\n\u00cen toate \u0163\u0103rile Uniunii Europene, cultele asumate de stat (recunoscute sau \u00eenregistrate) beneficiaz\u0103 cel pu\u0163in de toate avantajele acordate organiza\u0163iilor non-profit: statele nu percep impozit pe l\u0103ca\u015furile de cult, dona\u0163iile f\u0103cute cultelor nu sunt taxate, iar personalul clerical beneficiaz\u0103 fie de un sprijin direct, fie de scutiri de taxe \u015fi impozite, pentru facilitarea misiunii sale. Asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een institu\u0163iile publice este finan\u0163at\u0103 de stat, ca o consecin\u0163\u0103 a garant\u0103rii libert\u0103\u0163ii religioase \u015fi de cult, arat\u0103 un studiu al Reprezentan\u0163ei Patriarhiei Rom\u00e2ne de la Bruxelles.<\/p>\n
\nTotodat\u0103, \u00een majoritatea \u0163\u0103rilor Uniunii Europene, venitul realizat de culte din activit\u0103\u0163i lucrative este scutit de impozit, dac\u0103 este reinvestit \u00een activit\u0103\u0163i de interes public, printre care se num\u0103r\u0103 \u015fi activit\u0103\u0163ile culturale.<\/p>\n
\n\u00cen toate \u0163\u0103rile cuprinse \u00een studiu, dona\u0163iile directe – chetele, colectele, pl\u0103\u0163ile f\u0103cute cu ocazia serviciilor religioase – nu sunt impozitate, iar sumele primite de personalul de cult din aceste fonduri nu sunt nici ele impozabile.<\/strong><\/p>\n \nDe asemenea, potrivit studiului, \u00een multe \u0163\u0103ri ale Uniunii Europene, personalul de cult beneficiaz\u0103 de reduceri ale contribu\u0163iilor sociale, iar producerea \u015fi comercializarea obiectelor de cult sunt reglementate \u00een avantajul cultelor, fie prin scutirea de taxe, inclusiv taxe vamale, fie prin exonerarea par\u0163ial\u0103 de alte taxe \u015fi impozite.<\/p>\n \n\u00cen Fran\u0163a, statul nu recunoa\u015fte \u015fi nu finan\u0163eaz\u0103 cultele, iar \u00een Irlanda, Constitu\u0163ia prevede o separa\u0163ie rigid\u0103 \u00eentre stat \u015fi culte \u015fi interzice orice form\u0103 de subven\u0163ie direct\u0103, astfel c\u0103 bisericile se autofinan\u0163eaz\u0103.<\/p>\n \nAustria<\/strong><\/span><\/p>\n \nFondurile atribuite celor 14 culte \u015fi comunit\u0103\u0163i religioase recunoscute legal provin dintr-o “tax\u0103 pentru Biseric\u0103” (aproximativ 1% din venituri), perceput\u0103 de stat, laolalt\u0103 cu celelalte impozite. Orice cet\u0103\u0163ean poate cere \u00eencetarea pl\u0103\u0163ii acestei taxe, caz \u00een care suma respectiv\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie colectat\u0103, dar este direc\u0163ionat\u0103 de stat c\u0103tre alte entit\u0103\u0163i de interes public. Sunt scutite de taxe dona\u0163iile destinate institu\u0163iilor na\u0163ionale ale cultelor recunoscute \u015fi altor persoane juridice care au scop bisericesc.<\/p>\n \nPentru cele 14 culte recunoscute, statul finan\u0163eaz\u0103, de asemenea, organizarea orelor de religie \u00een toate \u015fcolile publice \u015fi asisten\u0163a spiritual\u0103 acordat\u0103 persoanelor private de libertate.