\n Au fost c\u00e2\u0163iva ferici\u0163i care au putut cump\u0103ra totu\u015fi single-ul, printre care \u015fi semnatarul acestor r\u00e2nduri; \u015fi aceast\u0103 istorioar\u0103 mi-a venit \u00een minte \u00een momentul \u00een care am decis s\u0103 scriu despre cli\u015fee. Pentru c\u0103 Dan Andrei Aldea, ast\u0103zi stabilit \u00een Germania, a parodiat pe \ueb50Noi nu ne temem\u201c tocmai cli\u015feele muzicale ale momentului \u2013 c\u00e2ntecele patriotice pline de \u00eendemnuri \u015fi elanuri, muzica folk t\u00e2nguitoare sau refrenele rock mai dure. Versurile c\u00e2ntecului sunt compuse de Marin Sorescu, iar povestea este a cea a luptei s\u0103tenilor din satul Derdelu\u015f cu omizile care le amenin\u0163au recolta. <\/p>\n
\nS\u0103 ne \u00een\u0163elegem, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 toat\u0103 produc\u0163ia muzical\u0103 a momentului era cli\u015feistic\u0103, pentru c\u0103 atunci au ap\u0103rut, indiferent de regim sau poate \u00een ciuda sa, melodii, forma\u0163ii \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163i care sunt asculta\u0163i \u015fi \u00een ziua de ast\u0103zi, dup\u0103 zeci \u015fi zeci de ani. Dar au fost destui in\u015fi, ca \u015fi \u00een prezent de altfel, care au f\u0103cut carier\u0103 din c\u00e2teva acorduri; \u00een plus, ritmurile corurilor patriotice erau \u00een stare s\u0103 te scoat\u0103 din min\u0163i, la propriu, \u015fi probabil cu acest tip de crea\u0163ie, dac\u0103 o putem numi a\u015fa, a avut treab\u0103 Aldea. Pentru curio\u015fi, piesa exist\u0103 pe YouTube \u015fi merit\u0103, \u00een mod sigur, mai mult dec\u00e2t cele 4.600 de ascult\u0103ri de acum. Iar poezia lui Sorescu va desp\u0103r\u0163i capitolele acestui text; cititorii vor decide dac\u0103 omizile au sau nu leg\u0103tur\u0103 cu cli\u015feele.<\/p>\n
\nOmizi, voi ultimi luciferi, \/ Cu peri b\u0103lo\u015fi pe trupul h\u00e2d, \/ V-aud prin pomii fructiferi, \/ Cronc\u0103nitoare ca \u015fi ieri, \/ Cum pa\u015fte\u0163i frunza, c\u00e2t de c\u00e2t.<\/em><\/p>\n \nCorporatist sau antreprenor, \u015fef sau subaltern, angajat sau angajator, consumator de prelegeri de dezvoltare personal\u0103 sau profesional\u0103, nu ve\u0163i putea s\u0103 nu remarca\u0163i o standardizare a replicilor, a discursurilor sau a termenilor folosi\u0163i \u00een numai \u00een afaceri, dar \u015fi \u00een cotidian. De c\u00e2te ori nu v-a informat un CV c\u0103 ve\u0163i avea de-a face cu o persoan\u0103 proactiv\u0103? De c\u00e2te ori a\u0163i auzit c\u0103 oamenii sunt cea mai important\u0103 resurs\u0103 a unei companii, de c\u00e2te ori a\u0163i citit \u00eendemnul \u201ethink outside the box\u201c, de c\u00e2te ori a\u0163i fost \u00een\u015ftiin\u0163at c\u0103 “schimbarea \u00eencepe cu tine\u201c \u015fi de c\u00e2te ori un vorbitor motiva\u0163ional v-a \u00eendemnat “s\u0103 trece\u0163i la urm\u0103torul nivel\u201c? C\u00e2te melodii moderne apar \u00een formula fat\u0103\/b\u0103iat cu doi b\u0103ie\u0163i\/fete dansatori \u00een spate, cu recitativ rap la refren dac\u0103 avem o fat\u0103 c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 \u015fi cu o fraz\u0103 muzical\u0103 lent\u0103 c\u00e2ntat\u0103 de o fat\u0103 dac\u0103 interpretul este b\u0103iat? C\u00e2te serii de supereroi trec\u00e2nd prin acelea\u015fi confrunt\u0103ri cu for\u0163ele \u00eentunericului am v\u0103zut, vedem sau vom vedea pe ecranele cinematografelor? C\u00e2te c\u0103r\u0163i, de la Codul lui DaVinci \u00eencoace, create pe \u015fablonul misterului cu tent\u0103 religios-(pseudo)\u015ftiin\u0163ific\u0103, menit s\u0103 r\u0103stoarne valorile \u00eentregii lumi, s\u0103 mai citim? De c\u00e2te ori oamenii \u201eau luat cu asalt supermarketurile\u201c, de c\u00e2te ori a cobor\u00e2t sau a urcat “mercurul din termometre\u201c, c\u00e2te “fiare contorsionate\u201c pe \u015fosele sau c\u00e2te autorit\u0103\u0163i au fost “luate prin surprindere de venirea iernii\u201c? Asta ca s\u0103 nu mai vorbim de replicile standard de care este plin Facebook, de cuget\u0103rile cu poz\u0103 like\u2011uite \u015fi share-uite, de subiectele standard ale re\u0163elelor sociale \u015fi de focurile de paie iscate de acestea.<\/p>\n \nRodica Zafiu, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, define\u015fte cli\u015feul drept o asociere de cuvinte, o sintagm\u0103 care \u00eencepe prin a fi o inova\u0163ie, care se banalizeaz\u0103 apoi, intr\u0103 \u00een uz \u015fi \u00eencepe s\u0103 se repete sup\u0103r\u0103tor. Cli\u015feele sunt inevitabile \u015fi, spune Rodica Zafiu, odat\u0103 preluate de pres\u0103, nu trebuie musai condamnate, fiind un fel de r\u0103u necesar pentru a face comunicarea mai comod\u0103; pot sup\u0103ra pe cei aten\u0163i la elegan\u0163a exprim\u0103rii, dar, \u00een cazul persoanelor mai pu\u0163in atente sau mai pu\u0163in cultivate, activeaz\u0103 o \u00een\u0163elegere rapid\u0103 \u015fi minimal\u0103. Devin sup\u0103r\u0103toare atunci c\u00e2nd se transform\u0103 \u00een automatisme f\u0103r\u0103 rost.<\/p>\n \nTotu\u015fi, cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 sau f\u0103r\u0103 \u00een privire, s\u0103 facem ni\u015fte calcule: \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sunt \u00een jur de 70.000 de cuvinte, din care \u00een jur de 1.500 fac parte din fondul principal. Pentru a avea \u00eenc\u0103 un reper, s\u0103 spunem c\u0103 Eminescu a folosit \u00een opera sa literar\u0103 cam 5.000 de cuvinte, din care 3.000 pot fi socotite “de baz\u0103\u201c. Cu o asemenea bog\u0103\u0163ie lingvistic\u0103, de ce apar, totu\u015fi, cli\u015fee, \u015fi de unde vine nevoia de standardizare a discursului?<\/p>\n \nPsihologul Claudiu Ganciu spune c\u0103 este vorba despre anumite concepte care, la un moment dat, ocup\u0103 pia\u0163a \u015fi g\u00e2ndirea. “Este cazul \u00abinteligen\u0163ei emo\u0163ionale\u00bb, care a fost \u015fi este un termen \u00een vog\u0103. \u00cen sine, termenul este o descriere a ceva ce exist\u0103 deja \u015fi care nu presupune nicio dinamic\u0103. Termenul \u00een sine, din punct de vedere psihologic, este, practic, inutilizabil, este ca \u015fi cum ai spune despre cineva c\u0103 este o fiin\u0163\u0103 uman\u0103. Dar a prins. Faptul c\u0103 atrage aten\u0163ia este \u00een sine un rol pozitiv, de genul \u00abHaide\u0163i s\u0103 ne g\u00e2ndim la faptul c\u0103 omul are o inteligen\u0163\u0103 \u015fi are \u015fi emo\u0163ii\u00bb. \u00cen spatele stereotipului este ceva ce exist\u0103, care are sens. Dar totul este \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o mi\u015fcare de marketing\u201c, explic\u0103 Ganciu. <\/p>\n \n\u015ei, adaug\u0103 el, mai apare un aspect, al multiplic\u0103rii; de exemplu, cu c\u00e2t sunt mai multe boli, cu at\u00e2t sunt mai multe medicamente. “\u015ei atunci se urm\u0103re\u015fte o diversitate a bolilor, din motive preponderent economice. Cam to\u0163i copiii sufer\u0103 acum de ADHD, \u00eenainte sufereau de autism, sunt mode care vin, trec \u015fi ocup\u0103 g\u00e2ndirea \u015fi pia\u0163a. La fel este \u00een zona cli\u015feului. Mi\u015fcarea este spre o nivelare de genul \u00abAvem pu\u0163ine cuvinte \u015fi le folosim pe acelea\u00bb.