute, fraude, iar eu foloseam deja carduri de c\u00e2\u0163iva ani.\u201c<\/p>\n<p>\n\u00cen anii 2000, poveste\u015fte Cosmin Vladimirescu, frauda se f\u0103cea prin acceptare: erau ni\u015fte magazine care acceptau carduri \u201ecare nu erau chiar \u00een regul\u0103. Dac\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103deau sau nu seama de chestia asta e discutabil; bine c\u0103 tehnologia a avansat \u015fi verific\u0103rile acestea nu mai r\u0103m\u00e2n la latitudinea casierului\u201c. Experien\u0163a \u00een Bancpost a fost de \u00eenv\u0103\u0163are accelerat\u0103. \u201ePrimul meu salariu, de 300 de lei, nu \u00eensemna mai nimic, dar, pe de alt\u0103 parte, oric\u00e2t mi-ar fi dat, cel mai mare avantaj \u00eel aveam din faptul c\u0103 eram expus informa\u0163iilor. Eram \u00een mijlocul evenimentelor, \u00een\u0163elegeam ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. La acea vreme, salariile st\u0103teau pe card doar c\u00e2teva secunde\u201c, \u00ee\u015fi aminte\u015fte managerul de la MasterCard. Comportamentul rom\u00e2nilor era s\u0103 scoat\u0103 to\u0163i banii de pe card, unul dintre motive fiind faptul c\u0103 acceptarea cardurilor la plat\u0103 era foarte redus\u0103, dar motivul principal fiind lipsa de experien\u0163\u0103 a rom\u00e2nilor \u00een folosirea cardurilor. \u201eE firesc, a\u015fa am \u00eenceput cu to\u0163ii. Diferen\u0163a e c\u0103 al\u0163ii au \u00eenceput s\u0103 dezvolte pl\u0103\u0163ile cu cardul cu 50 de ani \u00een urm\u0103. Acum ne-am apropiat, nu le sufl\u0103m \u00een ceaf\u0103, dar suntem la vreo 20 de ani \u00een spate.\u201c<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14860235\/4\/18-19.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14860235\/4\/18-19.jpg?height=127&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 127px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nOportunitatea de a lucra pentru MasterCard a venit ca o surpriz\u0103, mai ales pentru c\u0103 noul job description nu se potrivea cu ceea ce lucrase, pentru o bun\u0103 vreme de timp, la Bancpost. Cu toate acestea, a decis s\u0103 \u00eencerce. \u201eC\u00e2nd eram la Bancpost nu \u00eendr\u0103zneam s\u0103 sper la ce fac acum, dar \u00eemi doream s\u0103 m\u0103 dezvolt \u00een direc\u0163ia asta. Am fost foarte pl\u0103cut surprins c\u00e2nd mi s-a oferit postul prin care am intrat la MasterCard, \u00een 2007. Atunci era \u015fef\u0103 Denisa Mateescu, \u015fi ea mi-a zis \u00abCosmin, am nevoie de un om de v\u00e2nz\u0103ri\u00bb. Eu i-am spus c\u0103 nu mai f\u0103cusem asta, c\u0103 eram un om de fraud\u0103, de cealalt\u0103 parte a baricadei. Munca de convingere nu a fost prea lung\u0103 \u015fi am acceptat propunerea ei.\u201c<\/p>\n<p>\nDenisa Mateescu a preluat func\u0163ia de conducere a MasterCard Rom\u00e2nia \u00een 2001 \u015fi a ocupat acest post p\u00e2n\u0103 \u00een 2010, atunci c\u00e2nd Cosmin Vladimirescu a devenit country manager al companiei. Imediat dup\u0103 ce a absolvit facultatea, Denisa Mateescu a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare \u015fi Informatic\u0103, pentru ca, \u00een 1994, s\u0103 se \u00eendrepte spre publicitate. Pe vremea aceea, era un domeniu nou, f\u0103r\u0103 istorie, iar juc\u0103torii erau, a\u015fa cum \u00ee\u015fi dorise, companii interna\u0163ionale. A\u015fa c\u0103 a lucrat aproape opt ani pe pia\u0163a de media, la \u00eenceput la Saatchi &#038; Saatchi \u015fi apoi la D&#8217;Arcy. La Saatchi a intrat \u00een departamentul de media ca junior media executive \u015fi apoi a fost promovat\u0103 media executive. Dup\u0103 doi ani, a fost numit\u0103 senior media executive. Ulterior, \u00eentre 1998 si 2001, a fost media director la D&#8217;Arcy. Experien\u0163a din publicitate a apropiat-o de marketing \u015fi de m\u0103rci, \u201eiar de la un punct \u00eencolo, c\u00e2nd am sim\u0163it c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163asem suficient \u015fi c\u0103 media, \u00een structura \u00een care era \u00een 2001, nu-mi mai oferea mari perspective de evolu\u0163ie profesional\u0103, am decis c\u0103 e cazul s\u0103 \u00eencep un nou capitol\u201c, spunea Mateescu.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nAtunci a aflat c\u0103 MasterCard are planuri de dezvoltare. \u201eEra o organiza\u0163ie care putea oferi mult\u0103 expunere interna\u0163ional\u0103, cu un brand pe care-l cuno\u015fteam mai mult din experien\u0163a din publicitate.\u201c Pia\u0163a cardurilor era \u00eenc\u0103 \u00een pragul exploziei. \u201eM-am g\u00e2ndit c\u0103 a\u015f putea reg\u0103si acolo efervescen\u0163a din primii ani de publicitate\u201c. Astfel c\u0103, dup\u0103 o serie de interviuri care au avut loc \u015fi \u00een \u0163ar\u0103, \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, a fost angajat\u0103 pentru a reprezenta compania \u00een Rom\u00e2nia. Mai apoi, dat\u0103 fiind experien\u0163a pe care o avea \u00een publicitate \u015fi \u00een media, a preluat \u015fi coordonarea activit\u0103\u0163or de marketing din Rom\u00e2nia \u015fi din alte 11 \u0163\u0103ri. Apoi, ca urmare a noii structuri regionale a MasterCard Europe privind Europa Central\u0103 \u015fi de Sud-Est, abordare care a \u00eensemnat \u015fi reorganizarea regiunilor unde compania opera, a ocupat pozi\u0163ia de operations manager Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria, MasterCard Europe. \u00cen 2005 MasterCard a deschis un birou \u015fi la Bucure\u015fti, de unde, \u00een calitate de general manager southeastern countries, Denisa Mateescu s-a ocupat de toate opera\u0163iunile \u015fi de activit\u0103\u0163ile de marketing din Rom\u00e2nia, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia, Macedonia \u015fi Albania. \u00cen biroul de la Bucure\u015fti, ea a reprezentat interfa\u0163a dintre MasterCard \u015fi b\u0103ncile partenere din Rom\u00e2nia \u015fi dintr-o regiune extins\u0103.<\/p>\n<p>\nChiar dac\u0103 expunerea companiei este mare, at\u00e2t Denisa Mateescu, c\u00e2t \u015fi Cosmin Vladimirescu coordoneaz\u0103 activitatea MasterCard cu o echip\u0103 mic\u0103, \u00een care lucreaz\u0103 acum 15 persoane.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14860235\/5\/18-19-2.jpg?height=1685&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 1685px;\" \/><\/p>\n<p>\nDe fapt, unul din aspectele care l-au determinat pe Cosmin Vladimirescu s\u0103 accepte oferta de la MasterCard din 2007 a fost dimensiunea echipei, de doar \u201eo m\u00e2n\u0103 de oameni\u201c. De\u015fi a avut \u015fi alte oferte, care ar fi presupus coordonarea unor departamente cu zeci de oameni, a ales s\u0103 \u00ee\u015fi continue cariera \u00eentr-o companie ce oferea o privire de ansamblu asupra pie\u0163ei. \u201eA fost chimie cu organiza\u0163ia, a fost