![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14702683\/7\/sorin-dumitrescu-2.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\nDiscrepan\u0163a dintre problemele continentului african \u015fi cre\u015fterile sale economice fabuloase din ultimii ani este principalul motiv pentru care \u00eentrebarea \u201eCare va fi viitorul africii?\u201c st\u0103 de multe ori \u00eenaintea afirma\u0163iei \u201eAfrica e viitorul\u201c. Cum po\u0163i, ca business rom\u00e2nesc, s\u0103 profi\u0163i de cre\u015fterea unui continent unde rom\u00e2nii sunt mai aprecia\u0163i ca oriunde \u00een lume?<\/p>\n
\n\u201e\u00cen Africa trebuie s\u0103 fii atent s\u0103 nu jigne\u015fti pe cineva \u015fi s\u0103 nu cumva s\u0103 treci neobservat\u201c, spune z\u00e2mbind Sorin Dumitrescu, \u00een mijlocul unei tirade de sfaturi \u015fi de observa\u0163ii despre modul cum trebuie s\u0103 abordezi pia\u0163a african\u0103. Sorin Dumitrescu este de profesie medic \u015fi, dup\u0103 un curs de medicin\u0103 tropical\u0103 pe care l-a f\u0103cut \u00een Egipt \u00eentr-una din verile sale studen\u0163e\u015fti, a r\u0103mas conectat la Africa \u015fi la oamenii de acolo, dar a \u015fi dezvoltat o pasiune pentru cultura \u015fi pentru oportunit\u0103\u0163ile pe care le ofer\u0103 lumii cre\u015fterea economic\u0103 a \u0163\u0103rilor africane.<\/p>\n
\n\u00cen galeria sa de art\u0103 de l\u00e2ng\u0103 pia\u0163a Doroban\u0163i, deschide dulap dup\u0103 dulap \u00een care stau bine p\u0103strate diverse obiecte de cult din varii triburi africane, cutiu\u0163e, pipe \u015fi icoane, covoare de rug\u0103ciune sau sculpturi. Poveste\u015fte cu r\u0103bdare despre fiecare \u015fi despre modul cum \u00eenv\u0103\u0163area no\u0163iunilor de baz\u0103 ale unei culturi poate u\u015fura semnificativ inten\u0163iile de afaceri \u00eentr-o \u0163ar\u0103 sau alta. \u201eSunt gre\u015feli pe care le po\u0163i face foarte facil \u015fi care pot fi decisive, de\u015fi foarte greu de \u00een\u0163eles pentru culturile occidentale\u201c, mai poveste\u015fte Sorin Dumitrescu, care consider\u0103 c\u0103 Africa e o pia\u0163\u0103 mai dificil\u0103 pentru business dec\u00e2t Orientul Mijlociu: \u201eAfrica e un continent pentru care trebuie s\u0103 te preg\u0103te\u015fti, s\u0103 \u00eenve\u0163i despre obiceiuri \u015fi despre cultura locului. Dac\u0103 ai intrat \u015fi ai p\u0103\u015fit \u00eenc\u0103l\u0163at pe un covora\u015f de rug\u0103ciune, care arat\u0103 de altfel ca un pre\u015f obi\u015fnuit, nu ai ce s\u0103 mai cau\u0163i acolo. La fel, dac\u0103 o firm\u0103 crede c\u0103 \u00eei va impresiona dac\u0103 trimite o delega\u0163ie \u00een frunte cu directorul cel mare, baz\u00e2ndu-se pe asta pentru a ob\u0163ine un contract, gre\u015fe\u015fte din nou: oamenii de acolo vor s\u0103 nu fie privi\u0163i de sus, vor rela\u0163ii umane, vor s\u0103 povesteasc\u0103, s\u0103 te cunoasc\u0103 \u015fi, mai ales, s\u0103 te plac\u0103. Au ceva foarte intuitiv \u00een ei \u015fi se bazeaz\u0103 pe acest instinct \u015fi \u00een business\u201c.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nA durat destul de mult p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Dumitrescu a decis s\u0103 transforme pasiunea sa pentru Africa \u015fi leg\u0103turile pe care le are cu oamenii de acolo \u00eentr\u2011un business. Proiectul pe care l-a lansat la sf\u00e2r\u015fitul acestei veri este o platform\u0103 online care vrea s\u0103 devin\u0103 o Camer\u0103 de Comer\u0163 Rom\u00e2no-African\u0103: \u201eEntitatea se va numi Roafrica \u015fi are ca scop re\u00eennodarea rela\u0163iilor dintre Rom\u00e2nia \u015fi Africa \u015fi facilitarea accesului investitorilor\/antreprenorilor rom\u00e2ni pentru investi\u0163ii \u00een Africa, dar \u015fi, de ce nu?, invers\u201c.<\/p>\n