\u201c O mare parte din cli\u015fee sunt traduceri mai mult sau mai pu\u0163in for\u0163ate din englez\u0103, pe care le facem \u00eempin\u015fi fiind de globalizare. “Limba englez\u0103 este de referin\u0163\u0103, indiferent de na\u0163ionalitate ne \u00een\u0163elegem \u00een englez\u0103 c\u00e2nd nu \u015ftim limba localnicilor. Nu avem \u00eenc\u0103, dup\u0103 25 de ani, oameni suficient de creativi, care s\u0103 creeze cuvinte \u00een limba rom\u00e2n\u0103, mai ales cuvinte tehnice \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Nu exist\u0103 o g\u00e2ndire rom\u00e2neasc\u0103 care s\u0103 fie promovat\u0103, care s\u0103 foloseasc\u0103 termeni autohtoni cu un mare poten\u0163ial filosofic \u015fi social. Dac\u0103 ar fi o g\u00e2ndire \u00een limba rom\u00e2n\u0103, ar exist\u0103 \u015fi o utilizare a vocabularului rom\u00e2n\u201c, spune Ganciu.<\/p>\n \nCli\u015feele sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103, ne vin u\u015for, sunt primele pe limb\u0103, iar uneori dau impresia de profesionalism sau de credibilitate, pentru c\u0103 sunt cuvinte pe care le auzi des \u015fi sunt acceptate, spune Sandra Jitianu, manager \u00een cadrul firmei de consultan\u0163\u0103 \u00een management Ensight Management Consulting. \u201ePot fi folosite din pruden\u0163\u0103. \u00cen anumite \u00eemprejur\u0103ri te acoperi cu un cli\u015feu, nu sari \u00een ochi ca vorbitor sau emi\u0163\u0103tor de p\u0103reri, sau poate vrei s\u0103 fii conven\u0163ional, s\u0103 te men\u0163ii \u00eentr-o zon\u0103 neutr\u0103, \u00een care nu po\u0163i fi atacat. Poate s\u0103 fie \u015fi din lene \u2013 \u00abNu stau s\u0103 caut un cuv\u00e2nt rom\u00e2nesc, nu stau s\u0103 caut un cuv\u00e2nt mai cu miez sau cu sens, spun ce \u00eemi vine primul lucru, pentru c\u0103 este cel mai indicat\u00bb. Aceasta pentru c\u0103 vreau s\u0103 proiectez o imagine de credibilitate, de importan\u0163\u0103 proprie, sau din ne\u015ftiin\u0163\u0103, dar \u015fi, uneori, pentru c\u0103 sunt cele mai potrivite. \u00centr-o situa\u0163ie tipic\u0103 folose\u015fti un \u015fablon\u201c, adaug\u0103 Sandra Jitianu.<\/p>\n \n\u015ei mai este vorba \u015fi de rutin\u0103. Rutina este bun\u0103, nu stric\u0103 \u015fi creeaz\u0103 disciplin\u0103, dar devine d\u0103un\u0103toare \u00een momentul \u00een care \u00eencepe s\u0103 \u015ftirbeasc\u0103 din autenticitate, c\u00e2nd abate individul de la poten\u0163ialul s\u0103u, crede Iuliana Stan, managing partner la compania de consultan\u0163\u0103 Human Synergistics Rom\u00e2nia. “\u00ce\u0163i po\u0163i urma visul \u015fi dac\u0103 nu-\u0163i spune cineva, dar dac\u0103 \u00ee\u0163i spune, te stimuleaz\u0103. \u00abUrmeaz\u0103-\u0163i visul\u00bb nu ar trebui s\u0103 fie un stimul, ci un rezultat. \u00abDezvoltarea personal\u0103\u00bb, un alt cli\u015feu corporatist, este bun\u0103, dar trebuie f\u0103cut\u0103 \u00een mod discret. Toat\u0103 lumea se dezvolt\u0103 \u00eentr-un mod sau altul, dar dac\u0103 fac o lozinc\u0103 din asta nu \u015ftiu dac\u0103 ob\u0163in ceva.\u201c<\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nAud: parc\u0103 se zbate bolta \/ \u00een insomnii cu ochii vine\u0163i, \/ \u015ei o cuprinde d\u00e2rz revolta, \/ \u015ei geme lung-prelung recolta \/ Pe care vre\u0163i s-o compromite\u0163i.<\/em><\/p>\n \nLa inventarul cli\u015feelor nu le putem evita pe cele corporatiste, spune Sandra Jitianu, cu observa\u0163ia c\u0103 unele nu au echivalent \u00een rom\u00e2n\u0103, de exemplu “feedback\u201c. Un alt cli\u015feu este “livrabile\u201c, care pentru consultan\u0163i \u00eenseamn\u0103 tot ceea ce prime\u015fte clientul; pentru restul este un termen cel pu\u0163in ciudat. “Deadline\u201c, “meeting\u201c sau “back-up\u201c le auzim foarte des, de\u015fi avem cuvinte corespunz\u0103toare \u00een rom\u00e2n\u0103. Alte cli\u015fee corporatiste se g\u0103sesc \u00een CV-uri; de pild\u0103 \u201eproactiv\u201c, \u201ecan-do attitude\u201c, \u201esunt un self starter\u201c. \u201e\u00cen jargonul profesional apar termeni care pot deveni periculo\u015fi atunci c\u00e2nd e\u015fti fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu cineva care nu are aceea\u015fi specialitate, iar riscul este s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 gre\u015fit. Acronimele folosite, de pild\u0103 CSR, ERP, ASAP, pot avea sensuri diferite \u00een contexte diferite. CRM poate s\u0103 \u00eensemne trei lucruri diferite, unul pentru ONG-uri, altul pentru consultan\u0163\u0103 de business \u015fi altceva \u00een marketing, iar lumea porne\u015fte discu\u0163ia cu un sens \u015fi \u00ee\u015fi d\u0103 seama de fapt c\u0103 a luat-o pe o pist\u0103 gre\u015fit\u0103\u201c, spune Sandra Jitianu.<\/p>\n \n\u015ei \u201ecorporatistul\u201c a devenit un stereotip, v\u0103zut ca superficial, workaholic (\u00eenc\u0103 un cuv\u00e2nt ce se repet\u0103 mereu), yesman (sau echivalentul rom\u00e2nesc “ling\u0103u\u201c), cum un alt stereotip este “\u015feful rom\u00e2n\u201c, v\u0103zut tiran, isteric \u015fi mitocan, apreciat, a\u015fadar, tot \u00een stereotipuri, lucru de fapt incorect. \n“Las\u0103 emo\u0163iile acas\u0103\u201c este foarte \u00eent\u00e2lnit \u00een call-center, unde nu po\u0163i veni \u015fi lucra nervos; \u015fi este o problem\u0103, pentru c\u0103 nu po\u0163i fi vesel la birou c\u00e2nd acas\u0103 e\u015fti trist, sau invers. \nL\u0103rgind aria semantic\u0103, putem introduce la categoria cli\u015feu \u015fi traducerile eronate preluate din englez\u0103: “a face sens \u2013 make sense\u201c, “consistent \u00een loc de consecvent\u201c, “aparent pe post de apparently\u201c, plus chestiile tinere\u015fti \u2013 \u201ecool\u201c \u015fi mai noul \u201echill\u201c. \nInteresant, oamenii de afaceri g\u00e2ndesc cam la fel, oriunde ar fi \u00een lume. Spun asta pentru c\u0103 \ueb50think outside the box\u201c a fost ales drept cel mai uzitat cli\u015feu din lumea corporatist\u0103 irlandez\u0103 de c\u0103tre cititorii ziarului Belfast Telegraph. Iar oamenii de afaceri rom\u00e2ni cu care am discutat pe tema cli\u015feelor au inclus acela\u015fi “think outside…\u201c pe un loc frunta\u015f \u00een topul cli\u015feelor pe care nu le agreeaz\u0103, dar nu \u00eenaintea clasicelor “m\u00e2n\u0103 de lucru ieftin\u0103\u201c, socotit deosebit de distructiv, “omul cea mai important\u0103 resurs\u0103\u201c (…nimeni nu mai crede \u00een el…; \u201eera \u015fi pe vremea lui Ceau\u015fescu \u2013 totul pentru om!\u201c) \u015fi \u201eclientul nostru, st\u0103p\u00e2nul nostru\u201c cu multele sale variante, de exemplu importatul \u201eclient oriented\u201c (“To\u0163i spunem c\u0103 o facem. Doar spunem. \u015ei repet\u0103m at\u00e2t de des acest lucru \u00eenc\u00e2t aproape c\u0103 \u00eei uit\u0103m importan\u0163a\u201c).