<\/p>\n Belgia<\/strong><\/span><\/p>\n \nStatul belgian recunoa\u015fte personalitatea juridic\u0103 a \u015fase culte: Biserica Romano-Catolic\u0103 \u015fi cea Protestant\u0103 (din 1802), Biserica Anglican\u0103 \u015fi Cultul Mozaic (din 1870), Comunitatea Islamic\u0103 (din 1974) \u015fi Biserica Ortodox\u0103 (din 1985). Pentru toate acestea, Constitu\u0163ia prevede plata integral\u0103 a salariilor \u015fi a pensiilor pentru personalul de cult din bugetul de stat, precum \u015fi o serie de subven\u0163ii pentru acoperirea utilit\u0103\u0163ilor legate de spa\u0163iile de cult. De asemenea, comuna (autoritatea local\u0103) poate pune la dispozi\u0163ia personalului de cult o locuin\u0163\u0103 de serviciu \u015fi particip\u0103 la acoperirea deficitului entit\u0103\u0163ii juridice destinate s\u0103 gestioneze patrimoniul material al comunit\u0103\u0163ii parohiale. Cultele pot solicita, de asemenea, ajutor material pentru construc\u0163ia \u015fi renovarea cl\u0103dirilor proprii.<\/p>\n \n\u00cen ceea ce prive\u015fte propriet\u0103\u0163ile imobiliare ale cultelor recunoscute, nu se percepe impozit pe venitul provenit din exploatarea lor. Nu se pl\u0103te\u015fte impozit nici pe imobilele (sau p\u0103r\u0163ile din imobil) destinate celebr\u0103rii cultului. Restul reglement\u0103rilor fiscale sunt identice celor aplicate asocia\u0163iilor f\u0103r\u0103 scop lucrativ.<\/p>\n \nBulgaria<\/strong><\/span><\/p>\n \nCultele \u00ee\u015fi asigur\u0103 finan\u0163area din fonduri proprii \u015fi din subven\u0163ii care pot fi acordate de stat prin Legea Cultelor (2002). Statul sprijin\u0103 activitatea \u00een domeniul asisten\u0163ei religioase \u015fi a asisten\u0163ei sociale a cultelor \u00eenregistrate, acestea fiind asimilate entit\u0103\u0163ilor non-profit. Pot fi acordate subven\u0163ii pentru construirea \u015fi restaurarea loca\u015furilor de cult. Dona\u0163iile sunt scutite de impozite, iar imobilele care sunt utilizate pentru oficierea cultului liturgic sunt scutite de taxe \u015fi impozite, dona\u0163iile sunt neimpozabile.<\/p>\n \nCehia<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen Cehia, 33 de culte \u015fi comunit\u0103\u0163i religioase sunt recunoscute de stat la dou\u0103 niveluri: 16 dintre acestea, \u00eenregistrate la primul nivel (inferior), beneficiaz\u0103 doar de o serie de beneficii fiscale, iar celelalte 17 primesc \u015fi asisten\u0163\u0103 material\u0103 direct\u0103 din partea statului. Cultele se autofinan\u0163eaz\u0103, dar statul particip\u0103, cu aproximativ 80 la sut\u0103, la constituirea venitului personalului de cult. Cultele \u00eenregistrate sunt exonerate de taxele funciare, de impozitul pe venitul realizat din chete \u015fi de taxele vamale pentru obiectele de cult.<\/p>\n \nNou\u0103 din cele 17 culte recunoscute la nivelul superior au \u015fi dreptul de a organiza ore de educa\u0163ie religioas\u0103 \u00een \u015fcolile publice, statul asigur\u00e2nd plata par\u0163ial\u0103 a profesorilor. Tot par\u0163ial este asigurat\u0103 \u015fi plata capelanilor din \u00eenchisori, \u00een vreme ce capelanii militari primesc salariu integral de la stat. Autorit\u0103\u0163ile centrale \u015fi locale particip\u0103, de asemenea, la acoperirea cheltuielilor de construire sau restaurare a l\u0103ca\u015furilor de cult, mai ales c\u00e2nd este vorba de obiective ce fac parte din patrimoniul cultural al \u0163\u0103rii.