chimie cu echipa MasterCard, a fost ceva la nivel molecular, pentru c\u0103 echipa avea doar trei-patru oameni. A fost momentul potrivit pentru mine, a fost exact ceea ce \u00eemi doream. Celelalte dou\u0103 oferte erau mult mai confortabile pentru mine, pentru c\u0103 ar fi trebuit s\u0103 fac cam ce f\u0103ceam \u015fi \u00een momentul respectiv. Oferta MasterCard \u00eensemna c\u0103 voi fi un one-man show, ceea ce a fost o provocare pentru mine. A fost un pas mare \u00een a ie\u015fi din zona de confort, dar asta \u00eemi doream atunci\u201c, poveste\u015fte Vladimirescu. \u201ePentru mine, \u015fansa de a lucra cu MasterCard \u015fi de a interac\u0163iona cu tot sistemul bancar din Rom\u00e2nia, de a avea aceast\u0103 viziune asupra pie\u0163ei \u015fi de a putea lua ni\u015fte decizii strategice care s\u0103 aib\u0103 impact asupra economiei rom\u00e2ne\u015fti a reprezentat un stimulent mult prea puternic.\u201c<\/p>\n<p>\nTrecerea de la o echip\u0103 mare la una de patru-cinci oameni nu a reprezentat o problem\u0103 pentru Cosmin Vladimirescu, care spune c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at c\u00e2te ceva de la fiecare persoan\u0103 al\u0103turi de care a lucrat. \u201eCel mai interesant \u00een perioada aceea a fost c\u0103 eram o m\u00e2n\u0103 de oameni, drept pentru care fiecare era singur \u015fi avea nevoie de ajutor, a\u015fa c\u0103 ne suplineam unii pe al\u0163ii. Am f\u0103cut \u015fi un pic de business development, \u015fi un pic de opera\u0163iuni, probabil am c\u0103rat \u015fi ni\u015fte baxuri cu h\u00e2rtie pentru copiator, am f\u0103cut de toate \u015fi mi-a pl\u0103cut foarte mult, pentru c\u0103 a fost o schimbare important\u0103; veneam dintr-o organiza\u0163ie mare unde aveam o echip\u0103 mare, cu mul\u0163i oameni \u00een jurul meu, \u015fi deodat\u0103 totul a devenit virtual. Erau colegii de la franciz\u0103 din Waterloo, colegii de licensing din Statele Unite, erau oameni cu care discutai de cinci ori pe zi \u015fi totu\u015fi nu \u00eei cuno\u015fteai dec\u00e2t mult mai t\u00e2rziu. Mi-a pl\u0103cut foarte mult faptul c\u0103 am fost nevoit s\u0103 fac lucruri pe care nu le f\u0103cusem p\u00e2n\u0103 atunci, dar \u015fi faptul c\u0103 trebuia \u00een permanen\u0163\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163.\u201c<\/p>\n<p>\nCrede c\u0103 cei de la MasterCard l-au angajat pentru c\u0103 \u015fi-au dat seama de nivelul pasiunii sale pentru carduri. \u201eAu fost mul\u0163i candida\u0163i atunci, oameni care au aplicat pentru pozi\u0163ie. Eu am fost pus pe list\u0103 de oamenii din biroul de atunci, probabil c\u0103 eram vizat de ceva timp, dar cred c\u0103 diferen\u0163a a f\u0103cut-o pasiunea.\u201c \u00cen 2010, Cosmin Vladimirescu a devenit country manager pentru Moldova \u015fi sales manager pentru Rom\u00e2nia, iar \u00een 2012 a devenit country manager pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nPentru Cosmin Vladimirescu, pl\u0103\u0163ile electronice reprezint\u0103 singura metod\u0103 acceptabil\u0103 de plat\u0103. Cum vor ar\u0103ta \u00eens\u0103 aceste pl\u0103\u0163i \u015fi ce form\u0103 vor avea \u00een viitor? \u201eCred c\u0103 viitorul cardurilor este pierderea formei \u015fi transformarea lor \u00een informa\u0163ii virtuale. Dac\u0103 vom putea face pl\u0103\u0163i cu telefonul, la terminale contactless, forma va deveni irelevant\u0103. Asta nu se