<\/p>\n \nA\u015fadar, “m\u00e2na de lucru ieftin\u0103\u201c, o spunere care a marcat 15 – 20 de ani de capitalism postrevolu\u0163ionar rom\u00e2nesc, ar fi, \u00een opinia oamenilor de afaceri, cel mai nefericit cli\u015feu din businessul rom\u00e2nesc. “Pentru a fi util\u0103 ca formul\u0103 de promovare a Rom\u00e2niei, ar fi trebuit s\u0103 avem infrastructur\u0103 \u00eenc\u0103 din 1994, pentru c\u0103 atunci aveam m\u00e2n\u0103 de lucru ieftin\u0103. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 acum for\u0163a de munc\u0103 a Rom\u00e2niei s-a redus considerabil, de la 9 milioane de oameni la 4,8 milioane doar \u00een ultimii 15 ani. Aveam m\u00e2n\u0103 de lucru ieftin\u0103 \u015fi de bun\u0103 calitate \u00een anii \u201890, poate \u015fi pu\u0163in dup\u0103 2000, dar acum nu mai este un lucru relevant pentru noi. \u00centre timp o bun\u0103 parte din m\u00e2na de lucru a plecat, acest lucru este relevant. Este \u015fi un slogan def\u0103im\u0103tor. Sc\u0103derea nu are leg\u0103tur\u0103 cu emigra\u0163ia, cu faptul c\u0103 au plecat cinci milioane de oameni; este o consecin\u0163\u0103 a evolu\u0163iei demografice negative\u201c, spune Radu Furnic\u0103.<\/p>\n \n\ueb50\u00abThink outside the box\u00bb poate fi obositoare\u201c, spune Octavian Panti\u015f, pentru c\u0103 \u00ee\u0163i induce o stare de nelini\u015fte, de c\u0103utare permanent\u0103, de nesiguran\u0163\u0103. \u201e\u00abSchimbarea \u00eencepe cu tine\u00bb este poezie curat\u0103, dar este adev\u0103rat\u0103. Este vorba de puterea exemplului \u015fi ne face s\u0103 ne sim\u0163im vinova\u0163i, pentru c\u0103 avem de schimbat destule, dar dac\u0103 nu m-am schimbat eu, nu am credibilitate \u00een fa\u0163a celuilalt. Este tentant s\u0103 critici ce face cel\u0103lalt, de la politician la cineva din trafic, dar uneori \u015fi noi c\u0103dem \u00een p\u0103cat.\u201c<\/p>\n \n“Ie\u015fi din zona de confort\u201c? Este un cli\u015feu dac\u0103 doar spui \u015fi nu o faci, spune Iuliana Stan. \u201eDar ie\u015fitul din zona de confort este unul dintre cele mai mari beneficii. Abia dup\u0103 ce ai ie\u015fit din zona de confort \u00ee\u0163i dai seama c\u00e2t\u0103 putere \u015fi c\u00e2t\u0103 for\u0163\u0103 ai \u015fi de ce capital \u015fi de ce poten\u0163ial dispui. A ie\u015fi din zona de confort este pentru curajo\u015fi. Dar tot ce spui \u015fi nu faci devine cli\u015feu, de la “\u00abhai s\u0103 m\u00e2nc\u0103m s\u0103n\u0103tos\u00bb\u201c la \u201ehai s\u0103 fim politico\u015fi\u201c.\u201c<\/p>\n \nG\u00e2ndi\u0163i cu tigva voastr\u0103 mic\u0103: \/ \u201cS\u0103 ne distrug\u0103 nu-s speran\u0163e\u201d. \/ Afla\u0163i \u00eens\u0103 c\u0103 nu ni-i fric\u0103, \/ \u015ei mai afla\u0163i c\u0103 la adic\u0103 \/ Exist\u0103 chimice substan\u0163e.<\/em><\/p>\n \nBine, bine, dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103? Lumea corporatist\u0103 occidental\u0103, de la care am luat \u015fi bune, \u015fi rele, a creat nu numai o mare parte din cli\u015feele folosite, ci \u015fi tot soiul de remedii. Unul este jocul care se nume\u015fte Bullshit Bingo, un caroiaj asem\u0103n\u0103tor celui cu numere de la jocul de noroc, dar \u00een care numerele sunt \u00eenlocuite cu cli\u015fee \u015fi stereotipuri de business. \u00cen timpul unei \u015fedin\u0163e doritorii bifeaz\u0103 folosirea cli\u015feelor \u015fi ar trebui s\u0103 strige, la completarea unei linii sau a \u00eentregului carton, “bullshit!\u201c.<\/p>\n \nUn joc de acest fel este doar o fa\u0163et\u0103 a fenomenului cli\u015feelor, un mod distractiv de a le identifica, pentru a le evita. \ueb50Tr\u0103im, la nivel global, nu numai \u00een Rom\u00e2nia, epoca \u015fabloanelor, a formulelor gata rezolvate, epoca brandurilor, epoca promisiunilor f\u0103r\u0103 con\u0163inut. La originea sistemului nu stau punctele tari ale umanit\u0103\u0163ii, ci stau sl\u0103biciunile ei, nevoia de a consuma la un pre\u0163 c\u00e2t mai mic. Cea mai popular\u0103 formul\u0103 de business este s\u0103 produci \u00een volume imense la pre\u0163 c\u00e2t mai mic pentru a acoperi o pia\u0163\u0103 c\u00e2t mai mare. Totul devine pia\u0163\u0103, este cump\u0103rat \u015fi v\u00e2ndut. Exist\u0103 \u015fi o pia\u0163\u0103 a cli\u015feelor, care sunt ni\u015fte surogate, ni\u015fte \u00eenlocuitori de idei, cu care po\u0163i l\u0103sa impresia c\u0103 \u015ftii despre ce vorbe\u015fti\u201c, explic\u0103 Radu Furnic\u0103, pre\u015fedintele Leadership Development Solutions.<\/p>\n \n“Mediul de afaceri este afectat, pentru c\u0103 este golit de con\u0163inut. \u00cen loc s\u0103 ai o conversa\u0163ie \u00eentre p\u0103r\u0163i, \u00eentre consumator \u015fi v\u00e2nz\u0103tor sau \u00eentre parteneri, vorbe\u015fti o limb\u0103 de lemn care pare c\u0103 spune ceva dar de fapt spune cu totul altceva.\u201c Cel mai vizibil fenomen din acest punct de vedere este acela de consumerizare a profesionalismului. Omul devine o marf\u0103, care este cump\u0103rat\u0103 \u015fi care se vinde. Legat de asta, Furnic\u0103 \u00eemi poveste\u015fte despre Gheorghe Dinic\u0103, care mergea zilnic la un restaurant. O cuno\u015ftin\u0163\u0103 d\u0103 s\u0103 intre \u00eentr-o zi \u015fi d\u0103 nas \u00een nas cu actorul, care voia s\u0103 ias\u0103. “Maestre, pleca\u0163i? De ce, nu e lume?\u201c La care Dinic\u0103 zice: \u201eDom\u2019ne, \u015ftii ce? Lume este, dom\u2019ne, lume este mult\u0103. Da\u2019 oameni pu\u0163ini, dom\u2019ne, oameni sunt pu\u0163ini!\u201c. O istorie care pare s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai relevant\u0103 \u00een toate domeniile, pentru c\u0103 par a fi, \u00een prezent, foarte pu\u0163ine manifest\u0103ri care s\u0103 mai aib\u0103 semnifica\u0163ie, valoare \u015fi originalitate. \u201eContribuie la amplificarea fenomenului de \u015fablonizare a comunic\u0103rii \u015fi sc\u0103derea, substan\u0163ial vizibil\u0103, a calit\u0103\u0163ii actului educa\u0163ional.<\/p>\n \n\u00cen ultimii 25 de ani sistemul educa\u0163ional a fost transformat \u00eentr\u2011un business de proast\u0103 calitate, de volum, \u015fi a ajuns pe m\u00e2na unor oameni care nu ar trebui \u00een niciun caz s\u0103 fie educatorii altor oameni. \u00cen cursul acestui proces de umflare a sistemului educa\u0163ional au fost importate unelte, metode \u015fi materii care au fost traduse mot a mot \u015fi sunt predate de oameni care le-au \u00eenv\u0103\u0163at din aceea\u015fi carte. \u00cencep\u00e2nd de la conceptele fundamentale \u015fi termin\u00e2nd cu cele mai sofisticate, procesul de schimbare a con\u0163inutului profesional a fost unul prea rapid, f\u0103r\u0103 nicio strategie. Este un lucru la care suntem buni \u2013 lucrul f\u0103r\u0103 o viziune\u201c, spune Furnic\u0103.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nSistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt este ultimul lucru care se schimb\u0103 \u00een societate, al\u0103turi de medicin\u0103, spune psihologul Claudiu Ganciu. \ueb50Este cel mai \u00een\u0163epenit, cel mai stereotip, \u015fi nu m\u0103 refer numai la \u015fcoli, ci de la minister la toate nivelurile. Sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ne ofer\u0103 ceea ce psihosociologul Jacob Levy Moreno denumea \u00abconserve culturale\u00bb, pentru a fi, din punct de vedere social, adapta\u0163i mediului.