\nPlaforma va fi realizat\u0103 \u00een parteneriat cu Trencadis, compania de tehnologie condus\u0103 de Radu Negulescu, are un buget de dezvoltare de 70.000 de euro pentru primul an \u015fi vrea s\u0103 devin\u0103 un loc unde companiile rom\u00e2ne\u015fti interesate pot afla despre oportunit\u0103\u0163ile pie\u0163ei africane f\u0103r\u0103 a bate drumul p\u00e2n\u0103 acolo, \u00een schimbul unui membership de ordinul sutelor de euro.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen prima etap\u0103, va fi o platform\u0103 care s\u0103 faciliteze schimbul de informa\u0163ii. Vom avea \u015fi reprezentan\u0163i \u00een \u0163\u0103rile africane, care vor transmite informa\u0163ii, iar businessurile din Rom\u00e2nia vor avea acces la oportunit\u0103\u0163i ca membre ale comunit\u0103\u0163ii astfel create. A\u015fadar, prima etap\u0103 va consta \u00eentr-un listing de oportunit\u0103\u0163i, dar va fi un listing administrat, verificat \u015fi garantat de noi, prin oamenii de pe teren. Acesta este cel mai important aspect, care va sus\u0163ine \u015fi dezvoltarea viitoare, c\u00e2nd vom avea facilitatoare de comunicare, conference rooms online \u015fi servicii de consultan\u0163\u0103 pentru cei care doresc s\u0103 fac\u0103 business \u00een Africa. Pentru c\u0103 s\u0103 faci business \u00een Africa e complicat. Dac\u0103 m\u0103 duc eu, Radu Negulescu, s\u0103 fac un business de IT \u00een Uganda sau \u00een Kenya, s-ar putea s\u0103 vorbesc absolut singur acolo, pentru c\u0103 africanii sunt oameni care au nevoie s\u0103 te cunoasc\u0103 sau s\u0103 le fii recomandat sau s\u0103 vii pe o filier\u0103 pe care ei o accept\u0103\u201c, explic\u0103 Radu Negulescu modul cum va decurge dezvoltarea proiectului ini\u0163iat de Sorin Dumitrescu.<\/p>\n
\nP\u00e2n\u0103 la listarea oportunit\u0103\u0163ilor \u00een platforma pe care o dezvolt\u0103, Negulescu a \u00eenceput deja primul s\u0103u proiect african, prin People & People, compania dezvoltat\u0103 al\u0103turi de Ioan Dan Niculescu \u015fi Vlad T\u0103u\u015fance dup\u0103 succesul acestora \u00een coordonarea campaniei preziden\u0163iale online a pre\u015fedintelui Klaus Iohannis. Clientul lor este candidat la alegerile preziden\u0163iale din Somalia, alegeri care se vor desf\u0103\u015fura anul viitor: \u201e\u00cen Somalia facem un proiect de consultan\u0163\u0103 pe dou\u0103 paliere: lobby pentru schimbarea legii electorale (acum este o structur\u0103 tribal\u0103, care controleaz\u0103 actul politic), fiind o cerin\u0163\u0103 a UN ca statul s\u0103 ajung\u0103 la \u00abomul \u015fi votul\u00bb, \u015fi alegerile preziden\u0163iale din septembrie 2016 – clientul nostru este candidat la preziden\u0163iale \u015fi \u00eei coordon\u0103m at\u00e2t zona de online, dar \u015fi cea de publicy. Vom participa la scrierea programului politic, dar nu vom participa la campanie la fa\u0163a locului\u201c, poveste\u015fte Radu Negulescu, care spune c\u0103 nu a fost \u00eenc\u0103 \u00een Somalia, dar c\u0103 va trebui s\u0103 mearg\u0103 acolo anul viitor.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14702683\/5\/radu-negulescu.jpg?height=465&width=620\" "\\"Radu")
<\/p>\n
\nA luat proiectul de la \u00eenceputul anului, iar primele trei luni le-a dedicat studiului al\u0103turi de echipa sa, \u201edeoarece oamenii de acolo au o cu totul alt\u0103 g\u00e2ndire, apreciaz\u0103 cu totul alte lucruri de la cromatic\u0103 p\u00e2n\u0103 la lingvistic\u0103\u201c.<\/p>\n
\n\u00cen primul an, RoAfrica ar trebui s\u0103 atrag\u0103 100 de companii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi c\u00e2t mai multe oportunit\u0103\u0163i din partea african\u0103. Deocamdat\u0103, membrii platformei sunt companii precum Axel Telecom, Aqua Proiect, XBS Energy sau produc\u0103torul de contoare AEM. Platforma online se va adresa ini\u0163ial estului Africii, \u00eencep\u00e2nd cu Kenya, Uganda \u015fi Rwanda. \u201eVom \u00eencepe cu estul Africii, dat fiind c\u0103 acolo sunt \u0163\u0103rile mai dezvoltate \u015fi mai stabile \u015fi tot acolo avem \u015fi parteneri de \u00eencredere\u201c, explic\u0103 Sorin Dumitrescu.<\/p>\n
\n\u00cendrumarul de afaceri pentru Kenya al Ministerului de Afaceri Externe descrie \u0163ara ca \u201eun pilon de stabilitate \u00een Africa, care, prin alegerile democratice din decembrie 2002 \u015fi decembrie 2007 a devenit un model pentru realizarea tranzi\u0163iei pe cale pa\u015fnic\u0103, democratic\u0103 \u015fi de solu\u0163ionare a problemelor politice complexe. Drept urmare, FMI \u015fi Banca Mondial\u0103 au reluat asisten\u0163a financiar\u0103 pentru Kenya \u00een vederea realiz\u0103rii unor proiecte de infrastructur\u0103, privatizarea unor regii autonome, aplic\u0103rii unor programe sociale (educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate) \u015fi de reducere a s\u0103r\u0103ciei, sprijinirii programelor de reform\u0103 economic\u0103, schimburilor comerciale \u015fi balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i\u201c. \u0162ara a beneficiat \u015fi de un salt de vizibilitate odat\u0103 cu vizita pre\u015fedintelui american Barack Obama din luna iunie, \u201evizit\u0103 care a indicat Kenya ca o zon\u0103 sigur\u0103, a legitimat guvernul \u015fi pre\u015fedintele \u015fi a dat o und\u0103 verde zonei\u201c, explic\u0103 Dumitrescu, men\u0163ion\u00e2nd \u015fi despre acordurile economice pe care le perfecteaz\u0103 \u00een acest an \u0163\u0103rile africane.