va \u00eent\u00e2mpla \u00eens\u0103 foarte devreme, pentru c\u0103 mul\u0163i dintre noi nu sunt \u00eenc\u0103 preg\u0103ti\u0163i s\u0103 renun\u0163e la plastic. Indiferent ce device ai folosi pentru o plat\u0103 contactless, ai nevoie de un singur lucru care este comun cu cel al cardurilor: acceptare. Prin urmare, pe noi ne intereseaz\u0103 s\u0103 dezvolt\u0103m c\u00e2t mai mult infrastructura necesar\u0103 accept\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi cred c\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-un moment extrem de favorabil de care trebuie s\u0103 profit\u0103m. V\u0103 dau un singur exemplu: impactul pe care \u00eel avem \u00een transportul public, unde ne apropiem de un sfert din tranzac\u0163ii care vor fi pl\u0103\u0163i cu carduri contactless. La Sibiu, unde se poate face plata doar cu MasterCard sau Maestro, suntem \u00eentre 20 \u015fi 25% ca pondere \u00een plata c\u0103l\u0103toriilor. Este un domeniu \u00een care este foarte profitabil s\u0103 \u00eenlocuie\u015fti numerarul\u201c, explic\u0103 Vladimirescu. \u201eC\u0103 o s\u0103 fie la anul Android Pay \u015fi Apple Pay sau peste doi ani altceva, e posibil, nu \u015ftiu c\u00e2nd o s\u0103 vin\u0103. Ceea ce pot s\u0103 spun este c\u0103 structura ce va permite pl\u0103\u0163ile de acest tip este cea clasic\u0103, adic\u0103 infrastructura de acceptare a cardurilor contactless. De altfel, noi am avut deja c\u00e2teva programe-pilot cu telefoane NFC (Near Field Communication, adic\u0103 un protocol ce permite aparatelor electronice s\u0103 stabileasc\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele prin apropierea la o anumit\u0103 distan\u0163\u0103 &#8211; n.red.). Cred c\u0103 viitorul ne va spune care e solu\u0163ia cea mai performant\u0103, dar p\u00e2n\u0103 atunci avem un drum foarte lung de f\u0103cut. Avem o oportunitate uria\u015f\u0103 \u00een a converti numerarul din circula\u0163ie din Rom\u00e2nia, care este de \u015fase ori mai mult dec\u00e2t media european\u0103.\u201c<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14860235\/6\/20-21.jpg?height=390&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 390px;\" \/><\/p>\n<p>\nB\u0103ncile locale care emit carduri contactless aveau la \u00eenceputul acestui an un portofoliu de circa 1,5 milioane de carduri. Unele b\u0103nci emit automat caduri contactless \u00een momentul \u00een care unui client \u00eei expir\u0103 vechiul card, \u00een timp ce altele \u00eenlocuiesc cardurile standard chiar \u00eenainte de expirare, cum este cazul ING Bank. De altfel, olandezii de la ING au cel mai mare portofoliu local de carduri contactless, respectiv 687.000 de unit\u0103\u0163i. Primele astfel de carduri au fost emise de BRD \u00een 2010, iar ulterior \u015fi BCR a intrat pe acest segment.<\/p>\n<p>\nPrincipalul obstacol \u00een cre\u015fterea gradului de folosire a pl\u0103\u0163ilor cu cardul este lipsa educa\u0163iei financiare, dup\u0103 cum remarc\u0103 Vladimirescu: \u201eRom\u00e2nia duce lips\u0103 de educa\u0163ie financiar\u0103, dar nu trebuie s\u0103 uit\u0103m totu\u015fi de unde am plecat. \u00cen Rom\u00e2nia, sistemul bancar a ap\u0103rut acum 20 de ani. Avem CEC, care e prezent\u0103 de 151 de ani, dar ei nu au f\u0103cut retail. Prin urmare, nu am avut de unde s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u015fi nu am deprins obiceiurile