![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/14817918\/2\/marte.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\n\u201eSuntem prin\u015fi \u00eentr-o mare de ghea\u0163\u0103. Ne-am spus toate pove\u015ftile care ne-au trecut prin cap, reale \u015fi imaginare. Timpul c\u00e2nt\u0103re\u015fte greu deasupra noastr\u0103, \u00een timp ce \u00eentunericul avanseaz\u0103 \u00eencet\u201c, a scris Frederick Cook pe 21 martie 1898 \u00een jurnalul s\u0103u de c\u0103l\u0103torie. Cook se \u00eenscrie astfel \u00een \u015firul nesf\u00e2r\u015fit de eroi prin care omenirea \u015fi-a dep\u0103\u015fit fragilitatea \u015fi a \u00eembl\u00e2nzit s\u0103lb\u0103ticia.<\/p>\n
\nFrederick Cook a f\u0103cut parte din primul echipaj care a explorat pe timp de iarn\u0103 Antarcticul. El a fost doctorul echipajului \u015fi s-a aventurat al\u0103turi de al\u0163i 18 oameni \u00een aceast\u0103 expedi\u0163ie. Echipa era format din nou\u0103 belgieni, \u015fase norvegieni, doi polonezi, un rom\u00e2n \u015fi un american. Biologul rom\u00e2n Emil Racovi\u0163\u0103 a fost primul care a studiat via\u0163a animalelor din Antarctic. Acesta a r\u0103mas \u00een istoria \u015ftiin\u0163ei ca descoperitor al balenei cu cioc. A fost o expedi\u0163ie grea, \u00een condi\u0163ii de neimaginat, pe durata c\u0103reia un t\u00e2n\u0103r belgian de 21 de ani \u015fi-a pierdut via\u0163a.<\/p>\n
\nLa mai bine de o sut\u0103 de ani distan\u0163\u0103, NASA a anun\u0163at c\u0103 a g\u0103sit semne care indic\u0103 prezen\u0163a apei pe planeta Marte. Aceste semne sunt dovezi spectrale ale prezen\u0163ei s\u0103rurilor hidratate pe planeta ro\u015fie, f\u00e2\u015fii de sare hidratat\u0103 ce apar pe scoar\u0163a planetei \u015fi sunt \u00een mod direct asociate cu fluxurile de ap\u0103 care curg \u00een mod periodic pe Planeta Ro\u015fie, ceea ce ar duce la posibilitatea sus\u0163inerea vie\u0163ii omene\u015fti \u00een viitor.<\/p>\n
\nDescoperirea a st\u00e2rnit reac\u0163ii \u00een lumea \u00eentreag\u0103 \u015fi a readus \u00een prim-plan expedi\u0163ia omului pe Marte. NASA a trimis vehicule automate \u00een 2004 \u015fi \u00een 2012, Opportunity \u015fi Curiosity. Ma\u015fin\u0103rii care chiar acum exploreaz\u0103 suprafa\u0163a planetei \u015fi studiaz\u0103 climatul \u015fi evolu\u0163ia scoar\u0163ei planetei, iar \u00een 2020 se pl\u0103nuie\u015fte trimiterea unui alt vehicul menit s\u0103 testeze tehnologia extragerii oxigenului din atmosfera planetei, iar prima misiune de explorare cu echipaj uman pe orbit\u0103 este programat\u0103 pentru anul 2033, urmat\u0103 de aterizarea \u00een 2039.<\/p>\n
\n\u00centre timp \u00eens\u0103 SpaceX, programul spa\u0163ial al lui Elon Musk, ar putea ajunge primul pe Marte. Musk a declarat c\u0103 vrea s\u0103 trimit\u0103 1 milion de oameni pe Marte, iar primii ar trebui s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Acesta \u015fi-a anun\u0163at planurile de a trimite oameni pe planeta ro\u015fie \u00eenc\u0103 din 2007, iar \u00een 2014 SpaceX a \u00eenceput s\u0103 lucreze la Mars Colonial Transporter, o nav\u0103 care ar putea trimite \u00een spa\u0163iu 100 de oameni. Elon Musk a promis s\u0103 ofere mai multe detalii despre modul cum vrea s\u0103 realizeze acest lucru la finalul anului. Conform unei case de pariuri din Las Vegas, SpaceX are cele mai mari \u015fanse s\u0103 ajung\u0103 pe Marte, cu o cot\u0103 de 5 la 1, pe c\u00e2nd NASA are o cot\u0103 de 80 la 1.<\/p>\n