\u201c Dar nu ne intoxic\u0103 folosirea \u00een exces a conservelor? “Orice este \u00een exces ne intoxic\u0103! Dar este vorba de pondere. Problema de fond a stereotipului nu este at\u00e2t utilizarea sa, c\u00e2t opusul s\u0103u, care este creativitatea. Aici e buba. El acoper\u0103 un spa\u0163iu care \u00een mod obi\u015fnuit ar trebui alocat creativit\u0103\u0163ii.\u201c<\/p>\n \n\u00cen acest moment psihologul a pus degetul pe ran\u0103. Creativitatea, at\u00e2t de dorit\u0103 \u015fi de invocat\u0103 \u00een mediul de afaceri, dar \u015fi \u00een societate, este afectat\u0103 de stereotip, \u015fi direct \u015fi indirect. Ini\u0163ial po\u0163i g\u00e2ndi ceva de genul “De ce s\u0103 \u00eemi caut cuvintele, dac\u0103 pot folosi c\u00e2teva cli\u015fee, cu succes?\u201c. Iar mai t\u00e2rziu, \u201edac\u0103 a mers de at\u00e2tea ori, de ce mi-a\u015f mai bate capul?\u201c.<\/p>\n \nSunt sigur c\u0103 una din principalele cauze ale actualei situa\u0163ii din Rom\u00e2nia \u2013 o anume lips\u0103 de performan\u0163\u0103 economic\u0103 (nu v\u0103 uita\u0163i \u015fi nu m\u0103 uit la rapoartele PIB, ci la ansamblul economiei \u2013 ce, cum, c\u00e2t, \u00een ce condi\u0163ii, cu cine \u015fi cum producem, consum\u0103m, export\u0103m \u015fi ce c\u00e2\u015ftig\u0103m din asta?), dar \u015fi un num\u0103r redus de campioni locali de business, urmate de tensiunile sociale sau de lipsa ini\u0163iativei, oriunde ar fi aceasta necesar\u0103 \u2013 este lipsa creativit\u0103\u0163ii. Fie ea creativitate artistic\u0103 sau economic\u0103 sau politic\u0103; \u015fi da, vorbesc despre un popor care, \u015ftiu!, crede despre sine c\u0103 este creativ \u00een cel mai \u00eenalt grad. Nu po\u0163i fi creativ invoc\u00e2nd permanent cli\u015fee, copiind sau adapt\u00e2nd ideile bune ale altora. <\/p>\n \nNu trebuie s\u0103 ne blam\u0103m foarte tare, omenirea s-a lenevit, intelectualice\u015fte vorbind, \u00een ansamblu: pe plan global, testele indicau o cre\u015ftere a IQ de 10 puncte la fiecare genera\u0163ie, iar majorarea se f\u0103cea sim\u0163it\u0103 \u015fi \u00een testele de creativitate, cu acela\u015fi ritm, p\u00e2n\u0103 \u00een 1990. Dup\u0103 acest an, rezultatele testelor Torrance, un standard de evaluare a creativit\u0103\u0163ii, indic\u0103 o sc\u0103dere continu\u0103. Alte teste indic\u0103 evolu\u0163ii asem\u0103n\u0103toare: \u00een Danemarca, IQ-ul a crescut \u00een mod constant \u00eentre 1959 \u015fi 1998, dup\u0103 care a sc\u0103zut cu tot at\u00e2tea puncte cu c\u00e2t s-a majorat anterior. \u00cen Australia, coeficientul de inteligen\u0163\u0103 al copiilor nu s-a schimbat \u00eentre 1975 \u015fi 2003. Fa\u0163\u0103 de 1980, \u00een 2008 britanicii aveau un coeficient de inteligen\u0163\u0103 mai mic cu \u015fase puncte.<\/p>\n \nAliz Kosza, consultant de business, fost manager al unor importante companii locale, va fi \u00een acest text omul cu du\u015ful rece: “Cli\u015feele, din nefericire pentru cei care le folosesc, sunt instrumentele de care se aga\u0163\u0103 oamenii slabi. Numai oamenii slabi (psihic sau profesional) folosesc cli\u015fee, chiar alearg\u0103 dup\u0103 ele \u015fi colec\u0163ioneaz\u0103 mun\u0163i de vorbe ca s\u0103 le lipeasc\u0103 ulterior \u00een prezent\u0103ri sau discursuri pompoase. Chipurile vor s\u0103 fie la mod\u0103, s\u0103 impresioneze\u201c. De fapt, cli\u015feul \u015fi repetitivitatea mesajelor nu \u00eenseamn\u0103 acela\u015fi lucru. \u00cen afaceri, repetarea unor mesaje cheie este adesea critic\u0103 pentru succesul unui proiect. Este cazul marketingului sau al publicit\u0103\u0163ii, unde repetarea unui mesaj este cheia performan\u0163elor \u00een v\u00e2nz\u0103ri. <\/p>\n \nCli\u015feul \u00een schimb este o expresie tocit\u0103, folosit\u0103 at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t devine golit\u0103 de sens. \u015ei, de aceea, devine aproape toxic pentru business, spune Aliz Kosza. “Nimic mai grav pentru un manager care, la finalul unei \u015fedin\u0163e, spune: \u00abOK! Hai s\u0103 facem s\u0103 fie bine!\u00bb\u201c. De cele mai multe ori cli\u015feele ascund o lips\u0103 cras\u0103 de profesionalism. Cei care nu pot g\u00e2ndi copiaz\u0103. Iar cei care nu au la ce g\u00e2ndi repet\u0103. Cli\u015feul este cea mai grav\u0103 combina\u0163ie a celor dou\u0103: cei care nu pot \u015fi nu au la ce s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een business sunt cei care folosesc cli\u015fee, de cele mai multe ori fraze copiate aiurea, utilizate \u00een contexte nepotrivite \u015fi, pentru a fi \u015fi mai grav, repetate p\u00e2n\u0103 la sa\u0163ietate. Ce p\u0103rerea am despre cli\u015fee deci? Ele fac deosebirea \u00eentre oamenii care g\u00e2ndesc \u00een business \u015fi.. ceilal\u0163i.\u201c<\/p>\n \nDaniela Necefor, managing partner la compania HR Total Business Solutions, vorbe\u015fte de o alt\u0103 fa\u0163et\u0103, a ne\u00een\u0163elegerii: \ueb50Aceste mesaje afecteaz\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t nu putem s\u0103 \u00eei \u00een\u0163elegem pe cei care trec printr-o perioad\u0103 grea, \u015fi \u00eei \u00eendep\u0103rt\u0103m. Un exemplu ce poate fi amplificat apoi la nivel de societate este acesta: ajunge la un interviu persoana ce a r\u0103mas f\u0103r\u0103 serviciu din cauza \u00eenchiderii companiei. Are trei copii acas\u0103, credit, p\u0103rin\u0163i \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi bolnavi. Este foarte bun profesional, dar disperat din cauza situa\u0163iei prin care trece. La interviul cu angajatorul \u00ee\u015fi pune \u00een eviden\u0163\u0103 profesionalismul, dar nu \u015fi entuziasmul, nu pentru c\u0103 nu l-ar mai avea, dar nu mai poate s\u0103 \u00ee\u015fi v\u00e2nd\u0103 imaginea de profesionist. Nu poate fi vesel c\u00e2nd \u015ftie c\u0103 pe umerii lui se bazeaz\u0103 totul. <\/p>\n \nDac\u0103 angajatorul nu este uman, \u00eencerc\u00e2nd \u00een cadrul interviului s\u0103 afle ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu el \u015fi s\u0103 \u00eei dea o \u015fans\u0103, atunci este respins. Se duce acas\u0103, mai merge la un interviu, nu este din nou \u00een\u0163eles. Renun\u0163\u0103 s\u0103 mai mearg\u0103 la interviuri. Companiile \u00eencep s\u0103 nu mai g\u0103seasc\u0103 oameni bine preg\u0103ti\u0163i \u2013 tocmai au respins unul, dar nu au \u00eencercat s\u0103 vad\u0103 ce este \u00een sufletul lui, s\u0103 intuiasc\u0103 faptul c\u0103 dac\u0103 ar avea de munc\u0103 ar redeveni pozitiv, entuziast, chiar recunosc\u0103tor pentru oferirea unei \u015fanse \u2013 \u015fi iau oameni cu un nivel mai redus de preg\u0103tire, care le genereaz\u0103 costuri mai mari \u015fi profit mai mic. \u015ei acest exemplu micro poate fi transferat c\u0103tre macro\u201c.