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nLiderii africani au acceptat anul acesta s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze cea mai mare zon\u0103 de liber schimb comercial a continentului, ce acoper\u0103 26 de state, de la Cape Town (Africa de Sud) la Cairo (Egipt). Cele trei blocuri economice existente – Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (SADC), Comunitatea Est-African\u0103 (EAC) \u015fi Pia\u0163a Comun\u0103 pentru Africa de Est \u015fi de Sud (COMESA) – vor deveni o singur\u0103 zon\u0103 de liber schimb, care va stimula ritmul de cre\u015ftere a continentului \u015fi va u\u015fura schimbul de bunuri \u00een r\u00e2ndul celor 600 de milioane de locuitori ai \u0163\u0103rilor membre. <\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, problemele economice majore ale Kenyei au r\u0103mas \u00een mare parte acelea\u015fi: economia predominant agrar\u0103, infrastructura precar\u0103 \u015fi exportul bazat pe materii prime ieftine, explic\u0103 Iulia Pataki, ambasadorul Rom\u00e2niei \u00een Kenya \u015fi reprezentant al UNEP \u00een regiune.<\/p>\n
\nProblemele legate de infrastructur\u0103, de lipsa industriei \u015fi a educa\u0163iei, dar \u015fi problemele de securitate descriu nu numai Kenya, ci toat\u0103 Africa. \u0162\u0103ri s\u0103race, \u00een care cea mai mare parte a familiilor tr\u0103iesc cu sub 1 dolar pe zi, unde sunt prea pu\u0163ine \u015fosele, dar exist\u0103 competi\u0163ie crescut\u0103 \u00een industria aviatic\u0103, unde educa\u0163ia primar\u0103 cost\u0103, dar sunt prezente cele mai mari companii media din lume, definesc un continent al paradoxurilor. \u00cens\u0103 vorbim despre \u0163\u0103ri care, al\u0103turi de cele asiatice, vor conduce cre\u015fterea economic\u0103 a lumii \u00een urm\u0103toarele decenii, dup\u0103 cum arat\u0103 cifrele \u015fi estim\u0103rile publicate de Banca Mondial\u0103 \u015fi de UN. Anul trecut, cre\u015fterea economic\u0103 global\u0103 a fost de 2,6% (fa\u0163\u0103 de 2,4% \u00een 2013), campioana cre\u015fterii economice fiind regiunea Asiei de Sud-Est (5,9%), urmat\u0103 de Africa cu o cre\u015ftere de 3,9%. Cifrele cre\u015fterii Africii au fost mai mici dec\u00e2t estim\u0103rile ini\u0163iale pe fondul sc\u0103derii brutale a pre\u0163urilor materiilor prime, care reprezint\u0103 principala surs\u0103 de venit a continentului, al\u0103turi de remiterile muncitorilor pleca\u0163i pe alte continente. Sunt 54 de \u0163\u0103ri care au \u00een comun nu numai aceste paradoxuri, dar \u015fi modele economice similare: cele mai multe \u00ee\u015fi formeaz\u0103 PIB-ul din produc\u0163ie agricol\u0103 \u015fi din exporturi de materii prime sau de petrol (\u00een cazul \u0163\u0103rilor care au rezerve), cele mai multe au rezerve impresionante de minerale, dar \u015fi m\u00e2n\u0103 de lucru ieftin\u0103 \u015fi cele mai multe au nevoie de capital pentru dezvoltare, dar mai ales de oameni cu know-how care s\u0103 conduc\u0103 dezvoltarea.<\/p>\n
\n\u201eTimp de 20 de ani am acumulat know-how \u015fi am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 facem business \u015fi diverse alte lucruri, a\u015fa c\u0103 putem vinde toate astea acolo. Cele mai multe \u0163\u0103ri africane sunt la nivelul la care era Rom\u00e2nia \u00een anii 90. \u00cen Africa putem merge ca pe o pia\u0163\u0103 unde putem duce cam orice \u015fi trebuie s\u0103 profit\u0103m pentru c\u0103 este printre pu\u0163inele locuri din lume unde putem face asta. Dac\u0103 vrem s\u0103 facem o investi\u0163ie \u00een Germania, nu prea putem s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m s\u0103 fim bine primi\u0163i \u015fi s\u0103 avem \u015fi facilit\u0103\u0163i\u201c, descrie Sorin Dumitrescu avantajele unei investi\u0163ii \u00eentr-o \u0163ar\u0103 african\u0103.<\/p>\n
