{"id":12736,"date":"2009-02-10T22:00:00","date_gmt":"2009-02-10T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12736"},"modified":"2026-04-02T13:19:53","modified_gmt":"2026-04-02T13:19:53","slug":"tara-cu-mai-multe-romanii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12736","title":{"rendered":"Tara cu mai multe Romanii"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/p>\n

Din tot estul Europei, Romania este tara care are cea mai mare nevoie in acest moment de un acord cu FMI, spune Jeffrey Anderson, directorul departamentului pentru Europa din cadrul Institutului de Finante Internationale (IIF), intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. “Romania va avea de-a face cu un declin abrupt fata de anul trecut”, sustine el, avansand totusi o estimare de crestere pentru 2009 de 1%. E mai optimist decat alti analisti externi, care prevad deja recesiune pentru Romania, desi doar cu cateva saptamani in urma, acelasi IIF considera posibila o crestere de 2%.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Un scenariu identic vine si de la Viena, de unde Gabor Hunya, analist la Institutul International pentru Analize Economice (Vienna Institute for International Economic Studies – WIIW), declara ca perspectiva unei cresteri de 1%, pe care o estimeaza acum institutul, “este optimista, pentru ca Romania este o tara cu risc foarte ridicat in regiune, iar pericolul recesiunii este foarte mare”. In viziunea WIIW, Romania si Bulgaria sunt tarile cu cel mai ridicat grad de risc in regiune, in timp ce Cehia, Slovacia, Slovenia, Polonia sunt printre cele mai stabile. Sa notam ca si austriecii estimau la inceputul lui ianuarie o crestere de 2%. <\/span><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In ultimele saptamani, cele mai multe institutii internationale, agentiile de rating si chiar autoritatile romane au ajuns la o viziune incomparabil mai pesimista decat in urma cu cateva luni, nu numai despre cifra ca atare a cresterii economice, ci despre toate elementele scenariilor de evolutie a economiei. Perspectiva recesiunii in Romania a primit saptamana trecuta si girul Fondului Monetar International, care dupa ce initial a considerat posibila o crestere a PIB de 1%, nu exclude acum o scadere cu pana la 1%. Intr-o evaluare sensibil mai optimista, proiectul de buget al Guvernului estimeaza o crestere de 2-2,5% – explicabil prin faptul ca, dupa cum considera economistul Mircea Cosea, este de bun simt sa pui stacheta mai sus decat ai crede cu adevarat ca ii e locul, tocmai pentru a avea spre ce sa tinzi. Un scenariu oarecum similar vine si din partea Bancii Nationale a Romaniei, care ia in calcul o prognoza de crestere de 2,2-2,3%, desi nu exclude complet posibilitatea recesiunii. Cat priveste Comisia Europeana, care a luat in calcul efectele masurilor sociale promovate de fostul guvern, aceasta considera ca Romania va termina anul in curs cu o crestere de 1,75%, in conditiile unui deficit bugetar de 7,5% din PIB.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pentru cei prinsi in acest carusel al cifrelor, cea mai puternica impresie care ramane dupa trecerea lor in revista este de confuzie generala. Sa fie oare Romania o tara cu o economie atat de ciudata incat de la un record de crestere sa ajunga peste noapte la recesiune, am avut de-a face pana acum cu o iluzie optica gratie careia doar ne-am crezut performanti sau iluzia optica incepe de-abia acum, cu sirul de previziuni catastrofice? Cine are dreptate si cine s-a inselat sau se inseala cand judeca mersul economiei?<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Gabor Hunya de la WIIW avanseaza o prima perspectiva: este normal, considera el, ca statisticile publicate la distanta de cateva saptamani sa fie diferite, pentru ca viteza cu care se produc schimbarile in toata economia mondiala este fara precedent; in plus, orice veste – buna, dar mai ales rea – poate sa schimbe uneori radical perspectivele, scapand puterii de decizie sau control din tara.