{"id":12624,"date":"2009-02-03T20:00:00","date_gmt":"2009-02-03T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12624"},"modified":"2009-02-03T20:00:00","modified_gmt":"2009-02-03T20:00:00","slug":"intoarcerea-blocajului-financiar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12624","title":{"rendered":"Intoarcerea blocajului financiar"},"content":{"rendered":"

La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui\u00addizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n
Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.<\/p>\n

Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.<\/a><\/div>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

“Niciodata nu am platit a doua zi o factura sau o datorie, dar intotdeauna am incercat sa platim in scurt timp furnizorii, care, oricum, au asupra noastra o putere de negociere uriasa – ganditi-va la telefonia mobila versus un IMM. La fel si catre stat. Dar in ultima vreme devine tot mai greu. Clientii nu mai platesc la timp, invocand criza”, spune analistul economic Radu Limpede, co-managing partner la compania de consultanta Initial Advisory.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Nu sunt singurii: de blocaj se plang Cora Stolz, directorul general al lantului de restaurante Gregory’s, John Cusa, CEO al furnizorului de echipamente IT Tornado Sistems, Narcis Mihai, directorul general al companiei de distributie Lekkerland Convenience, sau Oana Simion, directorul general al producatorului de dispozitive medicale Novei Medical.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
La fel de adevarat este si faptul ca exista un numar de companii care spun ca nu resimt efectele blocajului financiar; industria IT si de telecomunicatii pare a fi un sector privilegiat, dupa cum spun antreprenorul IT Calin Fusu, care se asteapta la o crestere a incasarilor din publicitate cu 35%, sau Cristina Popescu, director de relatii publice la Romtelecom. “Ne asteptam ca industria de telecomunicatii sa fie mai putin afectata de noua situatie economica la nivel mondial, comparativ cu ale industrii, precum cea de constructii de masini sau imobiliare”, spune Cristina Popescu. Impactul va veni din reducerea consumului, dintr-o noua abordare in ceea ce priveste cheltuirea banilor, cu mai multa atentie. “Din acest motiv ne asteptam la o reducere a ritmului de crestere pe segmente ca telefonia mobila, internet sau televiziune, comparativ cu ritmul de crestere inregistrat in anii trecuti.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Viziunea altor manageri este mai dramatica. “Nimeni nu-si mai respecta termenele de plata, nimeni nu mai respecta contractele – toata lumea se prevaleaza de criza pentru a nu functiona normal. Formula nu prea mai este uzitata. Acum fiecare incearca sa ramana in piata, sa nu paraseasca arena de joc si foloseste orice mijloc sa reziste: neplata la timp, disponibilizari, acumulare de arierate”, spune Oana Simion de la Novei Medical.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Nu as putea spune ca suntem un model. Suntem o veriga intr-un lant si este imposibil sa avem un altfel de comportament”, adauga John Cusa de la Tornado, care precizeaza ca firma pe care o conduce isi achita angajamentele in timp util, astfel incat increderea intre parteneri sa fie mentinuta.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Oricum, in lipsa unor masuri adecvate, este de asteptat ca blocajul financiar sa inceapa sa afecteze din ce in ce mai multe companii; datele contabile ale lunii decembrie, luate probabil in calcul de companiile care se declara putin sau deloc afectate, nu sunt relevante din cauza perioadei sarbatorilor, a veniturilor mai mari ale cetatenilor si a cheltuielilor suplimentare.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Asa ca ipoteza unui blocaj “repartizat” fiecarei companii proportional cu cota de piata detinuta este probabila; situatia va diferi, din acest punct de vedere, de ceea ce s-a petre\u00adcut in deceniul trecut, cand cele mai afectate au fost companiile furnizoare de utilitati, cateva banci si mari companii de stat. Atunci, blocajul financiar ajunsese sa reprezinte peste 60% din PIB, un fenomen singular, care nu s-a regasit la aceeasi intensitate in nicio alta economie in tranzitie. La asemenea dimensiuni, blocajul a “ieftinit” companiile scoase la privatizare, a afectat evolutia altora, a devalizat banci si institutii financiare si, cateodata, a stat la baza acumularii de capital de catre intreprinzatorii acelei perioade.