\nDe fapt, Dumitrescu spune c\u0103 abordarea Africii este str\u00e2ns legat\u0103 de prima impresie: \u201eAtunci c\u00e2nd ai pus piciorul \u00een Africa, trebuie s\u0103 stai foarte bine pe picioarele tale. Nu m\u0103 refer neap\u0103rat la resurse financiare sau politice, ci la un mod prin care s\u0103 po\u0163i, cumva, s\u0103 impresionezi. Noi, europenii, ne-am schimbat mult modul de abordare \u015fi citim oamenii dup\u0103 priviri sau dup\u0103 vestimenta\u0163ie. Africanii te intuiesc, iar dac\u0103 simt c\u0103 e\u015fti slab sau r\u0103u, nu \u00ee\u0163i acord\u0103 \u00eencredere. Acesta este principalul dezavantaj; dac\u0103 reu\u015fe\u015fti s\u0103 treci de el, g\u0103se\u015fti numai avantaje. Desigur, mai e un dezavantaj c\u0103 sistemele politice sunt instabile, dar asta e ceva specific \u0163\u0103rilor \u00een cre\u015ftere. Nu cred c\u0103 a trecut cineva simultan prin cre\u015ftere accelerat\u0103 \u015fi stabilitate\u201c. \u00cen plus, mai sunt \u015fi ni\u015fte particularit\u0103\u0163i care pot \u00eendep\u0103rta poten\u0163ialii investitori: \u201eAfrica a fost mult timp co\u015ful de gunoi al lumii civilizate, iar oamenii de acolo au \u015ftiut asta mereu \u015fi le-a hr\u0103nit o furie \u00eempotriva tuturor. \u00cen plus, ei nici nu au putut s\u0103 ias\u0103 de acolo, mereu fiind probleme cu vizele. Multe \u0163\u0103ri din Africa au fost subjugate \u015fi a fost luat din ele tot ce a fost bun, fiind ulterior l\u0103sate \u00een paragin\u0103. Teoretic, acum ar trebui s\u0103 vin\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 tot cei care au distrus. Avantajul nostru este c\u0103 nu facem parte din categoria care a distrus, ci, dimpotriv\u0103, suntem dintre cei care i-au ajutat, mo\u015ftenirea comunist\u0103 fiind de aur \u00een Africa, c\u00e2t mai este. U\u015for-u\u015for se uit\u0103. Oamenii \u00eens\u0103 au \u00eentip\u0103rit\u0103 \u00een minte rela\u0163ia cu Rom\u00e2nia\u201c, subliniaz\u0103 Radu Negulescu.<\/p>\n
\nDe fapt, care sunt avantajele \u015fi dezavantajele unei \u00eencerc\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti de a investi pe pia\u0163a african\u0103? Dezavantajele sunt legate \u00een special de distan\u0163\u0103 \u015fi de securitate, rezum\u0103 Iulia Pataki, care st\u0103 de trei ani \u00een Kenya ca ambasador al Rom\u00e2niei \u015fi care anterior a condus ambasada Rom\u00e2niei \u00een Irak: \u201eC\u00e2nd spui Africa, ce vezi? Vezi boli, terorism, Boko Haram, regiune subdezvoltat\u0103 \u015fi ni\u015fte \u0163\u0103ri foarte \u00eendep\u0103rtate. Problema este c\u0103 din Rom\u00e2nia doar asta se vede. Dac\u0103 cineva merge acolo, vede \u015fi boomul din IT, vede facilit\u0103\u0163ile pe care guvernele locale le dau investitorilor, miile de hectare care se pot concesiona pentru agricultur\u0103 \u015fi numeroasele oportunit\u0103\u0163i de business, \u00een special pe zona de tehnologie, industrie alimentar\u0103 \u015fi prelucr\u0103toare\u201c. <\/p>\n
\nIulia Pataki admite c\u0103 poate fi dificil\u0103 intrarea \u00een Africa pentru cineva care nu cunoa\u015fte pia\u0163a \u015fi \u00eei pare r\u0103u c\u0103, cel pu\u0163in deocamdat\u0103, ambasadele Rom\u00e2niei din Africa nu au reprezentan\u0163e economice. \u201eEu am ini\u0163iat numirea unor consuli onorifici, unul \u00een Mombasa, unul \u00een Uganda \u015fi unul \u00een Burundi, care s\u0103 ne indice poten\u0163ialele zone de investi\u0163ii \u015fi unde am putea atrage investitori rom\u00e2ni. Deocamdat\u0103 \u00eens\u0103, principala mea preocupare este s\u0103 fiu \u00een contact cu to\u0163i rom\u00e2nii care vin \u00een Kenya, pentru a le aminti c\u0103 sunt zone nesigure \u015fi a le asigura securitatea\u201c. \u015ei mai este ceva: \u201eToate \u0163\u0103rile dezvoltate au \u00een Nairobi o comunitate de business solid\u0103, bine conectat\u0103 local. Comunitatea de rom\u00e2ni este foarte mic\u0103, sunt \u00een general speciali\u015fti trimi\u015fi de multina\u0163ionale (ingineri, directori de companii), dar poate fi mai mare \u015fi poate face parte din cre\u015fterea economic\u0103 a regiunii\u201c, crede ambasadoarea.<\/p>\n
