\nB\u0103rbatul, supranumit “Mota”, a devenit primul african din Antichitate al c\u0103rui genom a fost secven\u0163iat, dezv\u0103luindu-\u015fi astfel \u00eentregul profil genetic, au anun\u0163at oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, joi. P\u00e2n\u0103 la acest studiu, eforturile de secven\u0163iere a genomului oamenilor din timpuri str\u0103vechi s-au concentrat pe ADN-ul extras din r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e umane descoperite \u00een regiuni mai reci \u015fi mai uscate, care au tendin\u0163a de a conserva mai bine codul genetic.<\/p>\n
\nPe\u015ftera, situat\u0103 la o altitudine de 1.963 de metri deasupra nivelului m\u0103rii, \u00een regiunea muntoas\u0103 Gamo din Etiopia, a fost descoperit\u0103 \u00een 2011, a dezv\u0103luit Andrea Manica, profesor de genetic\u0103 la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.<\/p>\n
\n\u00cen acea pe\u015fter\u0103, cercet\u0103torii au g\u0103sit scheletul unui b\u0103rbat adult, care ar fi putut fi \u00eenf\u0103\u015furat \u00eentr-o bucat\u0103 de p\u00e2nz\u0103 \u00een momentul \u00eenhum\u0103rii, al\u0103turi de unelte din piatr\u0103. “Mota” a tr\u0103it \u00eentr-o comunitate de v\u00e2n\u0103tori-culeg\u0103tori, a precizat Matthew Curtis, profesor la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) \u015fi Ventura College.<\/p>\n
\nADN-ul a fost extras din osul petros, o regiune dens\u0103 din craniu, excelent\u0103 \u00een conservarea ADN-ului \u00een cazul mostrelor osoase str\u0103vechi, a explicat Eppie Jones, profesor de genetic\u0103 la Trinity College din Dublin.<\/p>\n
\n“Mota” avea o piele de culoare \u00eenchis\u0103, ochi c\u0103prui \u015fi prezenta mai multe adapt\u0103ri genetice pentru traiul la altitudini mari.<\/p>\n
\n“\u00abMota\u00bb este foarte asem\u0103n\u0103tor din punct de vedere genetic cu actualii locuitori din regiunile muntoase din Etiopia \u015fi din estul Africii”, a spus Andrea Manica.<\/p>\n
\nEl nu prezint\u0103 urmele unei ascenden\u0163e eurasiatice, permi\u0163\u00e2ndu-le astfel cercet\u0103torilor s\u0103 \u00eei foloseasc\u0103 genomul pentru a \u00een\u0163elege mai bine componenta genetic\u0103 eurasiatic\u0103 prezent\u0103 \u00een ADN-ul africanilor moderni. Cu ajutorul genomului lui \u00abMota\u00bb, savan\u0163ii au descoperit c\u0103 o migra\u0163ie de propor\u0163ii din Vestul Africii spre Africa a avut loc \u00een urm\u0103 cu 3.500 – 4.000 de ani, a explicat Marcos Gallego Llorente, profesor de genetic\u0103 la Universitatea Cambridge.<\/p>\n
\nAcea migra\u0163ie antic\u0103 din Orientul Apropiat \u015fi Cornul Abunden\u0163ei, regiuni care corespund actualelor teritorii ocupate de Irak, Turcia, Iran \u015fi Siria, au remodelat harta genetic\u0103 a continentului african.<\/p>\n
\nCompar\u00e2nd acel genom str\u0103vechi cu ADN-ul prelevat de la africani moderni, cercet\u0103torii au ar\u0103tat c\u0103 localnicii care tr\u0103iesc \u00een zilele noastre \u00een Africa de Est au 45% origini eurasiatice, provenind din acea migra\u0163ie, \u015fi c\u0103 popula\u0163iile din toate col\u0163urile Africii au cel pu\u0163in 6% din genom ce provine din migra\u0163ia eurasiatic\u0103.<\/p>\n
\nEurasiaticii din Antichitate erau str\u00e2ns \u00eenrudi\u0163i cu oamenii care au introdus agricultura \u00een Europa \u00een urm\u0103 cu 8.000 de ani, a precizat Gallego Llorente. Agricultura era deja practicat\u0103 \u00een Cornul Africii atunci c\u00e2nd au ajuns acolo, dar acei oameni au adus \u00een regiune noi culturi \u015fi noi specii de animale.<\/p>\n
\nStudiul a fost publicat \u00een revista Science.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
ADN-ul extras din craniul unui b\u0103rbat \u00eengropat \u00een urm\u0103 cu 4.500 de ani \u00eentr-o pe\u015fter\u0103 din Etiopia a oferit oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 informa\u0163ii pre\u0163ioase despre originea africanilor moderni \u015fi despre deplasarea unor popula\u0163ii din Orientul Mijlociu \u00een Cornul Africii, \u00een Antichitate, informeaz\u0103 Reuters.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[28065,6266,40600],"class_list":["post-128031","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-genom","tag-oameni","tag-origine"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128031","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=128031"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128031\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=128031"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=128031"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=128031"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}