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Era un ciclu reluat la nesfarsit”, spune profesorul universitar Aureliu Leca, presedinte si director general al fostei regii de electricitate RENEL. Compania a fost ani de zile unul din finantatorii economiei, pentru ca intarzierile la plata electricitatii erau o practica curenta, in timp ce orice tentativa de a limita companiile rau platnice era stinsa de interventii guvernamentale, sensibile la eventualele pericole de natura sociala. “Cumparai combustibil, produceam energie, o livram consumatorilor, o parte din acestia nu plateau. Drept urmare, nu erau bani pentru furnizori, iar furnizorii nostri erau minerii, turbulenti in acea perioada. Angajam credite la banci, dar costurile acestora ne aduceau pierderi importante”, explica astazi Leca. O solutie a fost trecerea la datoria publica a unor sume importante, dar costurile blocajului financiar sunt mai mari si s-au reflectat si in alte zone. Caderea Bancorex, de exemplu, a fost determinata si de multele contracte de achizitie de combustibil pentru sistemul energetic romanesc.<\/p>\n

Citeste continuarea artcolului pentru a afla cum cred companiile ca ne va fi influentata viata de blocaul financiar<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Fosta banca de comert exterior a fost ceea ce analistul Dragos Cabat numeste “institutie financiara permisiva”, care actioneaza nu numai in baza principiilor comerciale, ci si la solicitari din mediul politic sau guvernamental, si astfel de cazuri exista si acum. “Oricum, nu vom avea banci sau mari jucatori care vor cadea, ceea ce este bine, dintr-un anumit punct de vedere. Dar din punctul de vedere al sistemului va fi rau, mai ales ca volumul de afaceri este acum mult mai mare decat era in urma cu 10 – 15 ani”, spune Cabat. Ce este de facut? Pentru companii, ceea ce unii numesc “disciplina financiara” si altii “respectarea contractelor” ar trebui sa fie reguli de baza. Constantin Tampiza, direc\u00adtorul Lukoil Romania, spune ca isi pena\u00adli\u00adzeaza clientii care nu platesc cu un procent ce depaseste dobanda bancara si ca nu se sfieste sa “semneze” falimentul unor companii. A fost cazul unui transportator cu care Lukoil colabora, care avea credit bancar; “la sfarsitul anului trecut, banca i-a inchis linia de finantare, el a intrat in incapacitate de plata, iar eu i-am stopat livrarea de carburanti”, ceea ce a reprezentat practic falimentul firmei.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Primul val al blocajului financiar a durat mult timp si din cauza factorilor sociali – dorinta autoritatilor de a evita miscari de protest sindical in urma inchiderii sau a sanctionarii companiilor rau-platnice, de exemplu. Intr-o Romanie a anului 2008, in care sectorul privat a devenit cel mai puternic, care sunt modalitatile de actiune pentru recuperarea datoriilor?<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pe cale amicala, amiabila, in primul rand, spune Elena Tarola de la compania furnizoare de servicii financiare Data Conta Abilitate. “O actiune in instanta este posibila, dar costisitoare si mancatoare de timp, iar in Romania nu exista o traditie in materie de litigii comerciale.” “Nu excludem varianta justitiei, dar este ultima solutie”, confirma si Oana Simion.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pe de alta parte, avocatii vorbesc de tot mai dese litigii de natura comerciala si cred ca tendinta se va pastra. “Cu siguranta vom asista la o crestere semnificativa a cererii de servicii avocatiale in domeniul\u00a0litigiilor. Aceasta crestere a cererii reprezinta un indicator important, dar el vine ca o confirmare a blocajului financiar, pentru ca mai intai apare blocajul financiar si acest blocaj determina litigiul. Blocajul financiar reprezinta o situatie cu un mare potential litigios”, spune Romeo Cosma, managing partner al Cosma & Asociatii. Produ\u00adcatorii sunt fortati sa vanda pentru a justifica productia, cumparatorii nu au bani pentru ca nu se pot credita si atunci se cumpara pe credit furnizor. Riscul de neincasare insoteste orice vanzare pe credit. “Nivelul arieratelor va fi determinat de nivelul lichiditatilor disponibile. Barterul va redeveni o deprindere necesara”, crede Cosma.