astea\u201c. \u201eFiecare dintre noi percepe pl\u0103\u0163ile diferit, \u00een func\u0163ie de nevoile sale. Fiul meu cel mare, atunci c\u00e2nd cineva l-a \u00eentrebat cu ce m\u0103 ocup eu, a r\u0103spuns: \u00abTata se ocup\u0103 de timp, tata face timp\u00bb. Pentru c\u0103, din lunga list\u0103 de beneficii pe care le aduce plata cu cardul, a r\u0103mas cu asta \u00een minte, c\u0103 economise\u015fti timp pl\u0103tind cu cardul. Asta a avut sens pentru el la 7 ani \u015fi jum\u0103tate. Pentru mine cardurile \u00eenseamn\u0103 comer\u0163 interna\u0163ional, convenien\u0163\u0103, \u00eenseamn\u0103 o economie mai curat\u0103, produse trasabile cu provenien\u0163\u0103 dovedit\u0103 &#8211; toate lucrurile astea sunt posibile datorit\u0103 cardului.\u201c Potrivit unui studiu MasterCard din 2015 realizat pe baza unui sondaj Omnibus privind particularit\u0103\u0163ile comportamentului la plat\u0103 al rom\u00e2nilor, nou\u0103 din zece adul\u0163i care locuiesc \u00een zonele urbane din Rom\u00e2nia de\u0163in un card bancar \u015fi efectueaz\u0103 pl\u0103\u0163i cu cardul, \u00een medie, de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Rezultatele studiului confirm\u0103 tendin\u0163a de maturizare a pie\u0163ei pl\u0103\u0163ilor electronice, relev\u00e2nd c\u0103 97% dintre cei care efectueaz\u0103 pl\u0103\u0163i cu cardul zilnic sau o dat\u0103 la dou\u0103-trei zile fac acest lucru pentru cump\u0103r\u0103turile curente. De asemenea, tehnologia contactless \u00eencepe s\u0103 intre tot mai mult \u00een rutina consumatorilor, 15% dintre responden\u0163i afirm\u00e2nd c\u0103 pl\u0103tesc contactless.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nPrincipalul motiv pentru care rom\u00e2nii aleg s\u0103 utilizeze cardul pentru plata cump\u0103r\u0103turilor \u00een magazine este faptul c\u0103, \u00een acest fel, nu trebuie s\u0103 mai poarte numerar asupra lor, au r\u0103spuns trei din patru posesori de carduri, \u00een timp ce aproape jum\u0103tate apreciaz\u0103 timpul economisit la cump\u0103r\u0103turi c\u00e2nd pl\u0103tesc cu cardul. Gradul de educa\u0163ie financiar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu este motivul principal atunci c\u00e2nd cump\u0103r\u0103torii aleg s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u00een numerar, \u00een detrimentul cardului, arat\u0103 studiul. \u201eMedia european\u0103 pentru pl\u0103\u0163i electronice e undeva pe la 30%, pl\u0103\u0163ile cu cardul \u00eensemn\u00e2nd cam 20%. \u00cen Rom\u00e2nia pl\u0103\u0163ile electronice reprezint\u0103 7% din total, iar cele cu cardul 4,4%. Cu c\u00e2t ai mai multe tranzac\u0163ii electronice, cu at\u00e2t economia subteran\u0103 e mai mic\u0103. Rom\u00e2nia, datorit\u0103 Bulgariei, nu este pe ultimul loc \u00een Europa din acest punct de vedere. Dar avem doar 7% pl\u0103\u0163i electronice, 28,4% economie subteran\u0103 \u015fi \u00eencas\u0103m doar 55% din TVA. La polul opus sunt \u0163\u0103rile nordice: Finlanda are 95% pl\u0103\u0163i cu cardul \u015fi se g\u00e2ndesc s\u0103 renun\u0163e la numerar, iar economia subteran\u0103 e de 5-6%, deci e un raport invers.