\nDar cel mai important avantaj pe care \u00eel au rom\u00e2nii pe pie\u0163ele africane este altul. \u201eC\u00e2nd am fost s\u0103 \u00eemi prezint scrisorile de acreditare ca ambasador, eram cinci viitori ambasadori care a\u015fteptam s\u0103 intr\u0103m. C\u00e2nd au auzit c\u0103 este \u00een sal\u0103 reprezentantul Rom\u00e2niei, am intrat prima. Pare un detaliu superficial, dar este un aspect important despre cum suntem v\u0103zu\u0163i \u00een Africa\u201c, poveste\u015fte Iulia Pataki. Ambasadoarea mai poveste\u015fte despre un grup de absolven\u0163i ai universit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti care formeaz\u0103 un club select \u00een Burundi: \u201eEste o asocia\u0163ie de 250 de persoane, \u00een care toat\u0103 lumea vorbe\u015fte rom\u00e2n\u0103 \u2013 dintre ei fac parte pre\u015fedintele parlamentului, vicepre\u015fedintele senatului, pre\u015fedintele Clubului Rotary, economi\u015fti, primari, doctori, profesori, oameni care au \u00eenv\u0103\u0163at \u00een Rom\u00e2nia \u015fi care se \u00eent\u00e2lnesc lunar, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163iile care sunt \u00een mare parte rom\u00e2nce, fac sarmale \u015fi c\u00e2nt\u0103 c\u00e2ntece rom\u00e2ne\u015fti; c\u00e2nd am fost eu la ei, au \u00eenceput s\u0103 \u00eemi c\u00e2nte o pies\u0103 pop la mod\u0103, pe care eu nici nu o \u015ftiam\u201c. <\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14702683\/3\/iulia-pataki.jpg?height=465&width=620\" "\\"Iulia")
<\/p>\n
<\/p>\n
\nOficialul rom\u00e2n subliniaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 ace\u015fti ambasadori neoficiali ai Rom\u00e2niei \u00een Africa vor mai fi o vreme limitat\u0103 \u00een activitate \u015fi Rom\u00e2nia ar trebuie s\u0103 profite de nostalgia lor: \u201eProfesioni\u015ftii care au \u00eenv\u0103\u0163at \u00een Rom\u00e2nia se apropie de pensie \u015fi sunt foarte m\u00e2ndri de mo\u015ftenirea lor cultural\u0103 legat\u0103 de Rom\u00e2nia. Trebuie cumva s\u0103 profit\u0103m de ei \u015fi de pasiunea lor pentru Rom\u00e2nia \u2013 fiecare are o poveste fie de la Bra\u015fov, fie de la mare, de la Ia\u015fi sau din vreo vacan\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, care este coarda lor sensibil\u0103 \u015fi care \u00eei face s\u0103 rezoneze foarte u\u015for cu orice este rom\u00e2nesc. Este foarte interesant c\u0103 mul\u0163i dintre ei pot primi materiale \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi le pot \u00een\u0163elege, unde \u00een alt\u0103 parte \u00een lume po\u0163i trimite instruc\u0163iunile produsului \u00een limba rom\u00e2n\u0103?\u201c.<\/p>\n
\n\u201eCele mai importante investi\u0163ii ale Rom\u00e2niei \u00een Africa au fost \u00een resurse umane. Vorbim despre mii de studen\u0163i care au f\u0103cut anual medicin\u0103, inginerie, studii navale \u015fi economice \u00een Rom\u00e2nia. Suntem recunosc\u0103tori Rom\u00e2niei pentru acest efort \u015fi modul nostru de a recompensa acest efort poate fi printr-o cooperare economic\u0103 bun\u0103\u201c, spune Okechukwu Fidelis Muoh, ambasadorul Nigeriei \u00een Rom\u00e2nia. Nigeria, cea mai populat\u0103 \u0163ar\u0103 african\u0103, face parte din Next Eleven, grupul de 11 \u0163\u0103ri emergente identificate de Goldman Sachs c\u0103 vor avea cele mai mari cre\u015fteri economice \u00een secolul XXI al\u0103turi de BRICS. <\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14702683\/4\/muoh.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nNigeria va avea cea mai mare cre\u015ftere a PIB din lume \u00een intervalul 2010-2050 (conform unui raport al Citigroup din 2011) \u015fi este \u0163ara din care s-a ridicat cel mai bogat om de afaceri african: conform clasamentului Forbes, \u00een Africa sunt 27 de miliardari, pe primul loc fiind Aliko Dangote, afaceristul care conduce un conglomerat din industria cimentului \u015fi care este pe locul 67 \u00een lista boga\u0163ilor lumii cu o avere estimat\u0103 la 21 miliarde de dolari. Anul 2014 a fost primul c\u00e2nd Africa de Sud, cea mai dezvoltat\u0103 economie de pe continent, a fost devansat\u0103 de Nigeria \u00een topul miliadarilor. Ambasadorul Nigeriei \u00ee\u015fi prezint\u0103 \u0163ara simplu: \u201eUn zbor sud-nord, de la Lagos la Borno, dureaz\u0103 dou\u0103 ore \u015fi jum\u0103tate, ca de la Bucure\u015fti la Paris\u201c. Nigeria este \u00eens\u0103 \u015fi \u0163ara cu care se identific\u0103 cel mai mult Boko Haram, gruparea terorist\u0103 care a revendicat cele mai multe dintre atacurile de pe continent \u00een ultimii ani.<\/p>\n