\n\u015ei alte entit\u0103\u0163i \u015fi-au manifestat dorin\u0163a de a trimite oameni pe Marte. Mars One este una dintre ele \u015fi vrea ca, peste 10 ani, un grup de patru oameni s\u0103 aterizeze pe suprafa\u0163a arid\u0103 \u015fi pr\u0103fuit\u0103 a lui Marte. Este proiectul care a f\u0103cut v\u00e2lv\u0103, mai ales atunci c\u00e2nd au anun\u0163at c\u0103 200.000 de oameni s-au oferit voluntari pentru o misiune f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere. Num\u0103r care se pare c\u0103 a cam fost umflat de vreo 10 ori, cel real fiind undeva la 2.000 de oameni, conform lui Joseph Roche, unul dintre candida\u0163ii care \u015fi-au povestit experien\u0163a \u00een cadrul Mars One.<\/p>\n
\nRoche are un doctorat \u00een fizic\u0103 \u015fi astrofizic\u0103 \u015fi a ajuns pe o list\u0103 de 100 de candida\u0163i selecta\u0163i pentru aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie. Te-ai g\u00e2ndi c\u0103, pentru a c\u0103l\u0103tori \u00een spa\u0163iu, este nevoie de oameni bine preg\u0103ti\u0163i \u015fi testa\u0163i riguros. Ei bine, aici lucrurile devin tragicomice. Procesul de selec\u0163ie al Mars One este unul simplu: candidatul completeaz\u0103 un chestionar, \u00eencarc\u0103 un videoclip pe site-ul companiei \u015fi este supus unei examin\u0103ri medicale din partea unui doctor, pe care chiar candidatul trebuie s\u0103-l g\u0103seasc\u0103. Iar la final este supus unui interviu de 10 minute prin Skype. \u00cen compara\u0163ie, \u015fi testarea la Masterchef este mai riguroas\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 asta au ap\u0103rut multe probleme, care fac ca proiectul s\u0103 par\u0103 mai mult o glum\u0103 proast\u0103 dec\u00e2t ceva realist, printre care faptul c\u0103 Mars One crede c\u0103 are nevoie de doar 6 miliarde de dolari pentru a realiza aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie \u015fi faptul c\u0103 le cere tuturor candida\u0163ilor bani pentru sponsorizare, iar proiectul chiar avea \u00een spate un reality show, care s-a retras de cur\u00e2nd.<\/p>\n
\n\u00cen plus fizicianul teoretician, Gerard \u2019t Hooft, care apare pe site-ul Mars One \u00een calitate de consultant, a spus c\u0103 planul de a \u00eencepe colonizarea pe Marte din 2025 este unul nerealist. O expedi\u0163ie uman\u0103 pe Marte o s\u0103 aib\u0103 loc \u00een urm\u0103torii 100 de ani, nu peste 10 ani, dup\u0103 cum se laud\u0103 Mars One, \u015fi va fi nevoie de mult mai mul\u0163i bani, este de p\u0103rere Hooft.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nPopularitatea Planetei Ro\u015fii a crescut \u015fi mai mult datorit\u0103 Hollywoodului. Marte a fost surprins\u0103 pe film \u00eenc\u0103 din 1924 prin pelicula Aelita: Queen of Mars, apoi alte zeci de produc\u0163ii \u015fi-au imaginat lumea Planetei Ro\u015fii, fie ca pe un wild west cu alieni \u015fi mutan\u0163i precum \u00een Total Recall, fie ca pe una pustie ca \u00een Red Planet. Cea mai recent\u0103 produc\u0163ie este The Martian (regizat de Ridley Scott, cel care ne-a adus Alien), o pelicul\u0103 \u00een care astronautul Mark Watney, interpretat de Matt Damon, a r\u0103mas singur pe planet\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un mod de a contacta oamenii de pe P\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n
