![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/14858436\/3\/150729-facebook-editorial.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\nNumeroase companii, americane \u015fi europene, foloseau sistemul Safe Harbor pentru a ocoli verific\u0103rile greoaie ale transferurilor de date \u00eentre birourile de\u0163inute de ambele maluri ale Atlanticului. \u00centre datele transferate se afl\u0103 informa\u0163ii referitoare la salarii \u015fi la resursele umane, precum \u015fi date folosite \u00een publicitatea online, importante \u00een mod special pentru companiile din sectorul tehnologiei.<\/p>\n
\nDecizia Cur\u0163ii Europene de Justi\u0163ie a \u00eensemnat condamnarea la moarte a sistemului Safe Harbor, introdus de Comisia European\u0103 \u00een urm\u0103 cu 15 ani \u015fi care era folosit de peste 4.000 de companii, \u00eentre care Facebook, Google, IBM \u015fi Ericsson. Potrivit Cur\u0163ii, Safe Harbor nu protejeaz\u0103 suficient datele personale ale cet\u0103\u0163enilor europeni, \u00eentruc\u00e2t cerin\u0163ele securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u00een SUA \u015fi interesul public anuleaz\u0103 elementele de protec\u0163ie a vie\u0163ii private incluse \u00een Safe Harbor. \u00cen plus, cet\u0103\u0163enii europeni nu au niciun mijloc legal \u00eempotriva folosirii incorecte a datelor lor personale \u00een Statele Unite. \u00cen prezent, \u00een Congresul american se afl\u0103 un proiect de lege care s\u0103 dea europenilor dreptul la compensa\u0163ii legale.<\/p>\n
\nCurtea de Justi\u0163ie s-a referit \u00een decizia sa la dezv\u0103luirile f\u0103cute de Edward Snowden, fost contractor al Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Securitate a Statelor Unite, potrivit c\u0103rora programul Prism a permis autorit\u0103\u0163ilor americane s\u0103 colecteze informa\u0163ii private direct de la mari companii din sectorul tehnologiei, precum Apple, Facebook \u015fi Google.
\nStatele Unite, care \u00eenaintea deciziei au ap\u0103rat cu t\u0103rie programul na\u0163ional de securitate \u015fi apoi au exprimat \u201eprofunda dezam\u0103gire\u201c fa\u0163\u0103 de decizia justi\u0163iei europene.<\/p>\n
\nDup\u0103 victoria lui Max Schrems \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene de Justi\u0163ie, Edward J. Snowden i-a scris pe Twitter \u201ec\u0103 a schimbat lumea \u00een bine\u201c. Penny Pritzker, secretarul pentru comer\u0163 al SUA, a avut o opinie diferit\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 decizia \u201epune \u00een pericol economia digital\u0103 transatlantic\u0103 \u00eenfloritoare\u201c.<\/p>\n
\nPolemica pare s\u0103 nu \u00eel fi impresionat pe Schrems. \u201eM\u0103 a\u015fteptam la asta. Potrivit legii nu puteau spune altceva\u201c, a spus t\u00e2n\u0103rul de 28 de ani. \u00cen pofida acestei siguran\u0163e, pu\u0163ini juri\u015fti specializa\u0163i \u00een confiden\u0163ialitatea datelor se a\u015fteptau la o astfel de decizie radical\u0103, care are consecin\u0163e semnificative pentru majoritatea companiilor care transfer\u0103 peste Atlantic informa\u0163ii personale ob\u0163inute prin activit\u0103\u0163i precum c\u0103ut\u0103ri pe internet, post\u0103ri pe re\u0163elele sociale \u015fi achizi\u0163ii online.<\/p>\n
\nCompaniile vor putea utiliza alte solu\u0163ii de transfer legal al datelor, dar decizia justi\u0163iei d\u0103 dreptul autorit\u0103\u0163ilor de reglementare din statele UE s\u0103 investigheze dac\u0103 datele transferate \u00een Statele Unite sunt protejate \u00een mod corespunz\u0103tor. Iar unele dintre aceste autorit\u0103\u0163i de reglementare au o opinie critic\u0103 fa\u0163\u0103 de atitudinea privind confiden\u0163ialitatea datelor a companiilor din Silicon Valley.