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pentru reaparitia blocajului financiar se fac vinovate nu numai companiile sau criza, ci si guvernele, oricare ar fi fost culoarea politica a acestora. “Situatia ar fi putut fi prevenita acum cativa ani, prin schimbarea structurii economiei, prin incetinirea creditarii populatiei si printr-o crestere economica sanatoasa”, crede Dragos Cabat.Iar pentru autoritatile statului “flexibilitate” ar fi cuvantul. Flexibilitatea de care dau dovada Statele Unite si care nu se regaseste in Germania sau in Romania.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In SUA, autoritatile au relaxat sistemul fiscal in momentul in care au aparut primele probleme si astfel companiile au putut dispune de lichiditati; au fost, pentru acestea, prelungite termenele de plata ale taxelor, unele impozite au disparut, altele au fost reduse sau firmele au fost scutite de plati. In Europa sistemul este mai dur in ceea ce priveste forta de munca sau taxele, iar “supapele” sunt furnizorii, care isi primesc banii mai tarziu, sau clientii, care sunt fortati sa plateasca mai repede.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Flexibilitatea invocata costa, se reflecta in deficite, deficite care sunt oricum in crestere din cauza crizei. Analistii cred ca acest cerc vicios ar putea fi rupt, in cazul Romaniei, de sistemul bancar si de institutiile financiare internationale. “Sistemul bancar trebuie sa aduca lichiditate si incredere pe piata, sa reia ciclul de creditare, sa dea bani, suficient de multi si ieftini. Daca vom incheia si acordul cu FMI, vom finanta deficitul, iar presiunea pe finantarea externa va scadea”, spune Cabat.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Increderea este antidotul crizei si in opinia lui Radu Limpede. “Se va propaga sector cu sector, la constructori si in industria materialelor de constructii, in sistemul bancar, care va realiza ca statul sustine cererea agregata, pe urma in fiecare industrie dependenta de investitii. Privatul, motorul in toate epocile, mai putin in cea actuala, asteapta <leadership> politic.”<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Dan Sucu<\/strong> – Mobexpert, mobilier<\/div>\n
“Cel mai bine rezista cei aflati in pozitii mono\u00adpoliste, si ma refer aici la toti furnizorii de utilitati sau de materii prime. Ei incearca sa transfere efectele crizei catre procesatori.”<\/div>\n
“Practic, procesatorul roman se vede prins in cleste de presiunea furnizorilor de materii prime si utilitati, care refuza sa scada preturile pe fondul scaderii cererii si al fluctuatiilor de curs valutar, si de presiunea clientilor care nu vor si nu pot sa preia cresteri de preturi ale produsului final.”<\/div>\n
“Pentru a se proteja de efectele crizei, furni\u00ad\u00adzorii prefera sa inchida capacitati de productie decat sa scada preturile. Aceasta va duce, mai devreme sau mai tarziu, la blocaje.”<\/div>\n
“Mai apare un fenomen care il defavori\u00adzeaza pe antreprenorul autohton, si anume accentuarea unui comportament economic de tip nationalist al companiilor straine prezente la noi in piata. Se protejeaza intre ei. In acest context economic, francezii vor cumpara de la francezi, nemtii de la nemti, austriecii de la austrieci. Un comportament valabil si in propriile lor piete, in relatia cu propriii lor consumatori. Consumatorul francez, neamt, austriac sau britanic
\nstie ce inseamna sa isi ajute economia autohtona, fara sa se apeleze la masuri care sa fie percepute ca protectioniste la nivel european. Producatorul sau antreprenorul roman poate ajunge sa se simta strain in propria economie, in conditiile in care acest tip de solidaritate este inca insuficient prezent pe piata locala.”<\/div>\n
“Nu in ultimul rand, incetinirea cresterii economice va atrage dupa sine si incetinirea dezvoltarii firmelor cu capital autohton.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Theo McCann<\/strong> – “Constantinovici, McCann si Asociatii”<\/div>\n
“Foarte\u00a0multi avocati vor fi implicati in cazuri de insolventa comerciala. Numarul procese\u00adlor de insolventa a crescut fara precedent in ultimele sase luni, ceea ce este simptomatic pentru perioada de criza pe care o traversam. Nu mai putin insa ar fi de semnalat si folosirea abuziva a dispozitiilor legii insolventei de catre comerciantii care incearca sa-si recupereze debitele cu eludarea dispozitiilor procedurale privind litigiile comerciale si a taxelor de timbru.”<\/div>\n
“Pentru piata de avocatura, criza apare ca o oportunitate pentru adaptarea si diversificarea serviciilor legale.”<\/div>\n
