{"id":127887,"date":"2015-10-06T09:00:00","date_gmt":"2015-10-06T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=127887"},"modified":"2015-10-06T09:00:00","modified_gmt":"2015-10-06T09:00:00","slug":"cine-si-de-ce-a-investit-in-romania-investitiile-straine-ca-barometru-al-atractivitatii-mediului-de-afaceri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=127887","title":{"rendered":"Cine \u015fi de ce a investit \u00een Rom\u00e2nia? Investi\u0163iile str\u0103ine ca barometru al atractivit\u0103\u0163ii mediului de afaceri"},"content":{"rendered":"<p>\nInvesti\u0163iile str\u0103ine sunt un barometru al atractivit\u0103\u0163ii mediului de afaceri autohton \u015fi reflect\u0103 percep\u0163ia str\u0103inilor. Sunt corelate cu mersul economiei \u015fi pot s\u0103 stimuleze la r\u00e2ndul lor PIB-ul. Investi\u0163iile str\u0103ine directe (ISD) \u00een Rom\u00e2nia au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind \u00een pas cu trendul economiei.<\/p>\n<p>\nVolumul ISD\u2011urilor a crescut \u00een salturi \u00eenainte de criza financiar\u0103, cele mai consistente fluxuri fiind \u00eenregistrate \u00een perioada 2004-2008, c\u00e2nd economia era \u00een ascensiune puternic\u0103. 10 miliarde de de euro au ajuns \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii \u015fase ani, soldul sumelor aduse de investitorii str\u0103ini \u00een Rom\u00e2nia reu\u015find s\u0103 treac\u0103 anul trecut de pragul de 60 miliarde de euro.<\/p>\n<p>\nOlanda, Austria \u015fi Germania s-au men\u0163inut \u00een ultimii \u015fase ani pe podium \u00een topul \u0163\u0103rilor care au cele mai mari investi\u0163ii str\u0103ine directe \u00een Rom\u00e2nia, cu o pondere cumulat\u0103 de peste 50% din total. Fran\u0163a, care se plasase din 2009 p\u00e2n\u0103 \u00een 2013 pe locul al patrulea dup\u0103 procentul de\u0163inut \u00een soldul investi\u0163iilor str\u0103ine, a cobor\u00e2t o pozi\u0163ie, ced\u00e2nd locul Ciprului. Singura prezen\u0163\u0103 nou\u0103 \u00een top 10 este Marea Britanie, care ocupa anul trecut locul 10, \u00een timp ce Ungaria a ie\u015fit din acest clasament. Anul trecut, Olanda avea 23,6% din soldul ISD, Austria 16%, Germania 12,4%, Cipru 7,1% \u015fi Fran\u0163a 6,8%, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Germania \u015fi Fran\u0163a sunt pe podium \u015fi \u00een topul principalelor \u0163\u0103ri partenere la export ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>\n\u00cen 2014 s-a \u00eenregistrat o cre\u015ftere cu 6,3 miliarde de euro a soldului investi\u0163iilor provenind din Olanda, Austria \u015fi Germania, fa\u0163\u0103 de anul de referin\u0163\u0103 2008.<\/p>\n<p>\nCumulat, \u0163\u0103rile din top 10 au avut \u00een perioada 2008-2014 o pondere de peste 80% \u00een soldul total al investi\u0163iilor str\u0103ine. Cre\u015fterea soldului investi\u0163iilor din \u0163\u0103rile din top 10 \u00een anii 2008-2014 a fost de 7,7 miliarde de euro.<\/p>\n<p>\nLa finele anului trecut, soldul investi\u0163iilor str\u0103ine directe a ajuns la 60,2 miliarde de euro (cu circa 10 miliarde de euro peste 2008), dintre care 43,2 miliarde de euro (72%) au fost participa\u0163ii la capital, inclusiv profitul reinvestit \u015fi 16,9 miliarde de euro a fost creditul net primit de la investitorii str\u0103ini. Repartizarea soldului ISD pe \u0163\u0103ri a fost realizat\u0103 \u00een func\u0163ie de \u0163ara de reziden\u0163\u0103 a de\u0163in\u0103torului nemijlocit a cel pu\u0163in 10% din capitalul social al unei \u00eentreprinderi investi\u0163ie str\u0103in\u0103 direct\u0103 din Rom\u00e2nia, potrivit raportului pentru 2014 privind ISD, publicat de BNR.<\/p>\n<p>\nIndustria a fost campioana atragerii de investi\u0163ii str\u0103ine, din punctul de vedere al orient\u0103rii pe ramuri economice, cu aproape 50% din totalul ISD. Investi\u0163iile au vizat p\u00e2n\u0103 la finalul anului 2014 \u00een principal industria prelucr\u0103toare. Pe l\u00e2ng\u0103 industrie, activit\u0103\u0163ile care au atras importante investi\u0163ii str\u0103ine au fost intermedierile financiare \u015fi asigur\u0103rile (13% din total), comer\u0163ul (11,7%), construc\u0163iile \u015fi tranzac\u0163iile imobiliare (9,8%), tehnologia informa\u0163iei \u015fi comunica\u0163ii (6%).