\nSchrems a \u00eenceput o campanie \u00een justi\u0163ie \u00eempotriva Facebook la v\u00e2rsta de 24 de ani, pe vremea c\u00e2nd studia dreptul \u00eentr-un program de schimb de studen\u0163i la Santa Clara University School of Law din California. Atunci, doi avoca\u0163i ai unor companii de tehnologie din Silicon Valley le-au vorbit studen\u0163ilor, iar Schrems a fost surprins s\u0103 afle c\u0103 nu iau \u00een serios legisla\u0163ia european\u0103 strict\u0103 \u00een domeniul confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii datelor, \u00eentruc\u00e2t companiile rareori sunt penalizate aspru pentru \u00eenc\u0103lcarea acesteia. La momentul respectiv, Schrems c\u0103uta un subiect despre care s\u0103 scrie, a\u015fa c\u0103 a decis s\u0103 afle cum trateaz\u0103 Facebook legisla\u0163ia european\u0103 \u00een domeniu. Reglement\u0103rile UE limiteaz\u0103 felul cum companiile pot colecta informa\u0163ii personale, le interzice s\u0103 le foloseasc\u0103 \u00een scopuri neautorizate \u015fi restric\u0163ioneaz\u0103 maniera \u00een care sunt manipulate.<\/p>\n
\nSchrems a trimis Facebook o solicitare pentru a vedea toate datele colectate de companie despre el, \u00een conformitate cu legisla\u0163ia UE. Dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi zeci de e-mailuri, Schrems a primit prin po\u015ft\u0103 un CD cu peste 1.200 de pagini de informa\u0163ii, con\u0163in\u00e2nd fiecare solicitare de prietenie \u015fi invita\u0163ie pe care a trimis-o de la \u00eenfiin\u0163area contului s\u0103u, \u00een 2008. Majoritatea informa\u0163iilor nu au fost o surpriz\u0103, dar t\u00e2n\u0103rul a fost \u015focat s\u0103 vad\u0103 c\u0103 Facebook a p\u0103strat informa\u0163ii pe care le \u015ftersese \u015fi care nu mai erau vizibile online, inclusiv textul complet al unei conversa\u0163ii private cu o prieten\u0103 spitalizat\u0103 pentru probleme psihologice. Facebook a explicat c\u0103 o persoan\u0103 poate \u015fterge numai partea sa de coresponden\u0163\u0103.<\/p>\n
\nSchrems nu contest\u0103 Facebook \u015fi \u00ee\u015fi folose\u015fte \u00een continuare contul. \u201eTrebuie s\u0103 putem folosi aceste servicii, dar trebuie s\u0103 existe o limit\u0103\u201c, a spus el. A\u015fa c\u0103 a trimis 22 de pl\u00e2ngeri despre p\u0103strarea datelor \u015fi alte practici ale Facebook \u00een domeniul confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii la comisarul pentru protec\u0163ia datelor din Irlanda, \u0163ara \u00een care este \u00eenregistrat\u0103 divizia european\u0103 a companiei. Doi ani mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce Snowden a dezv\u0103luit c\u0103 Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 de Securitate a SUA poate ob\u0163ine acces la informa\u0163ii personale ale europenilor p\u0103strate de companii americane de tehnologie, prin programul Prism, Schrems a f\u0103cut o nou\u0103 pl\u00e2ngere, \u00een care afirma c\u0103 Facebook nu ar trebui s\u0103 transfere datele sale personale \u00een SUA, pentru c\u0103 nu sunt protejate \u00een mod adecvat acolo. Autoritatea de reglementare a respins peti\u0163ia, dar aceasta a devenit ulterior cazul judecat de Curtea European\u0103 de Justi\u0163ie. Curtea a decis c\u0103 autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale pot investiga dac\u0103 transferurile de date respect\u0103 legisla\u0163ia UE, iar acordul Safe Harbor a fost declarat invalid.<\/p>\n
\n<\/p>\n
<\/p>\n
\nPotrivit Facebook, cazul este de fapt despre activit\u0103\u0163ile de supraveghere ale SUA, iar compania nu a f\u0103cut nimic gre\u015fit.
\nDecizia poate complica negocierile referitoare la un nou acord de transfer al datelor, ca \u015fi cele referitoare la o nou\u0103 legisla\u0163ie european\u0103 \u00een domeniul protec\u0163iei datelor.