\nAmbasadorul Nigeriei nu neag\u0103 prezen\u0163a sau pericolul Boko Haram, despre care spune c\u0103 se concentreaz\u0103 \u00een nord-estul \u0163\u0103rii, \u00een statul Borno \u015fi \u00een p\u0103durea Sambisa, o \u201ep\u0103dure tropical\u0103 deas\u0103 care este ad\u0103postul lor\u201c, dar precizeaz\u0103 c\u0103 \u0163ara este suficient de mare \u015fi de dezvoltat\u0103 \u00een rest: \u201eDac\u0103 zbori la Lagos, \u015fansele s\u0103 te \u00eent\u00e2lne\u015fti cu Boko Haram sunt egale cu a zbura la Barcelona \u015fi a te \u00eent\u00e2lni cu ETA. Trebuie, oriunde \u00een lume, s\u0103 fii atent pe strad\u0103, cu cine vorbe\u015fti, unde dormi \u015fi a\u015fa mai departe. Securitatea e treaba personal\u0103 a fiec\u0103ruia. Nigeria este o \u0163ar\u0103 imens\u0103. Pentru un teritoriu at\u00e2t de mare, faptul c\u0103 exist\u0103 o zon\u0103 cu probleme nu te poate re\u0163ine s\u0103 investe\u015fti\u201c.<\/p>\n
\nOkechukwu Fidelis Muoh d\u0103 exemplu dup\u0103 exemplu de oameni care au venit cu o \u201evaliz\u0103\u201c \u00een Nigeria \u015fi au devenit milionari: \u201eJulius Berger Construction Company este o companie nem\u0163easc\u0103 care a venit \u00een Nigeria \u00een anii \u201970. Julius Berger era un ilustru nimeni \u00een Germania \u015fi \u00een Nigeria a devenit o companie miliardar\u0103 listat\u0103 la burs\u0103. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat? I s-a dat prioritate la licita\u0163ii, pentru c\u0103 venea cu standarde, a construit poduri \u015fi stadioane \u015fi acum este cea mai important\u0103 companie de construc\u0163ii din Nigeria. Pentru c\u0103 nu avea bani s\u0103 \u00eei pl\u0103teasc\u0103 lucr\u0103rile, de la consultan\u0163\u0103, proiectare \u015fi construc\u0163ii, guvernul nigerian o pl\u0103tea \u00een petrol, a\u015fa c\u0103 \u00een anii \u201980 Julius Berger devenise un important trader \u00een domeniu pentru c\u0103 avea de v\u00e2nzare anual vapoare de petrol. Ce este important de re\u0163inut din asta este c\u0103 nigerienii \u00ee\u015fi pl\u0103tesc datoriile, a\u015fa cum pot, \u015fi c\u0103 europenii care vin s\u0103 construiasc\u0103, nu doar s\u0103 consume resurse, sunt sus\u0163inu\u0163i \u015fi aprecia\u0163i\u201c.<\/p>\n
\nOportunit\u0103\u0163ile de business din Nigeria? \u201eNenum\u0103rate\u201c, spune entuziast ambasadorul. \u201eCele mai multe oportunit\u0103\u0163i sunt \u00een infrastructur\u0103, electricitate, industria ospitalit\u0103\u0163ii, turism, agricultur\u0103 \u015fi industria de procesare alimentar\u0103. Sute de tone de fructe sunt aruncate \u00een Nigeria, pentru c\u0103 nu exist\u0103 resurse pentru a le ambala, pentru a le depozita \u015fi pentru a le exporta.\u201c Ca strategie de dezvoltare, ambasadorul poveste\u015fte c\u0103 Nigeria, care este cel mai mare exportator de petrol din Africa, a \u00eenceput s\u0103 mute focusul dinspre petrol \u015fi gaze \u015fi vrea s\u0103 dezvolte sectorul de minerit: \u201eAvem depozite impresionante de metale pre\u0163ioase: aur, bauxit\u0103, fier. Strategia de a muta aten\u0163ia c\u0103tre minerit a f\u0103cut guvernul s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze un Minister al Mineralelor Solide, care d\u0103 facilit\u0103\u0163i investitorilor\u201c.<\/p>\n
\nDe altfel, mineritul a fost \u00een ultimul deceniu singura leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 a Rom\u00e2niei cu continentul african, dincolo de schimburile comerciale care stagneaz\u0103 la acelea\u015fi valori de mul\u0163i ani. Frank Timi\u015f \u015fi Ovidiu Tender au fost oamenii de afaceri rom\u00e2ni care au crescut \u00een Africa afaceri \u00een minerit. African Minerals, compania controlat\u0103 de Frank Timi\u015f, ajunsese la o valoare de peste 2 miliarde de lire \u00een perioada ei de glorie \u015fi a devenit cea mai mare victim\u0103 a sc\u0103derii pre\u0163ului fierului \u00een 2014. \u00cen martie 2015, African Minerals a intrat \u00een faliment dup\u0103 ce nu a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi achite datoriile c\u0103tre creditorul \u015fi partenerul s\u0103u din proiectul minier Tonkolili (Sierra Leone), chinezii de la Shandong Iron and Steel Group. African Minerals a exploatat mine din Sierra Leone, dar prin Timi\u015f Corporation \u015fi PanAfrican Minerals, Frank Timi\u015f mai de\u0163ine concesiuni \u00een exploat\u0103ri de fier, uraniu, mangan sau cupru \u00een Africa de Vest. Ovidiu Tender (momentan \u00eenchis \u00een dosarul Carom) a \u00eenceput aventura sa african\u0103 \u00een 2011, c\u00e2nd a ob\u0163inut de la guvernul senegalez dreptul de a prospecta, prin intermediul Prospec\u0163iuni, \u015fapte perimetre de resurse minerale, printre care aur, metale grele \u015fi metale rare. Afacerile lui Ovidiu Tender pe continentul african s-au \u00eentins \u015fi \u00een \u0163ara vecin\u0103, Gambia, unde Prospec\u0163iuni a concesionat jum\u0103tate din teritoriu pentru a c\u0103uta resurse minerale lichide, dar \u015fi gazoase sau solide.