<\/p>\n<p>\nStructural, \u00een anii de criz\u0103 s-a observat o mutare a investi\u0163iilor str\u0103ine din domenii precum construc\u0163iile \u015fi tranzac\u0163iile imobiliare \u00een sectorul industrial \u015fi cel energetic. \u00cen func\u0163ie de localizarea teritorial\u0103 a sediului social al \u00eentreprinderilor care au beneficiat de ISD, orientarea investi\u0163iilor a fost \u00een principal c\u0103tre regiunea Bucure\u015fti-Ilfov (cu circa 60% din soldul total), valoarea ISD-urilor ajung\u00e2nd aici la 35,6 miliarde de euro. Pe pozi\u0163ia secund\u0103 s-a plasat zona central\u0103 a \u0163\u0103rii, cu 9,7% din totalul ISD, urmat\u0103 \u00eendeaproape de regiunea Vest, cu 7,7%. \u00cen anul 2014 investi\u0163iile greenfield \u015fi cele din categoria fuziuni \u015fi achizi\u0163ii (M&#038;A) au \u00eenregistrat un nivel redus, de 77 milioane de euro, respectiv 196 milioane de euro. Ponderea predominant\u0103 \u00een fluxul participa\u0163iilor la capital \u00een 2014 este reprezentat\u0103 de restructur\u0103rile de firme cu o valoare de 2,4 miliarde de euro, respectiv 58% din participa\u0163ii \u015fi de dezvolt\u0103rile de firme cu 1,5 miliarde de euro, reprezent\u00e2nd 36% din participa\u0163ii.<\/p>\n<p>\nInvesti\u0163iile str\u0103ine directe au urcat spectaculos p\u00e2n\u0103 la un v\u00e2rf de 9,5 miliarde de euro \u00een anul de gra\u0163ie 2008, c\u00e2nd economia cre\u015ftea cu 7,3%. La fel de spectaculos, s-au pr\u0103bu\u015fit \u00een anii de criz\u0103. \u00cen 2009-2010, \u00een timp ce economia se afunda \u00een recesiune, au urmat c\u0103deri ale ISD-urilor, nivelul oscil\u00e2nd \u00een jurul a 2 miliarde de euro, aproape de valoarea din 1998. Economia a revenit pe cre\u015ftere \u00een 2011, \u00eens\u0103 investitorii str\u0103ini nu s-au gr\u0103bit s\u0103 revin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. 2012 a fost anul c\u00e2nd investi\u0163iile str\u0103ine directe nete au revenit pe cre\u015ftere, urc\u00e2nd, surprinz\u0103tor, pentru prima dat\u0103 de la debutul crizei. Saltul a fost de 18,7%, la 2,14 miliarde de euro. \u00cen 2013 \u015fi \u00een 2014 investi\u0163iile str\u0103ine au r\u0103mas la un nivel modest, sub 3 miliarde de euro.<\/p>\n<p>\nISD-urile au ajuns \u00een 2013 la 2,7 miliarde de de euro, dep\u0103\u015find cu aproape 27% nivelul din 2012, iar anul 2014 a adus investit\u0163ii str\u0103ine de 2,4 miliarde de euro, din care 2,8 miliarde de euro aport la capitalurile proprii \u015fi &#8211; 425 milioane de euro credit net de la investitorii str\u0103ini.<\/p>\n<p>\nInvesti\u0163iile str\u0103ine directe au continuat s\u0103 creasc\u0103 \u00een primul semestru din acest an \u015fi s-au apropiat la sf\u00e2r\u015fitul lunii iunie de 1,7 miliarde de de euro, nivelul fiind \u00een cre\u015ftere cu aproximativ 40% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. Participa\u0163iile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au ajuns la 943 milioane de euro, iar creditele intragrup au totalizat dup\u0103 \u015fase luni 716 milioane de euro (net).<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia este dependent\u0103 de capitalurile str\u0103ine pentru finan\u0163area deficitului de cont curent \u015fi a deficitului bugetar, dar \u015fi pentru rostogolirea datoriei externe. \u00cen primul semestru contul curent al balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i a \u00eenregistrat un deficit de 285 milioane de euro.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Anii de criz\u0103 au venit cu volume mai mici ale investi\u0163iilor str\u0103ine, dar nu au produs modific\u0103ri majore \u00een topul \u0163\u0103rilor cu cele mai mari investi\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[12100,16968,246,182,188,7921,149,7346,18620,31102,161,8448,9768,98,7630,24193,8257],"class_list":["post-127887","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-austria","tag-cipru","tag-crestere","tag-criza","tag-economie","tag-germania","tag-investitii","tag-investitii-straine","tag-lipsa","tag-mediul-de-afaceri","tag-miliarde","tag-modificari","tag-olanda","tag-romania","tag-top","tag-trecut","tag-venit"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/127887","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=127887"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/127887\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=127887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=127887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=127887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}