<\/p>\n \nG\u00e2ndi\u0163i cu ale voastre tigve: \/ \u201cNoi suntem multe ca un roi\u201d. \/ Omizi, am \u00eenfruntat noi litve \/ \u015ei le-am c\u00e2ntat prin veac molitve, \/ \u015ei-acum o s\u0103 fugim de voi?<\/em><\/p>\n \nPentru lucrul la band\u0103 ai nevoie de oameni noncreativi, pentru c\u0103 altfel nu ar da randament, ba ar face \u015fi boac\u0103ne. Dar cele mai multe munci nu sunt de acest gen, iar condi\u0163ia de creativitate \u0163ine foarte mult de tipul de situa\u0163ii pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 grupul, firma sau managerul. Dac\u0103 situa\u0163iile se tot modific\u0103, atunci creativitatea este mai eficient\u0103 dec\u00e2t stereotipul. Dar dac\u0103 situa\u0163ia este mereu la fel, stereotipul este mai eficient dec\u00e2t creativitatea\u201c, spune Claudiu Ganciu. Cultivarea acestui gen de creativitate este mai eficient\u0103 dec\u00e2t formarea a milioane de stereotipuri de fabricare, de clone. O abordare stereotip\u0103 are o eficien\u0163\u0103 mic\u0103, o rela\u0163ie liber\u0103 este mult mai eficient\u0103. Dar s\u0103 faci o persoan\u0103 liber\u0103, creativ\u0103, presupune o mare cheltuial\u0103, pentru c\u0103 este o ac\u0163iune de formare, nu de \u00eenv\u0103\u0163are. \u00cenv\u0103\u0163area presupune s\u0103 mai adaugi ceva la ceea ce \u015ftii deja, pe c\u00e2nd formarea presupune s\u0103 elimini ce \u015ftii \u015fi s\u0103 formezi un specialist. Este ca o sculptur\u0103, iei o piatr\u0103 \u015fi elimini ceea ce este \u00een plus\u201c.<\/p>\n \nExist\u0103 \u00een lumea aceasta o profesie care s-a asociat \u00een mod direct cu creativitatea: publicitatea. Pe de alt\u0103 parte, studii pe care le-au f\u0103cut chiar publicitarii au demonstrat c\u0103 90% din reclamele adresate publicului feminin con\u0163in cli\u015fee: detergentul, p\u0103rul, din\u0163ii, ciocolata, cosmeticele, aburul cafelei sau pove\u015ftile de amor iscate de solu\u0163iile pentru eliminarea petelor sau de balsamurile pentru rufe. 90%. Chiar reprezentan\u0163ii creativilor au motivat prin lipsa de creativitate, prin faptul c\u0103 drumul cel mai bun este cel pe care deja \u00eel cuno\u015fti.<\/p>\n \nEste, se pare, un fel de capcan\u0103: odat\u0103 pentru c\u0103 oamenii \u00ee\u015fi doresc, fundamental, acelea\u015fi lucruri \u015fi atunci s-au format ni\u015fte f\u0103ga\u015fe ad\u00e2nci: femeia vrea s\u0103 fie frumoas\u0103, b\u0103rbatul vrea s\u0103 se simt\u0103 bine, s\u0103 fie liber \u015fi s\u0103 se uite la o femeie frumoas\u0103. Po\u0163i spune asta \u00een varii feluri, dar la un moment dat \u00eencepi s\u0103 r\u0103m\u00e2i f\u0103r\u0103 idei \u015fi folose\u015fti acelea\u015fi expresii. Pe de alt\u0103 parte, nu po\u0163i comunica un mesaj nou, care ar putea s\u0103 nu fie \u00een\u0163eles. Comunicarea trebuie s\u0103 se muleze pe convingerile \u015fi pe \u00een\u0163elegerea oamenilor. A\u015fa c\u0103, de multe ori, astfel de stereotipuri sunt folosite tocmai pentru c\u0103 timpul este limitat, \u015fi pentru c\u0103 nu vrei s\u0103 spui foarte mult \u00een reclama respectiv\u0103, ci vrei s\u0103 induci ideea, iar consumatorul trebuie s\u0103 fac\u0103 restul. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 \u0163ii musai s\u0103 fii creativ, po\u0163i fi: Dorel a fost o idee extraordinar\u0103, iar ciobanul Ghi\u0163\u0103 la fel. De\u015fi unii ar putea spun c\u0103 \u015fi Dorel a fost croit pe un stereotip, al muncitorului rom\u00e2n.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nAvem de-a face cu mesaje simple, care trebuie s\u0103 fie \u015fi aspira\u0163ionale. P\u0103rul ce flutur\u0103 \u00een v\u00e2nt m\u0103 face s\u0103 \u00eemi doresc. La cel mai recent eveniment Apple au spus de nenum\u0103rate ori \u00abcel mai bun iPhone\u00bb, de\u015fi este logic s\u0103 fie a\u015fa, de aceea \u00eel prezin\u0163i \u015fi ai organizat evenimentul. Dar vor s\u0103 ne induc\u0103 nou\u0103 ideea c\u0103 telefonul pe care \u00eel ai deja este OK, dar c\u0103 via\u0163a \u0163i se va schimba radical cu noul dispozitiv\u201c, spune Octavian Panti\u015f.<\/p>\n \nAndreea Florea, managing partner la compania de branding Brandtailors, spune c\u0103 subiectul cli\u015feelor este paradoxal \u00een industriile creative, \u00een m\u0103sura \u00een care le ur\u00e2m foarte tare \u015fi le evit\u0103m foarte rar. Domeniul publicit\u0103\u0163ii \u00een particular \u015fi al comunic\u0103rii \u00een general se caracterizeaz\u0103 printr-o utilizare intens\u0103 a cli\u015feelor vizuale, verbale \u015fi de paradigm\u0103, \u00een acela\u015fi timp \u00een care reprezentan\u0163ii acestui domeniu se declar\u0103 profund sc\u00e2rbi\u0163i de ele\u201c. \u00cen branding, cli\u015feele se dovedesc a fi o barier\u0103 \u00een calea diferen\u0163ierii brandurilor \u00een raport cu competi\u0163ia \u015fi al memorabilit\u0103\u0163ii lor pentru consumatori. \ueb50Pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103, o categorie dominat\u0103 de cli\u015fee este una \u00een care este extrem de facil s\u0103 aju\u0163i un brand s\u0103 capete vizibilitate \u015fi distinctivitate, tocmai datorit\u0103 aplatiz\u0103rii contextului competi\u0163ional \u015fi dilu\u0103rii tr\u0103s\u0103turilor de personalitate ale brandurilor\u201c.<\/p>\n \nGeorge Mioc, rom\u00e2n stabilit \u00een America, antreprenor, CEO al companiei PSI Industries, spune c\u0103 \u00een SUA mai pu\u0163in de 25% din cet\u0103\u0163eni au \u00eencredere \u00een reclamele de la TV. Pe de alt\u0103 parte, v\u0103 \u00eentreb: care sunt originile pop-art? O reclam\u0103 la sup\u0103 a celor de la Campbell se vinde cu c\u00e2teva milioane de dolari. Dac\u0103 este semnat\u0103 de Andy Warhol\u201c, spune Mioc.<\/p>\n \nTot \u00een zona marketingului Mugur Frunzetti, antreprenor \u015fi business angel \u00een comer\u0163ul online, remarc\u0103 apari\u0163ia unui cli\u015feu: \ueb50E-commerce-ul rom\u00e2nesc este dominat \u00een ultimii doi ani de cli\u015feul \u00abBlack Friday\u00bb sub 1.000 de forme, una mai fals\u0103 dec\u00e2t cealalt\u0103\u201c. Nu po\u0163i s\u0103 nu-i dai dreptate: de la \u00eenceputul anului consumatorul rom\u00e2n a beneficiat de 500 de oferte \u00een fiecare zi, 30.000 cu totul, iar marketerii locali au inventat tot felul de formule-c\u00e2rlig, printre care sesiuni de Black Friday de c\u00e2te o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, care duc cumva la diminuarea oric\u0103rui apetit de a cump\u0103ra. Nu am date \u015fi s-ar putea s\u0103 gre\u015fesc, dar privesc prin propria mea atitudine de consumator \u2013 dar dac\u0103 data viitoare va fi mai ieftin?! \u015ei nu m\u0103 pot opri s\u0103 \u00eentreb: dac\u0103 americanii, care sunt mama \u015fi tat\u0103l marketingului, au decis c\u0103 este bine pentru afaceri ca Black Friday s\u0103 fie o singur\u0103 zi pe an, nu 10, nu 100 \u015fi nu permanent, poate c\u0103 a\u015fa o fi cel mai bine; \u00een mod sigur este un domeniu \u00een care suntem mai catolici dec\u00e2t papa.