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Prognozele cu privire la cresterea economica au acum un mare grad de incertitudine, confirma fostul premier Theodor Stolojan, care a decis in ultimul minut sa nu mai preia fraiele noului executiv. “Globul de cristal a devenit netransparent si ramane in continuare asa”, declara Stolojan pentru BUSINESS Magazin. Si nu e opac doar pentru Romania: la finele lunii ianuarie, FMI a revizuit drastic estimarile pentru cresterea economiei mondiale, la 0,5% in 2009, de la 2,2%; revizuiri a facut si Comisia Europeana in privinta cresterii economice sau a inflatiei din UE ori din zona euro. Privind strict insa Romania, Stolojan subliniaza ca deosebirile intre prognoze devin semnificative doar atunci cand diferentele sunt mai mari de 2%, atata vreme cat economia este inca in curs de dezvoltare, iar sectorul agricol, cu o pondere importanta in PIB, depinde intr-o mare masura de conditiile climatice ale fiecarui an.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Inca mai mult, a incerca sa vorbesti de Romania ca si cum ai avea putere sa schimbi lucrurile la nivel local e gresit, considera Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), pentru ca Romania nu are forta de a genera evolutii, ci doar de a le prelua de la economiile mai puternice. “Ce traim acum nu tine doar de Romania, ba dimpotriva – depinde mai putin de noi decat, sa spunem, de China”, spune el. Aducand in discutie blocajul pietelor de export (in conditiile in care 70% din exporturile Romaniei mergeau spre pietele din Uniunea Europeana, afectate puternic de scaderi), Pogonaru adauga totusi ca reorientarea exportatorilor spre alte piete, ce o duc mai bine, poate fi macar teoretic o solutie. Companiile mici nu au insa forta de a-si schimba foarte rapid activitatea si, in plus, “noi avem o economie condusa de marile multinationale, in timp ce intreprinderile mici si mijlocii urmeaza cel mai adesea tendintele stabilite de acestea”.<\/p>\n

Cititi in continuare despre imaginea pe care a vrut sa o lase fostul guvern despre performantele Romaniei<\/a>
\nEugen Radulescu, consilierul guvernatorului BNR – "A face prognoze acum seamana cu cititul in zatul de cafea”<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Eugen Radulescu, consilierul guvernatorului BNR, introduce o nuanta in plus. “A face prognoze acum seamana cu cititul in zatul de cafea”, spune el, pentru ca toate modelele de prognoza din lume au fost construite pe perceptii si in perioade de crestere. Este pentru prima data in perioada postbelica in care lumea pare sa fie intr-o “recesiune calificata” si, in aceste conditii cu totul noi, nu mai exista nici un model care sa dea un rezultat corect: “Te uiti in zatul de cafea si vezi ce vrei – o camila, un elefant, o figura umana”. Radulescu spune ca Romania ar putea avea si anul acesta macar o minima crestere economica, insa doar daca “noul guvern va alege varianta grea, dar corecta” de a gestiona strans banii (putini) de care mai dispune. Daca autoritatile vor alege sa subventioneze “fara logica” industriile ce se impotmolesc acum sau sa raspunda cerintelor de cresteri salariale, atunci speranta unei cresteri se naruieste cu totul; daca insa vor obtine bani in plus pentru investitii, taind in carne vie in cheltuielile nejustificate, “atunci poate” sunt sanse.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Eugen Radulescu este unul dintre analistii economici care atrageau atentia inca din urma cu doi ani ca duduitul economiei romanesti (in termenii deja proverbiali ai fostului premier Calin Popescu-Tariceanu) nu era sanatos, iar cresterea record a economiei, cu care ani la randul s-a mandrit fostul guvern, nu era nici pe departe sustenabila, asa incat “s-a evaporat acum ca un fum”. Mai ales in cursul anului trecut, numarul celor ce au atras atentia ca o performanta economica trebuie sa stea pe picioare mai sigure decat consumul fara limite pe datorie a crescut foarte mult. “Pentru aceia care s-au uitat corect la economie, cotitura la care am ajuns acum nu poate sa fie o surpriza”, considera Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania).<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Andreea Vass, consilier economic al actualului premier Emil Boc, explica fragilitatea perceptiei de economie performanta prin faptul ca dezechilibrele externe si interne s-au acumulat de la an la an, fara ca efectul lor sa fie luat in calcul. “Aceste dezechilibre puteau fi anticipate, numai ca aproape nimeni nu a vorbit public despre ele. De ce? Pentru ca finantarea lor nu a fost o problema”. Pe seama intrarilor masive de capital, a investitiilor straine directe si mai ales a imprumuturilor in interiorul aceleiasi companii, de genul celor acordate de grupurile bancare straine filialelor de aici, spune Vass, datoria externa totala s-a triplat in ultimii patru ani, cea pe termen scurt a crescut de sase ori, iar “la nivelul bugetului public am asistat inocenti la dublarea cheltuielilor guvernamentale si aproape la triplarea salariilor in sectorul bugetar”.\u00a0Alta ar fi fost situatia daca banii ar fi fost canalizati rational spre investitii in infrastructura ori daca o simplificare a fiscalitatii ar fi reusit sa mai reduca din economia subterana, adauga Andreea Vass.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Astfel incat, comenteaza la randul sau Eugen Radulescu, acum “a venit nota de plata pentru dezmatul din trecut”. Cresterea economica din Romania s-a bazat pe trei factori, care s-au prabusit acum. Primul a fost o cerere interna excesiva – intretinuta de majorarile de salarii si de viata pe credit. Al doilea a fost cererea pentru export; “nu era ea mare, nici pe departe cat la alte tari”, dar a constituit factor de crestere, noteaza consilierul guvernatorului; or, problemele pe care le intampina acum companiile mari care nu isi mai gasesc piete de export genereaza in lant dificultati pentru toate acele mici firme ce traiau in umbra lor. Al treilea – “si aici e o problema de neiertat a guvernantilor” – a fost faptul ca statul a adaugat la acestea o uriasa cerere guvernamentala: “Comportamentul guvernantilor a fost lamentabil, pentru ca au generat o cerere suplimentara absolut nejustificata. Nu au inteles nimic din ce s-a intamplat in tara asta, ca sa nu mai punem la socoteala si orbirea totala pe care le-a provocat-o perspectiva alegerilor. In perioade de alegeri bunul simt se duce direct la gunoi!”. Aceasta din urma ar fi explicatia pentru afirmatia lui Dragos Cabat ca economia “a fost fortata sa creasca anul trecut” – si tot ea explica imensa cantitate de acuzatii la adresa fostului guvern aduse de cei ce au preluat puterea dupa alegeri.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Florin Pogonaru de la AOAR insista asupra “greselii pe care a facut-o vechiul guvern atunci cand a decis sa majoreze atat de mult salariile in zona bugetara”. Daca tot vrei sa cresti salariile, spune el, poti incerca sa faci ce a facut Spania, care si-a platit functionarii cu o cota din fondurile europene atrase si asa a ajuns sa aiba printre cele mai mari rate de absorbtie a fondurilor europene. Aceasta ar fi o solutie, in opinia sa, pentru a “impaca si capra si varza”; pe de o parte, cresterile salariale nu sunt blocate (“dar sa mearga in ritm cu productivitatea”), iar pe de alta parte “te asiguri ca intra si ceva bani in Romania”. Atragerea fondurilor europene este una dintre solutiile cel mai adesea vehiculate ca potentiala sursa de crestere si pentru anul 2009, un an in care, cel mai mult si mai mult, banii sunt cei care lipsesc. Constructia a sute de kilometri de autostrazi, inclusa in planurile anti-criza ale guvernantilor, nu e neaparat solutia ideala, in viziunea lui Pogonaru; poate mai bine ne-am indrepta, spune el, spre infrastructura mica, a zonelor rurale, de exemplu, sau spre proiecte mai usor de administrat si cu efecte mai rapide.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Sorin Minea, presedinte Asociatiei Romane a Carnii si fost candidat la alegerile parlamentare din 2008 din partea PD-L, sustine de-a dreptul ca imaginea pe care a vrut sa o lase fostul guvern despre performantele Romaniei a fost falsa. “Imobiliarele si terenurile au fost umflate pentru a masca o scadere abrupta a industriei”, crede Minea, adaugand ca semnul cel mai clar al crizei ar fi trebuit sa se vada “inca de cand au zis ca avem cel mai bun an din istoria recenta”. In opinia lui, era nevoie “sa se vada un an fantastic, pentru a putea justifica cresterile de salarii intr-un an electoral”. Trebuie insa mentionat in acest punct ca fostul executiv liberal s-a opus majorarilor salariale sustinute de PSD si PD-L – majorari ramase, de altfel, inaplicabile chiar si in acest moment.<\/p>\n

