{"id":12613,"date":"2009-02-03T19:58:00","date_gmt":"2009-02-03T19:58:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12613"},"modified":"2026-04-02T13:17:07","modified_gmt":"2026-04-02T13:17:07","slug":"exista-casa-perfecta-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12613","title":{"rendered":"Exista casa perfecta?"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/p>\n

Dar cum e o casa in care de fapt nici nu exista o centrala? In casa lui Berthold Kaufmann exista, ca sa fim sinceri, un radiator pentru cazuri de avarie, dar nici el nu este in functiune. Chiar in cele mai reci nopti din centrul Germaniei, noua casa a lui Kaufmann si celelalte asemanatoare din jurul ei isi extrag toata caldura si apa calda de care au nevoie doar din cantitatea de energie care e de obicei necesara pentru un uscator de par.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Nici nu te mai gandesti la temperatura – casa se adapteaza singura”, spune Kaufmann, uitandu-se la fiica sa de doi ani, imbracata intr-un tricou, cum isi mananca sandvisul in spatiosul living, ale carui usi de sticla dau intr-un spatiu exterior de luat masa. Noua lui casa foloseste circa o zecime din energia necesara pentru incalzire pe care o consuma casa parintilor sai, ce are dimensiuni comparabile.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Arhitectii din multe tari, incercand sa atinga standarde tot mai inalte de eficienta energetica, proiecteaza case cu o izolare mai buna si cu aparate extrem de eficiente, folosindu-se si de sursele alternative de energie, precum panourile solare si turbinele eoliene.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Conceptul “casei pasive”, care a fost introdus in premiera in acest orasel de 140.000 de locuitori de langa Frankfurt, abordeaza aceasta problema dintr-un alt unghi. Folosind o izolatie foarte groasa si usi si ferestre complexe, arhitectul a proiectat o casa “insulata”, asa ca foarte putina caldura se transmite in exterior si foarte putin frig reuseste sa patrunda in interior. Aceasta inseamna ca o “casa pasiva” nu se incalzeste numai de la soare, ci si de la caldura emisa de aparatele electrocasnice si chiar de corpurile locatarilor.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cu zeci de ani in urma, incercarile de a crea case incalzite solar si fara pierderi de caldura au esuat din cauza aerului care nu circula si a mucegaiului adunat din aceasta cauza. Dar noile “locuinte pasive” folosesc un sistem de ventilatie centrala ingenios. Aerul cald care iese in exterior intalneste aerul rece care intra, transferul de caldura dintre ele avand astfel o eficienta de 90%.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Inainte, mitul era ca daca vrei caldura, trebuie sa ai sistem de incalzire. Scopul nostru este sa cream o casa calda fara consum de energie”, spune Wolfgang Hasper, inginer la Passivhaus Institut din Darmstadt. “Aceasta nu inseamna ca in interior trebuie sa purtam pulovere groase, sa inchidem centrala si sa rezistam aerului rece. Inseamna sa te simti confortabil cu un consum mai mic de energie, iar noi reusim sa facem asta prin reciclarea caldurii.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In intreaga lume se estimeaza ca ar fi cam 15.000 de locuinte pasive, majoritatea construite in ultimii ani in tarile saxone sau in Scandinavia. Prima casa pasiva a fost construita in Darmstadt in 1991 de Wolfgang Feist, un fizician local, dar raspandirea proiectului a fost ingreunata de barierele lingvistice: cursurile si literatura de specialitate erau in special in germana. De altfel, chiar si acum, componentele sunt produse in mare parte in aceasta tara. Industria a luat insa avant in Germania – spre exemplu, scolile din Frankfurt sunt construite cu aceasta tehnica – si se extinde in continuare. Comisia Europeana promoveaza constructia de case pasive, iar Parlamentul European a propus ca noile constructii sa intruneasca standardele de casa pasiva pana in 2011.Armata SUA, care a avut baze multa vreme in aceasta parte a Germaniei, are in vedere constructia de baraci pasive. “Faima proiectului este in plina crestere si ne e greu sa tinem pasul cu cererile”, spune Hasper.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Nabih Tahan, un arhitect californian care a lucrat in Austria timp de 11 ani, se pregateste sa termine in Berkeley una dintre primele case pasive construite in SUA. El conduce un grup de 70 de arhitecti si ingineri din zona San Francisco care promoveaza aceste standarde. “Este o reteta energetica care le suna bine multora”, spune Tahan. “De ce sa nu refolosim aceasta caldura pe care o primim gratis?”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Ironia este insa ca, atunci cand inspectorii din California au cercetat casa din Berkeley ca sa vada daca indeplineste standardele de “cladire verde” (pe care i le-au certificat apoi), Tahan nu a putut primi recunoasterea oficiala si pentru convectorul de caldura, un dispozitiv inca neobisnuit in SUA. “Cand te gandesti la standardele specifice unei case pasive, incepi sa privesti constructiile cu alti ochi”, spune el.<\/p>\n