<\/p>\n \nNu! Nu se las\u0103 o avere \/ Sub laba voastr\u0103 cea p\u0103tat\u0103 \/ C\u0103ci dragi ni-s ale noastre mere, \/ \u015ei dragi ni-s ale noastre pere, \/ Cum nu ne-a\u0163i fost voi niciodat\u0103!<\/em><\/p>\n \nCum rela\u0163ioneaz\u0103 oamenii de afaceri cu cli\u015feul? P\u0103rerile sunt, desigur, \u00eemp\u0103r\u0163ite, dar balan\u0163a se \u00eenclin\u0103 \u00een favoarea celor care nu agreeaz\u0103 foarte tare ideea. La o extrem\u0103 se afl\u0103 Mihai P\u0103tra\u015fcu, fondatorul Evomag, care crede \u00een efectele pozitive ale \u00eendemnurilor de acest tip, le afi\u015feaz\u0103 pe pere\u0163ii companiei \u015fi \u00eei ofer\u0103 teme de discu\u0163ie cu colegii. Dac\u0103 apar \u00een CV-uri, \u201edemonstreaz\u0103 c\u0103 persoana care a completat CV-ul este o persoan\u0103 documentat\u0103 \u015fi interesat\u0103 de dezvoltarea personal\u0103\u201c, spune P\u0103tra\u015fcu: \ueb50Nu le consider un r\u0103u. Consider c\u0103 fac parte din dezvoltarea noastr\u0103 personal\u0103 \u015fi, cu c\u00e2t sunt \u00een\u0163elese mai bine, cu at\u00e2t \u00ee\u015fi dovedesc adev\u0103rul \u015fi realitatea din care au fost extrase.\u201c<\/p>\n \nNici Tatian Diaconu, CEO al dezvoltatorului imobiliar Immochan, nu consider\u0103 toate cli\u015feele d\u0103un\u0103toare, “pentru c\u0103 unele dintre ele sunt absolut reale \u015fi prin urmare nu poate fi sup\u0103r\u0103tor ceva ce reprezint\u0103 realitatea. Problema pentru mine este folosirea unei limbi de lemn, datorat\u0103 at\u00e2t incapacit\u0103\u0163ii persoanei de a se exprima \u00eentr-un mod limpede \u015fi cu exemple, c\u00e2t \u015fi lac\u0103telor cu care este ferecat\u0103 uneori comunicarea \u00een companiile noastre. Societatea \u00een general \u015fi lumea de business \u00een particular duc lips\u0103 crud\u0103 de vectori de opinie, oameni care s\u0103 aib\u0103 ce spune \u015fi s\u0103 fie conving\u0103tori \u00een ceea ce transmit, oameni cu caracter, oameni de caracter, oameni pasiona\u0163i, simpli, inteligen\u0163i\u201c.<\/p>\n \nCli\u015feele con\u0163in o \u00een\u0163elepciune comun\u0103, este cazul proverbelor din vechime, spune Octavian Panti\u015f. \u201ePutem spune c\u0103 ne provoac\u0103 s\u0103 devenim mai buni. Ne alegem propria interpretare: dac\u0103 ne vin impuse, atunci putem spune c\u0103 ne \u00eengr\u0103desc, dac\u0103 ne sunt servite ca teme de g\u00e2ndire, sunt folositoare. C\u00e2nd nu sunt for\u0163a\u0163i s\u0103 fac\u0103, oamenii fac treburi bune. Civiliza\u0163ia se transfer\u0103 de la o genera\u0163ie la alta de multe ori prin istorioare care con\u0163in cli\u015fee. Tradi\u0163iile se propag\u0103 prin pove\u015fti, iar pove\u015ftile con\u0163in cli\u015fee. Din cauza lor suntem mai avansa\u0163i acum ca \u00een urm\u0103 cu 1.000 de ani. Le-a\u015f privi \u00eentr-o not\u0103 optimist\u0103, pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 trebuie s\u0103 vezi ce faci tu din ele \u015fi ce fel de exemplu e\u015fti pentru ceilal\u0163i\u201c, spune Panti\u015f.<\/p>\n \nTotu\u015fi, comunicarea pres\u0103rat\u0103 cu cli\u015fee e o problem\u0103 cu care absolven\u0163ii \u00eentr\u0103 \u00een c\u00e2mpul muncii, de multe ori \u00een joburi care implic\u0103 forme de exprimare vizual\u0103 sau verbal\u0103, spune Adriana Liu\u0163e, fondatoare a agen\u0163iei de branding Storience. \u201eUn absolvent de facultate de marketing care nu a fost \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 disting\u0103 cli\u015feele ajunge s\u0103 coordoneze campanii, s\u0103 valideze texte \u015fi vizualuri create de al\u0163ii, poate chiar s\u0103 scrie el. Cli\u015feele devin o problem\u0103 c\u00e2nd originalitatea, creativitatea \u015fi distinctivitatea sunt o miz\u0103. Dac\u0103 vrei s\u0103 fii remarcat \u2013 fie c\u0103 e\u015fti angajat, candidat, politician, brand de produs, de serviciu sau corporativ \u2013 cli\u015feele nu te vor ajuta, pentru c\u0103 efectul lor este de uniformizare, de numitor comun. Societatea \u00eens\u0103\u015fi e motorul cli\u015feelor, pentru c\u0103 ea e cea care permite repetarea p\u00e2n\u0103 la cli\u015feizare a unei idei. Recurg\u00e2nd la solu\u0163ia comod\u0103 a cli\u015feelor, s\u0103r\u0103cim intelectual \u015fi uit\u0103m s\u0103 progres\u0103m.\u201c<\/p>\n \nRadu Furnic\u0103 vorbe\u015fte de un r\u0103u tolerabil, dar cu care trebuie luptat, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103. “S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 reg\u0103sim respectul fa\u0163\u0103 de originalitate, fa\u0163\u0103 de competen\u0163\u0103, fa\u0163\u0103 de sinceritate. Creativitatea \u015fi originalitatea sunt cele dou\u0103 calit\u0103\u0163i pe care se pune cel mai mare accent \u00een prezent, cel pu\u0163in la nivel declarativ. Ar trebui ca societatea s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 reconstruiasc\u0103 respectul fa\u0163\u0103 de onestitate. Chiar \u015fi corpora\u0163ia multina\u0163ional\u0103 \u00eens\u0103\u015fi este un \u015fablon.\u201c C\u00e2nd cineva se prezint\u0103 cu func\u0163ia de\u0163inut\u0103 \u00eentr-o companie, respectivul renun\u0163\u0103 la identitatea lui, se ascunde \u00een spatele brandului, care are un impact mai mare. De acolo nevoia de a vorbi \u015fi a folosi \u015fabloane \u015fi a folosi disocierea individului de propria lui existen\u0163\u0103, un soi de dublug\u00e2ndire, valabil\u0103 \u015fi \u00eenainte, \u015fi dup\u0103 1989, explic\u0103 Furnic\u0103. “\u00cenainte era din ra\u0163iuni politice \u015fi ideologie, acum sunt impuse de sistem.\u201c<\/p>\n \nAliz Kosza (omul cu du\u015ful rece!) spune c\u0103 folosirea cli\u015feelor \u00eengreuneaz\u0103 comunicarea. “O afacere se bazeaz\u0103 pe comunicare, pe idei \u015fi pe informa\u0163ii care se pot transforma \u00een ac\u0163iune. Ca manager, dac\u0103 ceea ce spui nu se poate imediat converti \u00een ceea ce e de f\u0103cut atunci afacerea e pierdut\u0103. Or cli\u015feele exact asta sunt: vorbe goale, care nu pot fi puse \u00een practic\u0103, inaplicabile \u015fi f\u0103r\u0103 con\u0163inut. Efectul?<\/p>\n \nPierderea \u00eencrederii echipei \u00een cel care le folose\u015fte, implement\u0103ri de proiecte f\u0103cute dup\u0103 ureche, incapacitatea oamenilor care g\u00e2ndesc \u00een cli\u015fee de a recunoa\u015fte, promova \u015fi produce valoare pentru afacere. \u00cen societate impactul este semnificativ, pentru c\u0103 oamenii, din lipsa unor modele \u015fi de repere acumuleaz\u0103 cel mai des \u00abamericanisme\u00bb, crez\u00e2nd ca astfel pot r\u0103zbi \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u00een carier\u0103.\u201c Dar exist\u0103 \u015fi o parte bun\u0103, pentru c\u0103 pot fi percepute ca un simptom. “A\u015fa cum febra este un simptom pentru o infec\u0163ie \u00eentr-un organism, la fel, dac\u0103 \u00eentr-o echip\u0103 care lucreaz\u0103 \u00eentr-un mediu de business c\u00e2t de c\u00e2t profesionist vezi c\u0103 apar cli\u015fee, atunci e clar c\u0103 acesta e un simptom pentru o infec\u0163ie \u00een respectiva organiza\u0163ie. Ca manager, trebuie s\u0103 \u015ftii s\u0103 recuno\u015fti aceste semne \u015fi s\u0103 analizezi c\u00e2t de multe mai po\u0163i s\u0103 ceri respectivei echipe. Cli\u015feul e bun pentru c\u0103, celor care \u015ftim s\u0103-l recunoa\u015ftem, ne arat\u0103 sursa incompeten\u0163ei \u00eentr-o afacere\u201c.