Aflati in continuare cum s-a transformat Romania dintr-o pretinsa locomotiva a Europei<\/a> intr-una din cele mai vulnerabile economii din zona.<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Chiar si pentru observatorul obisnuit insa, care n-a dat prea mare atentie nici declaratiilor de ieri ale lui Calin Popescu-Tariceanu despre economia care duduie si nici acuzatiilor de azi ale lui Emil Boc sau Theodor Stolojan la adresa politicilor fostului guvern, caderea brusca de la extaz la agonie ramane insa greu de acceptat. Brusc, Romania s-a transformat dintr-o pretinsa locomotiva a Europei intr-una din cele mai vulnerabile economii din zona. Unde s-a topit cresterea de 8%?<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank (care a vorbit printre primii de perspectiva recesiunii in Romania) spune ca performanta de 8% “e tot acolo, nu s-a evaporat nicaieri, dar trecutul e trecut si viitorul e altceva”. Ce s-a intamplat a fost ca la nivel regional a venit recesiunea, iar ea a fost mult mai puternica decat se anticipase, iar pe de alta parte, noi avem problemele noastre, care dincolo de politica unui guvern sau a altuia, tin de structura economiei. Cererea externa vine in proportie de 70% din Uniunea Europeana si conteaza in structura PIB in jur de 30% si “normal ca daca nu o mai ai, iti scade si cresterea”. Sistemul bancar reprezinta oficial 40% din PIB; neoficial insa e mult mai mult, pentru ca toate corporatiile mari s-au finantat din afara. Suntem foarte dependenti de finantarile din strainatate, iar reducerea fondurilor pe care bancile-mama sunt dispuse sa le aloce pentru sustinerea creditarii in Romania se simte puternic.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Chidesciuc noteaza si ca deficitul bugetar a fost peste orice asteptari: “Noi ne-am asteptat la un deficit mare de la inceputul anului trecut, pentru ca era an electoral, dar parca nici chiar asa”. Si ne-am ales, spune economistul-sef al ING, cel mai prost moment sa facem deficit, “pentru ca imposibilitatea de a mai majora vreo cheltuiala nu mai lasa loc pentru manevre menite sa sustina cresterea.” Nu trebuie uitat nici ca, pe langa cresterea puternica a cheltuielilor, au scazut si veniturile si foarte posibil vor continua sa scada. In aceste conditii, estimarea ING pentru 2009 prevede o recesiune severa – minus 3,5%din PIB, o ajustare pe care analistii olandezi au facut-o inca din noiembrie. “Era clar dupa trimestrul al treilea, cand am vazut cum au scazut serviciile, ca vom avea o incetinire puternica”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cresterea economica de anul trecut a fost cat se poate de reala, dupa parerea analistului economic Ilie Serbanescu, “dar pentru ca a fost total nesanatoasa, nu avea cum sa dureze”. O astfel de evolutie, bazata doar pe credite, pe importuri, pe consum si pe sectoare instabile, precum cel imobiliar, pe capitaluri straine care acum s-au evaporat – e cel mult pasagera “si se naruie ca un castel de nisip”. Astfel ca tot ce a ramas acum din cifrele anilor trecuti sunt, in opinia lui Serbanescu, niste salarii ceva mai mari si niste pensii un pic mai consistente\u00a0– pe care insa deprecierea leului si inflatia ameninta sa le erodeze. “Au fost lucruri efemere, asa se explica faptul ca s-au topit peste noapte”. Nici Serbanescu nu crede in prognoze stabile in aceste momente dificile: “Eu spun ca oamenii sunt imprudenti atunci cand fac prognoze, pentru ca acum nu ai nici un pilon pe care sa iti bazezi eventualele estimari. Tendintele la care te-ai fi putut uita s-au dus, iar proiectele in cel mai bun caz s-au amanat, daca nu chiar s-au anulat”. Fara a da vreo cifra, spune insa ca ne putem astepta la recesiune, “ba chiar la una severa”, iar estimarea de 2% a Guvernului este “mai mult o imbarbatare” in viziunea sa.