Aflati in continuare cat costa constructia unei case pasive fata de una conventionala<\/a><\/div>\n

<\/p>\n

Constructiile care sunt certificate drept inchise ermetic ar putea sa le para unora sufocante. (Ca sa obtina aceasta certificare, o cladire trebuie sa treaca un “test de suflu”, in care sa demonstreze ca are pierderi minime de aer sub presiune). De fapt, casele pasive au foarte multe ferestre – desi cele mai multe sunt indreptate spre sud, nu spre nord – si toate pot fi si deschise.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Doar ca o casa pasiva are un ambient diferit fata de casele conventionale, la fel cum o masina electrica se conduce diferit fata de una cu combustibil conventional. Este un soi de uniformitate a aerului si a temperaturii, ca intr-o nava spatiala. Aerul din exterior intra in camere prin filtrele HEPA. Pardoseala de beton din pivnita nu este rece, iar peretii si aerul au in principiu aceeasi temperatura.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
La o privire mai atenta apar insa diferentele tehnice: cand ferestrele sunt deschise, li se vad straturile de sticla si gaz, dar si izolatiile elaborate de la imbinari. Printr-un mic orificiu de langa tavanul din living intra in camera aer curat. In pivnita nu exista nicio centrala, ci doar un aparat masiv care contine convectorul de caldura.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Casele pasive nu au nevoie de interventii din partea locatarilor, dar cei mai multi arhitecti monteaza totusi un comutator cu trei pozitii care poate fi inchis pe perioada concediului sau poate fi comutat pe o pozitie de recirculare mai alerta a aerului cand in casa are loc o petrecere (desi la fel de bine se pot doar deschide ferestrele). “Este foarte important pentru oameni sa simta ca pot influenta sistemul”, spune Hasper.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
S-ar putea sa fie totusi un sistem prea radical pentru cei ce isi doresc sa nu piarda experienta degustarii unei cesti de ciocolata calda intr-o bucatarie friguroasa. Dar nu si pentru altii. “Am crescut intr-o casa mare si veche, care era tot timpul cu zece grade mai rece decat mi-as fi dorit, asa ca am stiut ca imi doresc ceva diferit”, spune Georg W. Zielke, care si-a construit in Darmstadt prima casa pasiva in 2003 si acum proiecteaza doar asemenea tipuri de cladiri.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In Germania, constructia unei case pasive costa cu 5-7% mai mult decat cea a unei case conventionale. Cu o popularitate in crestere si o gama tot mai larga de componente produse in serie, acest gen de cladiri au devenit tot mai ieftine.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Casa pasiva originala a lui Feist – o cladire cubica, cu patru apartamente – arata exact ca proiectul stiintific care a fost gandit sa fie. Dar noile case pasive au acum diferite forme si stiluri. Institutul Passivhaus, pe care Feist l-a fondat in urma cu zece ani, continua sa faca cercetari, sa scoleasca arhitecti si sa testeze locuinte ca sa se asigure ca vor indeplini standardele. Institutia are acum parteneri in Marea Britanie si in SUA.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Totusi, mai sunt destule probleme in calea acceptarii acestei idei, chiar si in Europa. Pentru ca o casa pasiva cu adevarat necesita o imbinare intre constructie, soare si climat, arhitectii trebuie sa fie atenti la alegerea ampla\u00adsamentului. Incalzirea unei case pasive s-ar putea sa nu fie posibila intr-o vale umbroasa din Elvetia sau pe o artera urbana care nu-ti ofera expunere sudica pentru niciun perete. Cercetatorii se intreaba daca acest concept va functiona in zone cu climat mai cald – unde convectorul de caldura ar trebui sa fie folosit invers, ca sa tina aerul rece inauntru si pe cel cald in afara.\u00a0\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pe de alta parte, cei care isi doresc niste vile sau conace pasive vor fi dezamagiti. Formele compacte sunt mai usor de etansat, in vreme ce casele cu suprafata mare sunt dificil de izolat si incalzit. Cele mai multe case pasive permit o suprafata de circa 45 mp\/persoana, un spatiu confortabil, dar nu luxos. Hasper spune ca aceia care-si doresc sute de metri patrati ar trebui sa caute alt tip de proiect: “Sunt si oameni care cred ca au nevoie de un spatiu atat de extins ca sa traiasca”, spune el, “dar cu ei e alta discutie”. <\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De afara, casele stilate vopsite in gri si portocaliu ale cartierului Kranichstein din orasul german Darmstadt nu au nimic neobisnuit. Dar aceste case fac parte dintr-o revolutie in design: fara podele reci, fara curent de aer rece, fara tremurat sub patura pana cand intra in functiune centrala.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[188,11284,7641,7183],"class_list":["post-12613","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-economie","tag-inovatii","tag-inventii","tag-tendinte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12613","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12613"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12613\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33230,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12613\/revisions\/33230"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12613"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12613"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12613"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}