<\/p>\n \nUtilizatorii cli\u015feelor nu \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 folosesc cli\u015fee, idei care au fost originale odat\u0103, dar apoi au fost repetate de suficient de multe ori \u00eentr-un anumit spa\u0163iu \u015fi timp \u00eenc\u00e2t s\u0103 devin\u0103 cli\u015fee. \u201eMi-ar pl\u0103cea s\u0103 putem \u015fti care e num\u0103rul acceptabil de repet\u0103ri ale unei idei \u00eentr-un spa\u0163iu \u015fi timp date p\u00e2n\u0103 ca aceasta s\u0103 devin\u0103 cli\u015feu \u2013 iar aceast\u0103 informa\u0163ie s\u0103 fie disponibil\u0103 pentru consultare public\u0103\u201c, z\u00e2mbe\u015fte Adriana Liu\u0163e.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nNoi \u0163\u00e2nduri, ca pe-o c\u0103r\u0103mid\u0103, \/ Vom face haita cea viclean\u0103 \/ Mar\u015f \u00eenapoi \u00een crisalid\u0103! \/ S-o afle ori\u015fice omid\u0103, \/ \u015ei \u00eens\u0103\u015fi neagra co\u0163ofan\u0103!<\/p>\n \nExist\u0103, totu\u015fi, o propor\u0163ie corect\u0103 \u00eentre cli\u015feu \u015fi originalitate, \u00eentr-o lume care nu poate renun\u0163a la primele de\u015fi t\u00e2nje\u015fte dup\u0103 a doua? \ueb50Desigur\u201c, r\u0103spunde C\u0103t\u0103lin Olteanu, managerul companiei FM Logistics. \ueb5080-20 reprezint\u0103 regula lui Paretto \u015fi este dovedit\u0103. Dac\u0103 iei regula \u015fi o folose\u015fti acolo unde se potrive\u015fte, po\u0163i s\u0103 adaugi originalitate analizei sau solu\u0163iei care se bazeaz\u0103 pe cli\u015feu. Iar c\u00e2nd spui c\u0103 \u00abomul sfin\u0163e\u015fte locul\u00bb (adic\u0103 \u00abe cea mai important\u0103 resurs\u0103\u00bb) trebuie s\u0103 \u015fi crezi \u00een asta, \u015fi s\u0103 o aplici. Nu trebuie s\u0103 fii \u00abcercet\u0103tor britanic\u00bb ca s\u0103 realizezi c\u0103 dup\u0103 aceea\u015fi procedur\u0103, un inteligent \u015fi un tolomac vor avea rezultate diferite \u00een cele din urm\u0103.\u201c<\/p>\n \nEste propor\u0163ia dintre creativ \u015fi stereotip, \u00eemi spune Claudiu Ganciu. “Este propor\u0163ia dintre curiozitate \u015fi anxietate, \u00een sensul c\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eent\u00e2lnim un lucru nou putem avea dou\u0103 reac\u0163ii, una de genul \u00abhai s\u0103 vedem ce-i acolo\u00bb, sau una care s\u0103 ne sperie. Curiozitatea este asociat\u0103 de obicei cu creativitatea, cu progresul. Anxietatea este ap\u0103rat\u0103 de stereotip. Atunci c\u00e2nd ne este team\u0103, reac\u0163ia cea mai simpl\u0103 este s\u0103 fac ceva ce \u015ftiu, pentru c\u0103 \u00een felul acesta voi fi sigur \u015fi \u00eemi voi putea controla teama. Curiozitatea este natural\u0103, vine de la sine, cercet\u0103m tot ce e nou\u201c, spune psihologul. \u015ei \u00eenc\u0103 un lucru de subliniat, faptul c\u0103 travaliul creativ trebuie s\u0103 se finalizeze cu o crea\u0163ie. De multe ori creativitatea este privit\u0103 ca un consum de spontaneitate, ceva f\u0103r\u0103 substan\u0163\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 rezultat, creativitate de dragul creativit\u0103\u0163ii.<\/p>\n \nCeea ce iar\u0103\u015fi nu este \u00een regul\u0103. Octavian Panti\u015f vorbe\u015fte de trei profiluri de om de afaceri. Primul este cel ce \u00een\u0163elege c\u0103 lucreaz\u0103 \u00eentr-un mediu ce pune pre\u0163 pe respect, punctualitate, profesionalism \u015fi arat\u0103 asta \u015fi prin felul cum se \u00eembrac\u0103, prin ceea ce face, prin termenele pe care le respect\u0103, prin modul cum \u00een\u0163elege clientul, cum este con\u015ftient c\u0103 trebuie s\u0103 se \u00eencadreze \u00een norme, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een afara cutiei, cum s\u0103 fie un exemplu. \ueb50Exist\u0103 unii care au o masc\u0103, sunt rebeli care au ajuns acolo, care poart\u0103 costum dar renun\u0163\u0103 la cravat\u0103 \u00eendat\u0103 ce programul se termin\u0103. Ei \u00een\u0163eleg c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 ceva, dar li se pare c\u0103 mediul de afaceri le cere un pic prea mult \u015fi dau, ni\u015fte ani, c\u00e2t le cere mediul. Dar credin\u0163a lor e un pic mai jos. Al treilea profil interpreteaz\u0103 vremurile noi \u00een care nu mai e nevoie de cravat\u0103, de punctualitate sau de rigoare \u015fi merg la birou \u00een blugi rup\u0163i. Sunt a\u015fa de departe, \u00eenc\u00e2t mesajul nu mai este \u00abNu cred \u00een valori\u00bb ci \u00abuita\u0163i-v\u0103 la mine!\u00bb. Este rolul rebelului, noncoformistului, pe care nu-l joac\u0103 100%, ci doar pentru a-l b\u0103ga lumea \u00een seam\u0103. F\u0103r\u0103 a generaliza, \u00een acea zon\u0103 g\u0103sim \u00eent\u00e2rzieri de proiecte. Unii se folosesc de aceast\u0103 lejeritate asumat\u0103 pentru a nu munci deloc. Echilibrul bun este diferit de la om la om; sunt unii care se simt \u00een lumea lor \u00een lumea de business, tot a\u015fa cum pentru al\u0163ii lumea perfect\u0103 este la filarmonic\u0103 sau la bibliotec\u0103. Sunt al\u0163ii care au doar fa\u0163ad\u0103, poart\u0103 blugi, dar pozeaz\u0103 \u00een costum. Nu sunt autentici, \u015fi ei sunt cei care pierd din aceasta, nu ceilal\u0163i oameni\u201c.<\/p>\n \nUn sfat al lui Bill Gates, pe care mi-l spune Iuliana Stan, sun\u0103 cam a\u015fa: \ueb50\u0162i se pare c\u0103 ai p\u0103rin\u0163i na\u015fpa? Stai s\u0103 vezi cum or s\u0103 fie \u015fefii!\u201c. Este esen\u0163a realit\u0103\u0163ii \u00een munc\u0103. Oamenii, dac\u0103 au inten\u0163ii bune \u015fi au r\u0103bdare, sunt min\u0103 de aur. Dac\u0103 sunt pripi\u0163i, ner\u0103bd\u0103tori, s\u0103 fac\u0103 repede, mult, e\u015fueaz\u0103. A avea r\u0103bdare este un nivel de maturitate, nu este un cli\u015feu, iar autenticitatea \u015fi con\u015ftientizarea poten\u0163ialului cuiva sunt instrumente de baz\u0103. “Autenticitate \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fac cum vreau eu, nu cum am v\u0103zut la al\u0163ii. Dac\u0103 \u00eemi vine s\u0103 m\u0103 sup\u0103r, pot s\u0103 m\u0103 sup\u0103r, dar s\u0103 fiu \u00een stare s\u0103 spun de ce m-am sup\u0103rat. S\u0103 m\u0103 sup\u0103r cu con\u0163inut. La noi \u00een corpora\u0163ii binele este normal, nu ne bucur\u0103m pentru bine \u015fi nu-l recompens\u0103m, iar gre\u015feala este dramatic\u0103, nu atunci ne sup\u0103r\u0103m a\u015fa?\u201c, spune Iuliana Stan.