\u201c Datele prezentate de Cosmin Vladimirescu sunt preluate dintr-un studiu realizat de PwC, care a stabilit \u015fi un set de zece m\u0103suri ce ar putea schimba economia Rom\u00e2niei dac\u0103 ar fi implementate. \u201ePrintre ele se num\u0103r\u0103 \u00eenlesnirea pl\u0103\u0163ii taxelor \u015fi impozitelor, unde suntem \u00eentr-un proces de licen\u0163iere cu Trezoreria, care s\u0103 accepte \u00een nume propriu taxe \u015fi impozite pl\u0103tite online cu MasterCard sau Maestro. Este o premier\u0103 mondial\u0103, nu s-a mai \u00eent\u00e2mplat nic\u0103ieri \u00een lume. Alte m\u0103suri ar fi sc\u0103derea TVA pentru pl\u0103\u0163ile electronice, implementarea POS-urilor la comercian\u0163i, case de marcat conectate online \u015fi altele. Dac\u0103 aceste m\u0103suri vor fi implementate \u00een urm\u0103torii 5-7 ani, ele vor genera o \u00eencasare suplimentar\u0103 de taxe de 14 miliarde de euro.\u201c<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14860235\/7\/20-21-2.jpg?height=991&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 991px;\" \/><\/p>\n<p>\nDoar 1% dintre responden\u0163ii sondajului Omnibus de toate v\u00e2rstele au motivat c\u0103 nu \u015ftiu s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 prin intermediul cardului, \u00een timp ce 65% dintre cei intervieva\u0163i aleg plata cu cardul datorit\u0103 u\u015furin\u0163ei \u00een utilizare. \u201ePlata cu cardul este un gest obi\u015fnuit \u00een \u0163\u0103rile europene, precum a arunca gunoiul la co\u015f sau a recicla pentru a proteja mediul \u015fi m\u0103 bucur\u0103 s\u0103 v\u0103d c\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia ea \u00eencepe s\u0103 fie normalitatea \u015fi nu excep\u0163ia\u201c, men\u0163ioneaz\u0103 Cosmin Vladimirescu. Studiul a mai ar\u0103tat c\u0103 60% din totalul responden\u0163ilor inclu\u015fi \u00een studiul MasterCard prefer\u0103 s\u0103 utilizeze cardul pentru plata facturilor. Dintre ace\u015ftia, doar 12% se deplaseaz\u0103 la kiosk-urile dedicate pl\u0103\u0163ilor facturilor, \u00een timp ce majoritatea aleg s\u0103 realizeze plata facturilor online, prin completarea datelor cardului \u00eentr-un formular. Astfel, principalele avantaje ale pl\u0103\u0163ii online cu cardul constau, pentru 52% dintre responden\u0163i, \u00een timpul economisit, precum \u015fi \u00een comoditatea utiliz\u0103rii cardului la plat\u0103. Totodat\u0103, 51% dintre utilizatorii de carduri apreciaz\u0103 c\u0103, pl\u0103tind online cu cardul, pot face cump\u0103r\u0103turi de oriunde \u015fi oric\u00e2nd doresc.<\/p>\n<p>\n\u00cen Rom\u00e2nia sunt mai pu\u0163in de 16&nbsp;milioane de persoane de peste 20 de ani \u015fi 14,5 milioane de carduri, iar asta \u00eenseamn\u0103 o medie de 0,9 carduri pe locuitor, printre ultimele locuri din Uniunea European\u0103. De\u0163in\u0103torii de carduri emise de b\u0103ncile locale au efectuat anul trecut pl\u0103\u0163i la comercian\u0163i \u00een valoare de 30 miliarde de lei (7&nbsp;miliarde de euro), cu 16% peste nivelul din 2013, potrivit datelor BNR, iar sumele retrase de la bancomate au fost de patru ori mai mari. \u201eRom\u00e2nii fac \u00een medie 11 pl\u0103\u0163i pe an, comparativ cu 33 c\u00e2te fac cehii sau 40 c\u00e2te fac polonezii. Vestea bun\u0103 este c\u0103 i-am dep\u0103\u015fit pe bulgari, care fac \u00een medie cinci pl\u0103\u0163i pe an. Rivalul nostru tradi\u0163ional este cash-ul, care are 95% din pia\u0163\u0103. De\u015fi suntem mici, avem tehnologia de partea noastr\u0103\u201c, a spus Cosmin Vladimirescu \u00een cadrul conferin\u0163ei ZF Bankers Summit \u201915, unde a explicat