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nOvidiu Tender este unul dintre pu\u0163inii poten\u0163iali investitori rom\u00e2ni pe care i-a cunoscut \u015fi Serge Rameau, consulul onorific al Republicii Madagascar la Bucure\u015fti. La consulatul s\u0103u din Strada Polon\u0103 calc\u0103 rar investitori, iar num\u0103rul rom\u00e2nilor care se aventureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Madagascar este de asemenea destul de mic. \u201eAm cunoscut un domn foarte interesat, Ovidiu Tender, care are acum probleme foarte grave, dar care voia s\u0103 mearg\u0103 \u00een Madagascar ca s\u0103 fac\u0103 un mapping geologic al \u0163\u0103rii, cum a f\u0103cut \u00een alte \u0163\u0103ri africane, pentru a negocia ulterior cu varii companii interna\u0163ionale exploatarea minier\u0103\u201c, poveste\u015fte Serge Rameau. Tot la nivel de inten\u0163ie a r\u0103mas (din cauza acelora\u015fi \u201eprobleme grave\u201c) \u015fi o alt\u0103 poten\u0163ial\u0103 investi\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Madagascar: \u201eRadu Maz\u0103re a fost \u00een Madagascar, i-a pl\u0103cut foarte mult \u015fi voia s\u0103 fac\u0103 un resort turistic acolo. Eu i-am dat viz\u0103 \u015fi nu \u015ftiu ce a mai f\u0103cut ulterior, dar voia s\u0103 concesioneze un teren destul de mare. Acum are probleme \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 \u00ee\u015fi va mai concretiza inten\u0163ia\u201c, spune consulul, care admite c\u0103 Madagascar este o \u0163ar\u0103 destul de \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u015fi destul de \u201eocupat\u0103\u201c, \u00een special de c\u0103tre Fran\u0163a \u015fi Statele Unite, din punctul de vedere al poten\u0163ialului de business. <\/p>\n
\n\u201eDe exemplu, dac\u0103 vre\u0163i s\u0103 cump\u0103ra\u0163i vanilie sau cacao din Madagascar, nu pute\u0163i, pentru c\u0103 toat\u0103 produc\u0163ia e antamat\u0103 deja. Nu e o \u0163ar\u0103 virgin\u0103. Dar sunt oportunit\u0103\u0163i mai multe dec\u00e2t \u00een alte p\u0103r\u0163i, pentru c\u0103 e o pia\u0163\u0103 \u00een cre\u015ftere. \u00cen plus, ca s\u0103 ajungi la Madagascar, e pu\u0163in complicat, e pu\u0163in greu, e pu\u0163in scump. Se zboar\u0103 cel mai mult de la Paris, cu Corsair sau Air Madagascar, la Antananarivo, capitala. De la Antananarivo sunt zboruri interne directe c\u0103tre toate ora\u015fele\u201c, poveste\u015fte Serge Rameau, care spune c\u0103 se poate merge cu ma\u015fini de teren prin toat\u0103 \u0163ara \u015fi c\u0103, pentru a ajunge de la Antananarivo la locuin\u0163a sa de pe coasta de sud-vest a Madagascarului, face o or\u0103 cu avionul sau dou\u0103 zile \u015fi jum\u0103tate cu ma\u015fina, pe o distan\u0163\u0103 de 1.100 de kilometri.<\/p>\n
\nPoten\u0163ialul cel mai mare al Madagascarului este tot \u00een zona minier\u0103 sau agricol\u0103, iar Serge Rameau indic\u0103 dou\u0103 modele de business cu care se poate merge \u00een \u0163\u0103rile africane: mici, la nivel de proiect, cum ar fi \u00een consultan\u0163\u0103, educa\u0163ie sau tehnologie, sau investi\u0163ii foarte mari, \u00een industrie \u015fi agricultur\u0103. Poveste\u015fte despre cum RioTinto a descoperit un z\u0103c\u0103m\u00e2nt de ilmenit \u00een zona locuin\u0163ei sale din Madagascar \u015fi a investit un miliard de dolari pentru a deschide mina \u015fi pentru a construi un port \u00een apropiere, care a deschis \u015fi apetitul turistic pentru zon\u0103. \u201e\u00cen zona unde RioTinto a f\u0103cut mina de ilmenit, este un munte de bauxit\u0103. P\u00e2n\u0103 acum nu se putea exploata, pentru c\u0103 nu era port. Acum este port \u015fi sunt mai mul\u0163i investitori interesa\u0163i. Dac\u0103 se va \u00eencepe exploatarea, va fi nevoie de o linie ferat\u0103 \u015fi de un tren care s\u0103 mearg\u0103 de la sit la port, iar eu voi \u00eencerca s\u0103 aduc o firm\u0103 din Rom\u00e2nia pentru a face calea ferat\u0103\u201c.