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Theodor Stolojan recunoaste, la randul sau, ca “economia a duduit, pentru ca a crescut cu un ritm inalt”, numai ca o astfel de crestere nu avea cum sa reziste atata vreme cat deficitul extern si cel bugetar s-au umflat, avand la baza o majorare foarte rapida a creditelor de consum. “Acum, in conditii de criza, factura pentru aceste dezechilibre a sosit”, pentru ca finantarea externa este mult restransa si mult mai scumpa, pana acolo incat Romania se poate vedea fortata fie sa reduca masiv consumul si sa franeze investitiile, fie sa recurga la imprumuturi de la FMI sau Banca Centrala Europeana.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Nu vad scaparea de un imprumut de la FMI”, raspunde indirect Gabor Hunya de la WIIW; chiar daca aceste imprumuturi nu salveaza o tara de la recesiune, o pot scoate din incapacitate de plata, explica el, dand exemplul Ungariei. In tara, lista partizanilor unui asemenea imprumut creste pe zi ce trece, chiar daca majoritatea spun ca iau in considerare mai degraba beneficiile unei supravegheri stricte a Fondului decat nevoia de bani in sine. Adversar declarat al unei relatii cu FMI, Mircea Cosea (care a fost in trecut si negociator-sef in relatia cu FMI) spune ca pentru moment, Romania nu are nevoie de un credit de la FMI, dar daca situatia se va agrava pana la jumatatea acestui an, atunci se va impune, “chiar daca va fi foarte dezavantajos”. Cu amendamentul ca, “desi am vazut in trecut ce restrictii absurde pun, trebuie sa recunosc ca dupa ce am urmarit foarte atent evolutia FMI, mai ales in relatia cu Ungaria, am remarcat ca si-a schimbat filozofia si ar putea sa fie un partener acceptabil”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pentru masurile pe care le ia acum actuala guvernare pentru a pastra macar in parte turate motoarele economiei, Mircea Cosea nu gaseste prea multe cuvinte de lauda. “Ma asteptam sa fie un program care sa aiba in vedere o schimbare de structura, o noua optica privind locul pe care il putem ocupa pe o piata concurentiala, in Uniunea Europeana – pentru ca dupa doi ani, noi n-am intrat pe piata asta, inca suntem pe aceeasi pozitie ca inainte de aderare”. Avem, in viziunea lui, un program care vizeaza oprirea derapajului de deficit bugetar si nu sustinerea economiei. In aceste conditii, “eu cred ca vom iesi ultimii din criza, suntem la coada cometei si vom incepe sa ne miscam abia dupa ce se vor relua activitatile si consumul la o anumita scara in pietele de care noi depindem”. Mai exact, Cosea crede ca efectele crizei in Romania vor incepe sa se amelioreze doar prin 2011-2012; “poate daca pana atunci vom reusi sa creionam o viziune asupra a ceea ce ar trebui sa facem, reusim sa iesim mai repede”.<\/p>\n

Cititi in continuare cum a creat criza, in toata Europa Centrala si Est,\u00a0 momentul pentru reforme profunde.<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Orice viziune cere insa bani: in Romania, politica fiscala a fost expansionista intr-o perioada cu crestere economica puternica, astfel ca acum, cand ar fi necesare anumite cheltuieli, autoritatile romane nu le pot face, apreciaza Jeffrey Anderson de la IIF. Este un capitol esential ce deosebeste Romania de alte economii din regiune, spune americanul. Romania nu poate face ce fac, de exemplu, cehii pentru a se sustine in aceasta perioada de criza; cehii, care au o prognoza de deficit de 1% (dar probabil vor face 0,5%, dupa Anderson), pot sa isi permita sa cheltuiasca exact cat au nevoie acum. In plus, pentru ca bancile cehe dispun de importante resurse locale, eventualele nevoi de finantare ale guvernului pot fi satisfacute mai usor. In Romania, in schimb, chiar daca am presupune ca bancile ar avea bani sa cumpere titluri de stat, sustinand astfel finantarea deficitului, intr-un scenariu de criza “nu mai ai activitate economica si deci nu mai ai incasari la buget”. Asa incat, apreciaza Anderson, “trebuie stransa cureaua fiscala si gasita vointa politica de a remedia ce s-a stricat prin promisiunile si masurile electorale”. Din spusele analistului de la IIF, cresterea deficitului intr-un an de boom economic este o situatie in care nu s-au mai aflat prea multe state in afara de Romania, iar un derapaj de peste 5% din PIB, cat tind autoritatile sa estimeze deficitul pe 2008, va atrage evaluari foarte critice din partea Uniunii Europene.