“Blocajul financiar, impus partial si de banci creeaza un cerc vicios. Bancile nu acorda credite sau suplimentari de credite marilor investitori si uite asa ei nu isi pot finanta sau finaliza proiectele si intra in colaps. Inclusiv oprirea sau restrictionarea creditarii catre populatie a blocat piata de real estate si implicit pe cea de constructii.”<\/div>\n
\u00a0“Situatia se va debloca la un moment dat, cu putin noroc chiar in a doua jumatate a anului. Dar norocul acesta se traduce prin masuri economice si administrative dibace, de dezghetare a mijloacelor de finantare pentru investitori si, desigur, de evolutia economica internationala.”<\/div>\n
“Piata avocaturii va trebui sa se adapteze cererii de servicii previzibile pe fondul crizei. Onorariile vor fi cel mai probabil colectate din proiecte mai multe si de mai mica valoare decat din proiecte foarte mari, sub aspect valoric. Suntem convinsi ca vor exista reorganizari ale caselor de avocatura si reorientarea serviciilor mai mult catre regandirea strategiilor de business decat investitii.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Daniela Nitu<\/strong> – Data Conta Abilitate SRL, servicii financiare<\/div>\n
“Am in jur de 50 de clienti, companii mari si mici, din toate domeniile de activitate. Impresia mea este ca firmele, manate de sentimentul negativ care se manifesta si despre care cred ca este principala manifestare a ceea ce numim criza, incearca sa isi reduca cheltuielile si isi aleg prioritatile. In topul platilor sunt furnizorii de utilitati, urmeaza salariile, pe urma partenerii de afaceri si la urma de tot este bugetul statului, iar intre firme banii circula, cu o relativa intarziere, dar circula.”<\/div>\n
“Privind documentele lunii decembrie, bilantul nu este ingrijorator, numarul clientilor cu bani pe drum nu este in crestere si cred ca multi isi primesc banii cu aceeasi regularitate ca pana acum. In neregula nu este relatia dintre companii, ci scaderea incasarilor, reducerea cheltuielilor consumatorilor.”<\/div>\n
“Un pericol este faptul ca unii isi vor face din criza un instrument de castig: se vor eschiva de la plati sau obligatii, nu vor plati un partener mai indulgent si vor prefera sa ruleze banii, sa ii inmulteasca sau sa incaseze pur si simplu dobanda bancara.”<\/div>\n
“Administratiile Financiare au inceput sa trimita scrisori pentru sume chiar mici si incearca sa forteze plata acestora, prin amenintari cu executarea silita, blocand conturi, calculand penalizari. In relatia cu statul, poti intarzia efectuarea unei plati, dar tot esti obligat sa o faci.”<\/div>\n
“Nu cred ca situatia dinainte de anul 2000 se va repeta, in privinta blocajului financiar. Oamenii de afaceri s-au lovit cu capul de grinda de mai multe ori si au invatat, au fost nevoiti sa invete cum se lucreaza in mediul capitalist. Va fi o triere, dar cei ce muncesc vor supravietui.”<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Constantin Tampiza<\/strong> – Lukoil, industria petroliera<\/div>\n
“Luna ianuarie o voi termina pe minus, pentru prima oara in ultimii trei ani. Din cauza clientilor carora le-am oprit furnizarea cu benzina, dar si din cauza scaderii consumului, vanzarile din statii au fost in ianuarie 2009 la 75% din vanzarile din ianuarie 2008. O cauza poate fi si ca nu fost aprobat bugetul, iar companiile finantate de stat nu au prea avut bani.”<\/div>\n
“Consecintele acestei crize pot fi mai grave decat cele din ‘90, pentru ca sunt afectati absolut toti actorii pietei economice.”<\/div>\n
“Pe deasupra, trebuie sa fie o conciliere sociala, trebuie sa cada de acord toata lumea ca trebuie sa luptam impreuna; noi acum nu avem incredere unul in altul si asta ne sapa groapa mai adanca. Recunosc ca nici eu nu mai am increderea dinainte, am devenit mult mai strict cu clientii, nu ii mai pasuiesc.”<\/div>\n
“Toti spun ca nu sunt lichiditati in economie: lipsa de finantare inseamna ca nu sunt bani nici la producator, nici la consumator, astfel ca statul pierde de doua ori.”<\/div>\n
“Am redus costurile cu 5%, destul de dur: benzina angajatilor pe masinile de serviciu a scazut la jumatate, convorbirile telefonice sunt limitate, iar angajatii cu varsta de pensionare se pensioneaza. Diminuarea cheltuielilor cu 5% e buna, dar nu ma ajuta cand mie mi-au scazut incasarile cu 25%.”<\/div>\n