<\/p>\n \nAcest text nu ar fi complet dac\u0103 nu i-am invoca pe mul\u0163ii vorbitori motiva\u0163ionali, traineri \u015fi speciali\u015fti \u00een dezvoltare care populeaz\u0103 mediul de afaceri, nu numai pe plan local, ci \u015fi \u00een lumea \u00eentreag\u0103. Dup\u0103 un anume num\u0103r de c\u0103r\u0163i citite, dup\u0103 un anume num\u0103r de discursuri ascultate, nu se poate s\u0103 nu remarci, dincolo de personalitatea, de talentul \u015fi de influen\u0163a pe care o au respectivii, o anume standardizare \u015fi repetitivitate a mesajelor. Dar este un domeniu de succes, cu s\u0103li pline. \u201eCred c\u0103 societatea are nevoie de cli\u015fee, pur \u015fi simplu, de aceea ele \u015fi promotorii lor apar. Oamenii simt nevoia s\u0103 se ghideze dup\u0103 anumite adev\u0103ruri, dup\u0103 ni\u015fte mesaje pe care ei le percep ca fiind adev\u0103ruri. Unii oameni \u00ee\u015fi ob\u0163in singuri aceste r\u0103spunsuri, al\u0163ii au nevoie de ace\u015fti \u00abpredicatori de business\u00bb ca s\u0103 le transmit\u0103. E pur \u015fi simplu o nevoie social\u0103 pe care unii o satisfac. Nu a\u0163i avut niciodat\u0103 senza\u0163ia ascult\u00e2ndu-i pe ace\u015fti predicatori c\u0103 sunte\u0163i \u00een fa\u0163a unui preot dintr-o religie neoprotestant\u0103?\u201c, spune Mihai Svasta, CEO Integrated Consulting Group Romania.<\/p>\n \nSunt pastile, \u00eemi spune psihologul. “Am o suferin\u0163\u0103, \u015fi as vrea s\u0103 scap de ea \u015fi atunci iau o pastil\u0103 care m\u0103 \u0163ine \u00een mi\u015fcare o perioad\u0103. Dup\u0103 care se termin\u0103 perioada respectiv\u0103 \u015fi am nevoie de alt\u0103 pastil\u0103. \u015ei tot a\u015fa. Este o form\u0103 de a \u0163ine sub control o suferin\u0163\u0103; exist\u0103 terapii care vindec\u0103 \u015fi exist\u0103 terapii care \u00eentre\u0163in o stare de normalitate. Exist\u0103 un gen de oameni care merg din training \u00een training, din formare \u00een formare, \u015fi la genul acesta se potrive\u015fte genul de pastil\u0103. La baz\u0103 este un soi de c\u0103utare a unui r\u0103spuns la o suferin\u0163\u0103, dar \u00een esen\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2n la ideea de fug\u0103 – caut ceva ca s\u0103 nu stau cu suferin\u0163a mea, ci s\u0103 \u00eencerc s\u0103 mai g\u0103sesc o tehnic\u0103, o schem\u0103. Atunci c\u00e2nd m\u0103 cert, respir de cinci ori, aceasta este \u015fi o tehnic\u0103 \u015fi un stereotip \u00een acela\u015fi timp\u201c, explic\u0103 Claudiu Ganciu.<\/p>\n \nVorbitorii reu\u015fesc s\u0103 spun\u0103 cam ce simte lumea, au \u00een\u0163eles tehnica \u015fi pun \u00een vorbe ceea ce este simte lumea, iar din toat\u0103 masa de oameni unii or s\u0103 rezoneze cu ceva \u015fi al\u0163ii cu altceva, spune Iuliana Stan. \u201e\u015ei reac\u0163ioneaz\u0103 la \u00eendemnuri simple de genul \u00abspune-\u0163i c\u0103 e\u015fti bun\u00bb sau \u00abpot s\u0103 fiu regele universului\u00bb, chestii la care vis\u0103m to\u0163i. Fiecare om are impresia c\u0103 de la el \u00eencepe lumea, iar atunci c\u00e2nd vine cineva \u015fi \u00ee\u0163i spune a\u015fa ceva treze\u015fte \u00een tine o reac\u0163ie \u015fi \u00ee\u0163i d\u0103 aripi un pic, \u015fi te \u0163ine energia o perioad\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd te duci iar la o astfel de \u00eent\u00e2lnire, la care auzi din nou \u00abe\u015fti bun, urmeaz\u0103-\u0163i visul\u00bb. Tu ai uitat \u00eentre timp pentru c\u0103 ai intrat \u00een rutin\u0103 \u015fi prime\u015fti din nou aripi. Te \u0163ine \u00eentr-o stare de bine la nivel mediu, te sim\u0163i bine c\u00e2nd te valideaz\u0103 cineva, iar oamenii sau cli\u015feele valideaz\u0103 la modul general, \u015fi \u015fi-au atins obiectivul dac\u0103 se nimere\u015fte ca oamenii s\u0103 rezoneze la acel cli\u015feu.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen prim\u0103vara anului 1979 un muzician pe nume Dan Andrei Aldea a scos un disc single (pentru tineri: este un disc de vinil cu c\u00e2te o pies\u0103 pe fiecare fa\u0163\u0103, cu 45 de rota\u0163ii pe minut) intitulat “Noi nu ne temem\/Zece arici \u00eenamora\u0163i\u201c. Discul a “trecut\u201c la vizionarea organizat\u0103 de cenzura comunist\u0103 cu sprijinul redactorilor de la Electrecord, care au organizat tot soiul de “momente\u201c \u2013 telefoane care sunau, probleme urgente ce trebuia rezolvate \u2013 care au risipit aten\u0163ia cenzorilor; respectivii au \u00eentrebat, la urm\u0103, \u201e…\u0103sta e folk?\u201c, li s-a r\u0103spuns c\u0103 da, \u015fi a\u015fa discul a ajuns \u00een magazine. Unde a stat doar o singur\u0103 zi, pentru c\u0103 tipii de la cenzur\u0103 au realizat ce fel de muzic\u0103 era pe disc \u015fi au confiscat tot tirajul.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[4898,235,12668,34288,30000,10124,7486,32617,19557,484,10015,194,24193,23475],"class_list":["post-127822","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afacere","tag-business","tag-cenzura","tag-clisee","tag-cliseu","tag-corporatii","tag-cuvinte","tag-intrebare","tag-practica","tag-probleme","tag-telefoane","tag-tineri","tag-trecut","tag-urgente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/127822","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=127822"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/127822\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=127822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=127822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=127822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nSau limbajul de lemn folosit \u00een afaceri, termeni de genul \ueb50strategie\u201c, “optimizare\u201c, dar \u015fi des-invocata “echip\u0103\u201c. \u015ei nu trebuiesc uitate afirma\u0163iile gratuite, care se g\u0103sesc pe majoritatea siturilor din Rom\u00e2nia, dar \u015fi \u00een reclame: “un produs unic\u201c, “o companie unic\u0103\u201c, “g\u00e2ndim diferit\u201c, “o echip\u0103 de oameni talenta\u0163i\u201c, \u201eo echip\u0103 de profesioni\u015fti\u201c, folosite at\u00e2t de des \u00eenc\u00e2t s-au golit de sens. \ueb50Rezultatul este c\u0103 lumea \u00ee\u015fi \u00eenchide urechile. Se pierd aten\u0163ia spectatorului \u015fi \u00eencrederea \u00een vorbitor, care poate fi caracterizat drept cineva care vorbe\u015fte pompos, fie din lene, fie pentru c\u0103 nu-i pas\u0103 de ascult\u0103tor, fie din lips\u0103 de autenticitate\u201c, spune Sandra Jitianu.<\/p>\n
\n“I go the extra mile\u201c pare a fi cea mai recent\u0103 achizi\u0163ie a lumii corporatiste bucure\u015ftene, pe care mi l-au pomenit \u015fi Sandra Jitianu, \u015fi Octavian Panti\u015f, managing director la Qualians. “Are un s\u00e2mbure de adev\u0103r\u201c, spune Panti\u015f. “Dac\u0103 faci un lucru, f\u0103-l bine \u015fi f\u0103 \u015fi ceva \u00een plus, pentru clien\u0163i, pentru colegi sau \u015fefi\u201c.<\/p>\n
\n“Am avut o situa\u0163ie unde clientul spunea c\u0103 nu am fost \u00abflexibili\u00bb. Este un termen imprecis, \u00een spatele c\u0103ruia \u00ee\u0163i po\u0163i ascunde o nemul\u0163umire. La fel \u015fi pentru \u00abe interesant\u00bb, un r\u0103spuns dat adesea la o propunere, care men\u0163ine o neutralitate nevinovat\u0103 \u015fi prudent\u0103, care nu-l las\u0103 pe cel\u0103lalt s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce p\u0103rere ai\u201c, adaug\u0103 Sandra Jitianu.<\/p>\n