\nCompaniile americane de tehnologie sunt \u00een special \u00eengrijorate, pentru c\u0103 transfer\u0103 \u00een mod curent date din Europa \u00een Statele Unite. \u201eTransferurile interna\u0163ionale de date sunt s\u00e2ngele economiei digitale\u201c, a declarat Townsend Feehan, director general al IAB Europe, care reprezint\u0103 companii implicate \u00een publicitatea online precum Google, dar \u015fi start-up-uri.
\nSchrems consider\u0103 c\u0103 miza este un conflict mai profund \u00eentre punctul de vedere legal al Europei \u00een domeniul confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii, ca un drept echivalent cu libertatea cuv\u00e2ntului, \u015fi cel al SUA, unde consumatorii sunt solicita\u0163i s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 accepte termenii unui serviciu al unei companii \u015fi s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 li se potrive\u015fte. Schrems a subliniat c\u0103 nu este treaba consumatorilor s\u0103 ia decizii despre alte probleme complexe, precum siguran\u0163a alimentar\u0103 sau a cl\u0103dirilor: \u201e\u00centr-o \u0163ar\u0103 civilizat\u0103, dac\u0103 intri \u00eentr-o cl\u0103dire nu te a\u015ftep\u0163i s\u0103 cad\u0103 pe tine\u201c, a ar\u0103tat el.<\/p>\n
\n\u201eNu sunt o persoan\u0103 foarte privat\u0103\u201c, a spus Schrems \u00een luna mai, \u00eentr-o discu\u0163ie cu un jurnalist al New York Times la Viena. Este un fapt pozitiv, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 activismul s\u0103u l-a transformat \u00eentr-o figur\u0103 public\u0103 \u00een Germania \u015fi Austria, el ap\u0103r\u00e2nd \u015fi pe coperta tabloidului german Bild-Zeitung. Av\u00e2nd o natur\u0103 analitic\u0103, Schrems este mai interesat de protejarea vie\u0163ii private mai mult \u00een principiu dec\u00e2t \u00een practic\u0103. El spune c\u0103 nu are nimic de ascuns, dar vrea s\u0103 aib\u0103 dreptul s\u0103 decid\u0103 c\u00e2t \u015fi ce vrea s\u0103 dezv\u0103luie. Nu a dezv\u0103luit de exemplu prea multor jurnali\u015fti c\u0103 este homosexual, pentru c\u0103 \u201eoamenii ar fi g\u00e2ndit c\u0103 nu vrea s\u0103 dezv\u0103luie informa\u0163ii personale pentru c\u0103 este homosexual\u201c.<\/p>\n
\nMajoritatea oamenilor \u0163in la via\u0163a lor privat\u0103, dar dezv\u0103luie din \u00eent\u00e2mplare tot felul de lucruri despre ei c\u00e2nd sunt online, inclusiv obiceiurile pe care le au, orientarea sexual\u0103 \u015fi convingerile politice. Datele ob\u0163inute online sunt deseori v\u00e2ndute, transferate sau combinate cu informa\u0163ii de pe telefoanele mobile sau surse offline. Toate aceste date sunt o materie prim\u0103 vital\u0103 pentru afacerile de publicitate digital\u0103, estimate s\u0103 valoreze peste 80 de miliarde de dolari la nivel global, p\u00e2n\u0103 \u00een 2018.
\nCa mul\u0163i tineri europeni educa\u0163i, Schrems simpatizeaz\u0103 Statele Unite, dar contest\u0103 tendin\u0163a companiilor din Silicon Valley de a cere iertare \u00een loc de a cere permisiunea. \u201eAtitudinea marilor companii este c\u0103 sunt deasupra legii\u201c, consider\u0103 Schrems.<\/p>\n
\nEUROPA VERSUS SUA: O CIOCNIRE A VALORILOR.<\/p>\n
\nUnul dintre motivele pentru care \u0163\u0103rile europene iau \u00een serios confiden\u0163ialitatea este faptul c\u0103 reune\u015fte de fapt dou\u0103 drepturi. Carta Drepturilor Fundamentale a UE garanteaz\u0103 \u201edreptul la respectarea vie\u0163ii private \u015fi de familie\u201c \u015fi, separat, c\u0103 \u201etoat\u0103 lumea are dreptul la protec\u0163ia datelor personale\u201c. Carta mai afirm\u0103 c\u0103 reglement\u0103rile de protec\u0163ie a datelor trebuie supravegheate de autorit\u0103\u0163i de reglementare independente, acesta fiind motivul pentru care institu\u0163iile europene de profil au at\u00e2t de mult\u0103 putere.