“Nu va fi blocaj financiar in economie, pentru ca administratia constientizeaza necesitatea finantarii, de la FMI sau de oriunde, ca banii nu au miros si sunt buni, numai sa vina. Daca nu vor exista aceste finantari, va fi blocaj si exista riscul sa intram intr-un cerc vicios ca Ucraina.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Narcis Mihai <\/strong>– Lekkerland Convenience, distributie<\/div>\n
“Privind in ansamblu, incetinirea
\ncreditarii este prezenta in cadrul multor firme, insa in cazul companiilor solide nu se pune problema lipsei banilor. Totodata, cresterea dobanzilor practicate duce implicit la cresterea costurilor in general cu cel putin cateva sute de mii de euro anual, ceea ce in cadrul firmelor mai mici este foarte greu de suportat, iar in cadrul distribuitorilor mari se va reflecta in cresterea costurilor cu 0,5%-2%, in functie de finantare.”<\/div>\n
“Va urma o perioada instabila, in care termenele de plata nu vor mai fi respectate, ducand astfel la incetarea multor contracte, magazinele mici vor fi in acelasi timp afectate, iar distribuitorii se vor concentra asupra magazinelor care isi respecta conditiile.”<\/div>\n
“Valoarea arieratelor va creste progresiv, aparand sau marind bonusarea pentru plata la termen scurt sau cash.”<\/div>\n
“Inca de la sfarsitul anului trecut a inceput sa se simta o incordare in piata in ceea ce priveste creditarea si implicit rulajul dintre companii, in special in cazul clientilor de clasa medie si mica.”<\/div>\n
“Partenerii traditionali, in special
\nretelele importante de benzinarii, ca si o parte din retaileri, se achita bine de aceasta sarcina, insa sunt si retele de magazine care folosesc diferite procedee pentru a intarzia, dand vina pe anumite greseli la facturare sau semne de punctuatie.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Alexandru Paius<\/strong> – Image, relatii publice<\/div>\n
“In primul rand clientii manifesta o anumita prudenta in anuntarea bugetelor alocate comunicarii pentru 2009 si acest lucru ingreuneaza considerabil intocmirea bugetului agentiei pentru anul in curs. Acesta e motivul pentru care si contractele noastre cu furnizorii traditionali sunt deocamdata amanate. Si folosesc cuvantul prudenta pentru ca este vorba despre o stare de incer\u00ad\u00adti\u00adtudine, normala in contextul actual, cu privire la evo\u00adlutia afacerilor clientilor pentru acest an. Si acest lucru este poate chiar mai grav decat stabilirea unor obiective de business in scadere. Iar domeniile de activitate ale clientilor pentru care lucram in prezent sunt destul de diverse, de la FMCG, pana la farma.”<\/div>\n
“Nu pot sa spun ca in industria noastra se simte deja acumularea de arierate, dar exista semne clare ca intr-acolo ne vom indrepta, daca lucrurile se vor deteriora. Trebuie sa spun insa ca ianuarie si chiar februarie, in industria de comunicare, sunt luni in care de regula activitatea nu este foarte intensa; in aceasta perioada se stabilesc bugetele si se fac strategiile pentru anul in curs. Astfel incat, in acest moment, este greu sa-mi dau seama cum vor evolua lucrurile in viitor.”<\/div>\n
“Contractele pe care le-am semnat pentru acest an cu clientii nostri au termene de plata mai mari, comparativ cu cele de anul trecut. Si de fapt am constatat aceasta solicitare din partea clientilor nostri inca de la sfarsitul anului trecut.”<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Simptomele de pana acum ale crizei au fost reducerea creditarii, scaderea consumului si prabusirea pietei de capital, dar, cum raul incepe sa afecteze din ce in ce mai mult economia reala, devin din ce in ce mai evidente noi manifestari. Blocajul financiar, care a afectat economia romaneasca un deceniu si jumatate, revine. Cum va evolua, de ce trebuie sa se fereasca companiile, ce trebuie sa faca executivii si de unde ar putea veni ajutorul?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,7208],"tags":[9423,466,9817,485,188,7136,30,60,7203],"class_list":["post-12624","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-servicii-financiare","tag-blocaj","tag-capital","tag-consum","tag-credite","tag-economie","tag-finante","tag-imobiliare","tag-piata","tag-resurse-umane"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12624","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12624"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12624\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12624"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12624"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12624"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}