c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, valoarea medie a unei tranzac\u0163ii este de 28 de euro, comparativ cu media din Polonia de 20 de euro. O cauz\u0103 mai este \u015fi c\u0103 jum\u0103tate din popula\u0163ia Rom\u00e2niei locuie\u015fte \u00een zona rural\u0103, iar pe m\u0103sur\u0103 ce va cre\u015fte num\u0103rul caselor de marcat \u00een aceste zone, e posibil s\u0103 creasc\u0103 \u015fi num\u0103rul cardurilor. C\u00e2t despre sc\u0103derea valorii tranzac\u0163iilor, aceasta este de fapt o veste bun\u0103:\u201cValoarea medie a sc\u0103zut constant \u00een ultimii ani \u00eentruc\u00e2t tot mai mul\u0163i rom\u00e2ni au \u00eenceput s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 cardurile pentru pl\u0103\u0163i frecvente \u015fi de mic\u0103 valoare\u201c.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nCosmin Vladimirescu poveste\u015fte c\u0103 venirea la MasterCard nu a fost u\u015foar\u0103, dar c\u0103 nu a regretat niciodat\u0103 decizia pe care a luat-o. Spune c\u0103 pentru el progresul apare atunci c\u00e2nd iese din zona de confort, \u201echestie care probabil c\u0103 a \u00eenceput s\u0103-mi \u015fi plac\u0103\u201c. C\u00e2nd e\u015fti confortabil \u00een ceea ce faci, poveste\u015fte el, nu e\u015fti motivat s\u0103 \u00eenaintezi: \u201eCred c\u0103 po\u0163i s\u0103 devii un foarte bun executant, pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 de timp, dup\u0103 care \u00eencepi s\u0103 te plafonezi \u015fi apare frustrarea. Trebuie s\u0103 g\u0103se\u015fti tot timpul ceva care s\u0103 te for\u0163eze s\u0103 g\u00e2nde\u015fti\u201c.&nbsp;<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14860235\/8\/meet-the-ceo-cosmin-vladimirescu-mastercard019.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nO zi din via\u0163a sa \u00eencepe cu mult \u00eenainte s\u0103 ajung\u0103 la birou \u015fi este \u201eround the clock\u201c. \u201eTehnologia \u0163ine cu mine, iar \u0103sta e un lucru bun, pentru c\u0103 oric\u00e2nd am dou\u0103 minute pot s\u0103 \u00eemi arunc privirea pe c\u00e2teva mesaje \u015fi s\u0103 decid ce e important, ce trebuie rezolvat pe loc, ce trebuie s\u0103 dau altcuiva \u015fi ce trebuie s\u0103 fac eu. A\u015fa c\u0103 ziua mea de lucru e \u00abround the clock\u00bb; \u00een acela\u015fi timp, m\u0103 bucur c\u0103 prin tehnologie pot s\u0103 \u0163in leg\u0103tura \u015fi cu familia, adic\u0103 le r\u0103spund copiiilor pe WhatsApp \u00een timpul zilei, iar c\u00e2nd sunt acas\u0103 pot s\u0103 r\u0103spund la mailuri.\u201c<\/p>\n<p>\nTot prin \u201eround the clock\u201c \u00ee\u015fi explic\u0103 \u015fi succesul pe care l-a avut: faptul c\u0103 se love\u015fte de acelea\u015fi probleme pe care le au to\u0163i rom\u00e2nii, lucru care \u00eei permite s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 schimb\u0103rile de care e nevoie \u015fi modul cum acestea trebuie implementate. \u201eTr\u0103iesc \u00een Rom\u00e2nia, m\u0103 lovesc de acelea\u015fi realit\u0103\u0163i ca toat\u0103 lumea, din ele \u00eenv\u0103\u0163, pentru c\u0103 altfel, dac\u0103 a\u015f privi de undeva de departe la Rom\u00e2nia, sunt convins c\u0103 nu a\u015f lua decizii corecte. Faptul c\u0103 sunt expus zilnic acestei realit\u0103\u0163i, c\u0103 m\u0103 lovesc de acelea\u015fi probleme \u00een trafic, de acelea\u015fi probleme cu copiii la \u015fcoal\u0103, de acelea\u015fi bucurii sau necazuri, asta m\u0103 \u0163ine conectat \u015fi cred c\u0103 din cauza asta am \u015fi luat c\u00e2teva decizii bune de-a lungul carierei mele.