\nConceptul de protec\u0163ie a datelor, separat de via\u0163a privat\u0103, dateaz\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1960, c\u00e2nd computerele \u015fi bazele de date au devenit mai sofisticate. Cu memoria celui de-al doilea r\u0103zboi mondial \u00eenc\u0103 proasp\u0103t\u0103, \u0163\u0103rile europene au \u00eenceput s\u0103 aprobe legi privind protec\u0163ia datelor \u00een anii 1970. \u00cen 1983, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 din Germania a recunoscut dreptul unui individ de a controla informa\u0163iile despre persoana sa, ca \u201eautodeterminare informa\u0163ional\u0103\u201c.<\/p>\n
\nPentru juri\u015ftii americani, \u201eautodeterminarea informa\u0163ional\u0103\u201c poate suna mai mult ca teorie literar\u0103 dec\u00e2t lege \u015fi chiar \u015fi unii europeni v\u0103d legisla\u0163ia de protec\u0163ie a datelor ca fiind bazat\u0103 pe o logic\u0103 u\u015for confuz\u0103 \u015fi supravegheat\u0103 de institu\u0163ii birocratice, \u00eenvechite.
\nLegisla\u0163ia european\u0103 recunoa\u015fte \u00eens\u0103 conceptul demnit\u0103\u0163ii personale, format din via\u0163\u0103 privat\u0103 \u015fi reputa\u0163ie, care trebuie s\u0103 fie respectate. Acesta este motivul pentru care Curtea European\u0103 de Justi\u0163ie a recunoscut anul trecut \u201edreptul de a fi uitat\u201c, care permite unei persoane s\u0103 cear\u0103 eliminarea dintr-un motor de c\u0103utare a linkurilor c\u0103tre informa\u0163ii personale, pe care le consider\u0103 inadecvate, irelevante sau care nu mai sunt relevante.<\/p>\n
\nComisarul pentru protec\u0163ia datelor din Irlanda nu a r\u0103spuns pozitiv la cele 22 de reclama\u0163ii f\u0103cute de Schrems, astfel c\u0103 \u00een 2014 acesta a intentat un proces de tip colectiv \u00een Austria, care a fost respins din motive de jurisdic\u0163ie. Schrems a f\u0103cut apel. Mai important este \u00eens\u0103 faptul c\u0103 pl\u00e2ngerile ini\u0163iale ale acestuia au inspirat viitoarea legisla\u0163ie european\u0103 de protec\u0163ie a datelor. \u201eA fost factorul declan\u015fator care m-a ajutat s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 nu putem continua \u00een felul \u00een care era aplicat\u0103 legea\u201c, a spus Viviane Reding, fost comisar european pentru justi\u0163ie, care a propus legea \u015fi care este \u00een prezent membru al Parlamentului European.<\/p>\n
\nDup\u0103 decizia Cur\u0163ii Europene de Justi\u0163ie de invalidare a sistemului Safe Harbor, companiile din Silicon Valley continu\u0103 s\u0103 transfere date prin alte mijloace legale, iar negocierile pentru un nou acord continu\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Curtea European\u0103 de Justi\u0163ie a anulat \u00een aceast\u0103 lun\u0103 un sistem cunoscut sub numele Safe Harbor care permitea Facebook, Google \u015fi altor peste 4.000 de companii s\u0103 transfere cu u\u015furin\u0163\u0103 date personale din Europa \u00een Statele Unite, printr-o decizie major\u0103 adoptat\u0103 dup\u0103 dezv\u0103luirile f\u0103cute de Edward Snowden privind spionajul \u00een mas\u0103 al serviciilor americane de spionaj. Iar tot acest caz a pornit de la reclama\u0163ii f\u0103cute acum patru ani \u00eempotriva Facebook de Max Schrems, pe atunci student la drept la Universitatea din Viena.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[21816,201,9108,20233,7320,10322,7323,20832,7285,80,86,219,7287,15650,7134,7960,204,19707,32813],"class_list":["post-128596","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-americane","tag-companii","tag-decizie","tag-dezvaluiri","tag-facebook","tag-informatii","tag-justitie","tag-legalitate","tag-legislatie","tag-refuz","tag-reusita","tag-securitate","tag-sistem","tag-spionaj","tag-statele-unite","tag-tanar","tag-tehnologie","tag-timp","tag-transferare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128596","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=128596"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128596\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=128596"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=128596"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=128596"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}