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14702683\/6\/serge-rameau.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nSerge Rameau este sigur c\u0103 orice propunere va face despre un poten\u0163ial contract cu oameni de afaceri rom\u00e2ni va fi acceptat cu entuziasm de autorit\u0103\u0163ile din Madagascar: \u201eRom\u00e2nia nu a \u015ftiut s\u0103 utilizeze poten\u0163ialul pe care l-ar fi putut avea cu \u0163\u0103rile din Africa \u015fi Madagascar dup\u0103 ce mii de studen\u0163i au venit s\u0103 studieze \u00een Rom\u00e2nia, vorbesc rom\u00e2ne\u015fte, apreciaz\u0103 Rom\u00e2nia. Rom\u00e2nia a f\u0103cut un efort financiar cu ei, le-a dat burse \u015fi i-a sus\u0163inut, ace\u015ftia au venit \u00eenapoi foarte bine preg\u0103ti\u0163i, au f\u0103cut carier\u0103, au devenit mini\u015ftri, oameni cu decizia la ei, iar Rom\u00e2nia putea dup\u0103 1990 s\u0103 profite de asta ca s\u0103 aib\u0103 leg\u0103turi comerciale puternice. Rom\u00e2nii aveau \u00eens\u0103 alte probleme atunci, pe care \u015fi le-a rezolvat \u00een mare parte prin accesul la UE \u015fi NATO, iar acum rom\u00e2nii cu experien\u0163\u0103 de business se pot uita c\u0103tre aceste zone\u201c.<\/p>\n
\nDar, date fiind toate acestea, de ce capitalul rom\u00e2nesc a ezitat s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 p\u00e2n\u0103 acum \u00een Africa? Ambasadorul Nigeriei se \u00eentreab\u0103 \u015fi el retoric: \u201eSingura zon\u0103 gri \u00een rela\u0163iile Rom\u00e2niei cu Nigeria este lipsa investitorilor rom\u00e2ni direc\u0163i. Nu \u00een\u0163eleg care este problema \u015fi de ce antreprenorii rom\u00e2ni nu vin s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care are at\u00e2t de multe resurse. Oare rom\u00e2nii nu au spirit antreprenorial? Sau de fapt nu \u015ftiu destule despre Nigeria?\u201c. Sorin Dumitrescu crede c\u0103 este vorba mai mult despre altceva: \u201eDe ce nu sunt deschi\u015fi antreprenorii rom\u00e2ni c\u0103tre Africa? Pentru c\u0103 nu au fost acolo, nu \u015ftiu ce e acolo, e departe \u015fi li se pare inaccesibil. Teoretic, e greu s\u0103 ai acces, ai nevoie de cineva cu experien\u0163\u0103 \u00een diploma\u0163ie ca s\u0103 intri pe o pia\u0163\u0103 african\u0103, unde sunt prea multe necunoscute, dar de unde s\u0103 iei diplomatul \u015fi cu ce s\u0103 \u00eel pl\u0103te\u015fti \u015fi de unde s\u0103 \u00eencepi? A\u015fa c\u0103 cei mai mul\u0163i oameni de afaceri care se g\u00e2ndesc la Africa renun\u0163\u0103 pe parcurs. Aici vrem s\u0103 intervenim noi, s\u0103 ac\u0163ion\u0103m prin a atrage proiecte din Africa \u015fi companii interesate de aici, urm\u00e2nd s\u0103 ac\u0163ion\u0103m ca un angajat\/consultant al companiilor rom\u00e2ne\u015fti \u00een \u0163\u0103rile africane\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Discrepan\u0163a dintre problemele continentului african \u015fi cre\u015fterile sale economice fabuloase din ultimii ani este principalul motiv pentru care \u00eentrebarea \u201eCare va fi viitorul africii?\u201c st\u0103 de multe ori \u00eenaintea afirma\u0163iei \u201eAfrica e viitorul\u201c. Cum po\u0163i, ca business rom\u00e2nesc, s\u0103 profi\u0163i de cre\u015fterea unui continent unde rom\u00e2nii sunt mai aprecia\u0163i ca oriunde \u00een lume? \u201e\u00cen Africa […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,4660,15679,235,7442,9022,274,6266,539,60,450,477,80,173,20774,464],"class_list":["post-126620","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-africa","tag-apreciere","tag-business","tag-dezvoltare","tag-ghid","tag-incepere","tag-oameni","tag-online","tag-piata","tag-platforma","tag-proiect","tag-refuz","tag-romani","tag-somalia","tag-viitor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/126620","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=126620"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/126620\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=126620"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=126620"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=126620"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}