\u201c<\/p>\n<p>\nManagerul de la MasterCard spune c\u0103 are jobul pe care \u015fi l-a dorit \u015fi c\u0103 are \u00eenc\u0103 suficiente lucruri care s\u0103 \u00eel motiveze \u00een continuare: \u201eEu \u00eemi tr\u0103iesc visele, acesta este jobul la care am visat acum zece ani \u015fi m\u0103 bucur s\u0103 constat c\u0103 am ajuns aici. M\u0103 bucur s\u0103 pot s\u0103 spun \u00eemp\u0103cat, c\u00e2nd m\u0103 duc la culcare, c\u0103 am f\u0103cut ce puteam s\u0103 fac mai bine. E bine s\u0103 \u015ftiu c\u0103 am un drum care s\u0103 m\u0103 motiveze \u015fi m\u00e2ine, \u015fi poim\u00e2ine, am un plan pe termen lung, a\u015fa c\u0103 sunt foarte mul\u0163umit de condi\u0163ia pe care o am acum.\u201c<\/p>\n<p>\n\u00cei e greu s\u0103 spun\u0103 unde va fi peste zece ani, dar se vede lucr\u00e2nd \u00een acela\u015fi domeniu despre care spune c\u0103 \u201emai are multe de oferit. Eu cred c\u0103, dac\u0103 vrei s\u0103 faci bine ceva, trebuie s\u0103 \u00ee\u0163i alegi meseria \u00een func\u0163ie de ce \u00ee\u0163i place s\u0103 faci. Eu p\u00e2n\u0103 acum am fost binecuv\u00e2ntat cu un job de care m-am \u00eendr\u0103gostit din prima zi. Zece ani e o perioad\u0103 lung\u0103 de timp, e greu s\u0103 spun unde voi fi, dar m-a\u015f bucura s\u0103 fiu \u00eentr-o pozi\u0163ie de unde s\u0103 \u00eemi aduc contribu\u0163ia, s\u0103 pot aduce ceva Rom\u00e2niei \u00een primul r\u00e2nd. Nu v\u0103d de ce nu ar mai fi lucruri de f\u0103cut \u00een Rom\u00e2nia la MasterCard peste 10 ani\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cosmin Vladimirescu a \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 un card \u00een 1996, c\u00e2nd el era la liceu, iar MasterCard intra pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia. 19 ani mai t\u00e2rziu, Cosmin Vladimirescu este CEO al MasterCard \u015fi are \u00een plan cre\u015fteri de dou\u0103 cifre pentru pl\u0103\u0163ile electronice efectuate din Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,16291],"tags":[32888,8677,306,7667,7820,125,4172,272,32947,246,7609,195,18507,10358,32766,26707,34618,274,293,16400,6064,7178,14077,533,6266,11563,8122,60,6547,93,22479,6763,80,33540,298,98,19707],"class_list":["post-128704","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-meet-the-ceo","tag-acceptare","tag-bancpost","tag-bucuresti","tag-card","tag-carduri","tag-ceo","tag-cifre","tag-companie","tag-coordonare","tag-crestere","tag-electronice","tag-experienta","tag-expunere","tag-facultate","tag-folosire","tag-fraudare","tag-general-manager","tag-incepere","tag-intrare","tag-liceu","tag-manager","tag-marketing","tag-mastercard","tag-mediere","tag-oameni","tag-ocupare","tag-oferta","tag-piata","tag-plan","tag-plati","tag-pozitie","tag-publicitate","tag-refuz","tag-relatie","tag-reprezentare","tag-romania","tag-timp"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128704","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=128704"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128704\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=128704"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=128704"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=128704"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}