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pana acum, ping-pong-ul pe care oamenii cabinetelor Tariceanu si Boc l-au facut pe marginea gaurii imense ce a aparut in bugetul de stat la schimbarea guvernarii a distorsionat din plin o imagine si asa greu de inteles a finantelor tarii. Tariceanu si fostul ministru de finante Varujan Vosganian ataca sustinand ca noul guvern Boc a lasat robinetul deschis la cheltuieli in ultimele zile ale lui 2008 si astfel s-a ajuns la datorii suplimentare de peste un miliard de euro, in timp ce actualul premier Emil Boc spune ca fostul executiv a risipit banii, cu precadere pe ultima suta de metri, inainte sa plece de la putere. Fapt e ca Uniunea Europeana ar putea sanctiona tarile care au depasit limita de 3% din PIB din cauze ce nu deriva direct din efectele crizei economice; din acest punct de vedere, iesirea noului ministru de finante Gheorghe Pogea, care a afirmat recent ca deficitul bugetar excesiv al Romaniei din anul 2008 a fost din vina fostei guvernari si nu a crizei, pare usor autodistructiva, mai ales ca inca nu exista un bilant clar al executiei bugetului pentru 2008.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Deocamdata, programul de refacere a bugetului anuntat de cabinetul Boc prevede taierea din cheltuielile de personal ale administratiei publice si majorarea contributiei la asigurarile sociale, urmand ca incasarile sa creasca ulterior ca efect al masurilor anticriza anuntate, de genul neimpozitarii profitului reinvestit sau al sustinerii IMM prin capitalizarea CEC si a Eximbank. In rest insa, promisiunea ca va fi alocat 20% din buget pentru investitii sau ca banii de la UE vor fi mai bine absorbiti nu sunt decat exact ceea ce suna, adica niste abstractii. “Desigur, orice plan e mai bun decat nici unul”, spune Dragos Cabat – desi in lipsa unui buget aprobat de Parlament si a unui cod fiscal modificat, masurile anuntate nu au cum sa isi arate vreun efect. “Poate ca nici americanii, poate ca nici europenii nu au luat cele mai bune masuri, e discutabil, dar macar au facut ceva!”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Florin Pogonaru de la AOAR subliniaza insa ca piedica cea mai mare pentru economie sunt dobanzile uriase cu care lucreaza bancile. Iar in planul anticriza, bancile inca nu si-au spus cuvantul, noteaza si Mircea Cosea: “Ar trebui o politica a sistemului bancar foarte clara, or, semnalele sunt proaste aici, pentru ca bancile noastre, nefiind deloc romanesti, depind foarte mult de hotararile din strainatate, care sunt in favoarea bancilor-mama, nu a noastra”. Bancile ar trebui totusi sa relaxeze usor creditul, pentru ca deocamdata ele sunt una dintre cele mai mari piedici in iesirea din criza, sustine Cosea, din moment ce “ele au blocat creditul”. Probabil ca in timp se va ajunge si la programe europene de incurajare a bancilor, dar “pentru acest an, eu cred ca solutia in deblocarea creditarii este negocierea pas cu pas a statului roman sau a Bancii Nationale cu fiecare banca in parte”, incheie Cosea, adaugand ca el crede intr-o crestere economica de 1,5-1,7% in acest an, cu doua conditii: relaxarea creditului si un an agricol bun.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