\n\u00centrebarea r\u0103m\u00e2ne, odat\u0103 ajuns acolo, ce este de f\u0103cut? Cu to\u0163ii \u015ftim c\u0103 Planeta Ro\u015fie nu este prietenoas\u0103, ci chiar un pic mortal\u0103. \u00cens\u0103 nu tot timpul a fost a\u015fa, \u00een urm\u0103 cu miliarde de ani Marte se asem\u0103na foarte mult cu P\u0103m\u00e2ntul, avea o atmosfer\u0103 dens\u0103, avea r\u00e2uri \u015fi emisfera de nord era acoperit\u0103 de un ocean cu o ad\u00e2ncime de 11 metri. \u00centre timp, apa a \u00eenghe\u0163at, iar atmosfera s-a sub\u0163iat, \u00een prezent fiind compus\u0103 \u00een propor\u0163ie de 95% din CO2.<\/p>\n
\nDac\u0103 oamenii ar ajunge pe Marte, ace\u015ftia ar supravie\u0163ui doar \u00eentr-un fel acvariu care i-ar proteja de radia\u0163ii \u015fi de atmosfera toxic\u0103, dar omenirea nu se poate dezvolta \u00eentr-un asemenea mediu \u015fi am fi nevoi\u0163i s\u0103 model\u0103m planeta dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea P\u0103m\u00e2ntului: terraformarea planetei. Iar primul pas ar fi introducerea unor gaze de ser\u0103 care s\u0103 \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 \u015fi eventual s\u0103 topeasc\u0103 ghea\u0163a, apoi dup\u0103 ce clima ar deveni mai cald\u0103 ar urma cultivarea plantelor pentru fotosintez\u0103, lucru care ar transforma CO2 \u00een oxigen. Odat\u0103 cu eliberarea oxigenului, \u00een atmosfer\u0103 se va forma un strat de ozon \u00een jurul planetei care va proteja omenirea de razele ultraviolete.<\/p>\n
\nViitorul umanit\u0103\u0163ii este \u00een spa\u0163iu, o spune \u015fi Stephen Hawking. Poate peste 100 de ani nu o s\u0103 vorbim doar de o \u201eploaie \u00een luna lui Marte\u201c, ci de una chiar pe Marte.
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eSuntem prin\u015fi \u00eentr-o mare de ghea\u0163\u0103. Ne-am spus toate pove\u015ftile care ne-au trecut prin cap, reale \u015fi imaginare. Timpul c\u00e2nt\u0103re\u015fte greu deasupra noastr\u0103, \u00een timp ce \u00eentunericul avanseaz\u0103 \u00eencet\u201c, a scris Frederick Cook pe 21 martie 1898 \u00een jurnalul s\u0103u de c\u0103l\u0103torie. Cook se \u00eenscrie astfel \u00een \u015firul nesf\u00e2r\u015fit de eroi prin care omenirea \u015fi-a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[5593,10060,23590,22512,14318,46,15630,40819,33194,25983,6266,229,24095,225,231,464],"class_list":["post-128017","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-apa","tag-calatorie","tag-echipaj","tag-expeditie","tag-explorare","tag-film","tag-gheata","tag-hidratare","tag-mars","tag-marte","tag-oameni","tag-pamant","tag-planeta","tag-spatiu","tag-viata","tag-viitor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128017","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=128017"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128017\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=128017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=128017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=128017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}