De partea cealalta, Manfred Wimmer, CFO al grupului austriac Erste, spune linistitor ca “pentru o banca nu exista un loc mai bun de a fi deca Europa Centrala si de Est”, din ratiunea simpla ca regiunea mai are mult de crescut din punctul de vedere al creditarii. Wimmer recunoaste ca pe termen scurt aceste tari au de infruntat scaderea cererii de pe pietele vestice, insa in cele din urma se vor descurca mai bine decat restul Europei, tocmai pentru ca aici gradul de indatorare e mai mic, costurile scazute ale mainii de lucru vor continua sa atraga investitorii, infrastructura e inca “intr-un stadiu incipient”, iar agricultura are un potential urias. “Si sa nu uitam ca au trecut prin vremuri mai grele si totusi au reusit sa iasa la lumina”, adauga Wimmer.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Directorul financiar al Erste sugereaza ca ar fi bine sa luam in considerare si un efect al crizei la care in general putini consimt sa se refere, anume posibilitatea ca disparitia boom-ului economic sa ajute la corectarea deficitului comercial si la dezvoltarea sectoarelor mai rezistente la perioade de criza decat afacerile imobiliare, de pilda. Intr-un plan mai larg, Andreea Vass il citeaza pe Marek Belka, fost premier al Poloniei si actualmente director pentru Europa al FMI, care spune ca actuala criza a creat in toata Europa Centrala si Est tocmai momentul pentru genul de reforme profunde care in vremuri normale ar fi imposibil de facut in mod rapid si eficient. Cu alte cuvinte, “daca nu am fost in stare sa facem restructurare putina atunci cand aveam bani multi, vom fi fortati sa facem acum multa si cu bani putini”, cum spune Eugen Radulescu. Moment bun pentru reforme sau nu, cert e ca e un moment al adevarului; cand economia merge bine peste tot, e usor sa-ti mearga si tie bine si sa-ti ignori punctele slabe; o criza cum e cea de acum e insa numai buna sa te ajute sa vezi cum esti in realitate.\u00a0<\/p>\n

Aflati in continuare estimarile de crestere economica in 2009<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

Fiecare cu asteptarile lui<\/strong><\/div>\n
Scenariile privind evolutia economiei in acest an merg de la recesiune la o crestere de 2,5%.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
Institutie<\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
Estimare de crestere economica 2009 (% PIB)<\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
BNR<\/div>\n<\/td>\n
\n
2,2-2,3<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Ministerul Finantelor<\/div>\n<\/td>\n
\n
2,5<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Comisia Europeana<\/div>\n<\/td>\n
\n
1,75<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
FMI<\/div>\n<\/td>\n
\n
-1<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Comisia Nationala de Prognoza<\/div>\n<\/td>\n
\n
2,5<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
BERD<\/div>\n<\/td>\n
\n
1<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
\u00a0<\/div>\n
Sursa: institutiile financiare<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
La realizarea articolului a contribuit Mihai MITRICA<\/em><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
O regiune cu probleme<\/a><\/div>\n
Sfaturi de la fostul viitor premier<\/a><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Distanta dintre prognozele care estimeaza ca economia romaneasca va creste anul acesta cu 2-3% si cele care o plaseaza deja in recesiune lasa senzatia ca autorii s-au uitat la tari diferite atunci cand si-au facut calculele. Si mai naucitoare este perspectiva din care cresterea record de 8% de anul trecut pare a se fi topit cu totul in numai cateva saptamani. Am avut o Romanie a prosperitatii, avem acum una a saraciei si a nesigurantei. Cat e adevar si cat iluzie optica sau de-a dreptul propaganda in aceste cifre incredibil de contradictorii?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530,698],"tags":[9426,188,7136,7433,11368,7504],"class_list":["post-12736","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","category-cover-story","tag-declin","tag-economie","tag-finante","tag-fmi","tag-iif","tag-rating"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12736","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12736"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12736\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33316,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12736\/revisions\/33316"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12736"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12736"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12736"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}