<\/p>\n \n\u00cen noiembrie 2012, Parlamentul ceh a votat o lege pentru retrocedarea treptat\u0103 \u015fi integral\u0103, pe parcursul a 17 ani, a tuturor propriet\u0103\u0163ilor bisericilor (80 la sut\u0103 revenind Bisericii Romano-Catolice) ori desp\u0103gubirea \u00een bani acolo unde \u00eenapoierea propriet\u0103\u0163ii nu este posibil\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul acestor 17 ani, statul va \u00eenceta acordarea de asisten\u0163\u0103 material\u0103 direct\u0103 c\u0103tre cultele religioase.<\/p>\n \nCipru<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen schimbul patrimoniului pe care Biserica Ortodox\u0103 l-a cedat statului, acesta s-a angajat s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 salariile personalului de cult al Bisericii Ortodoxe, dar \u015fi al celorlalte trei entit\u0103\u0163i cultuale recunoscute prin Constitu\u0163ia republicii – maroni\u0163ii, armenii \u015fi romano-catolicii -, chiar dac\u0103 doar Biserica Ortodox\u0103 a cedat din patrimoniul s\u0103u. Sprijin financiar direct prime\u015fte, de asemenea, comunitatea musulman\u0103.<\/p>\n \nToate institu\u0163iile religioase sunt exonerate de impozitul pe venitul ob\u0163inut din activit\u0103\u0163i religioase, cel provenit din activit\u0103\u0163i economice nef\u0103c\u00e2nd obiectul vreunei reglement\u0103ri legislative speciale Toate materialele de construc\u0163ie, accesoriile l\u0103ca\u015felor de cult \u015fi obiectele de cult (inclusiv ve\u015fmintele), importate pentru nevoi biserice\u015fti de c\u0103tre institu\u0163iile biserice\u015fti sau religioase \u00een general, sunt scutite de taxe vamale. L\u0103ca\u015furile de cult sunt scutite de taxe funciare, iar dona\u0163iile \u00een favoarea cultelor sunt, de asemenea, scutite de taxe.<\/p>\n \nCroa\u0163ia<\/strong><\/span><\/p>\n \nStatul sprijin\u0103, at\u00e2t direct, c\u00e2t \u015fi indirect, activitatea cultelor care \u00eencheie un acord cu Guvernul croat, iar 17 din cele 44 de comunit\u0103\u0163i religioase \u00eenregistrate legal au \u00eencheiat astfel de acorduri. Sprijnul poate consta \u00een plata salariilor \u015fi pensiilor pentru clerici, construirea ori restaurarea de l\u0103ca\u015furi de cult ori subven\u0163ionarea activit\u0103\u0163ilor \u00een domeniul asisten\u0163ei religioase \u015fi al asisten\u0163ei sociale. \u00cen plus, pentru toate cultele recunoscute, veniturile sunt scutite de impozit, precum \u015fi imobilele care sunt utilizate pentru oficierea cultului.<\/p>\n \nDanemarca<\/strong><\/span><\/p>\n \nBiserica Evanghelic\u0103 Luteran\u0103 (BEL) este Folkekirke (Biseric\u0103 na\u0163ional\u0103 sau Biseric\u0103 a poporului), singura care prime\u015fte finan\u0163are direct\u0103 de la stat, ce reprezint\u0103 aproximativ 12 la sut\u0103 din bugetul s\u0103u. \u00cen schimbul acestei sume, BEL se ocup\u0103 \u015fi de administrarea cimitirelor, de registrul eviden\u0163ei popula\u0163iei, prin \u00eenregistrarea na\u015fterilor, c\u0103s\u0103toriilor, decesurilor etc. Cealalt\u0103 parte a bugetului bisericii, mult mai consistent\u0103, provine dintr-o tax\u0103 (impozit bisericesc), pl\u0103tit\u0103 numai de membrii BEL, colectat\u0103 \u00eens\u0103 tot de stat, laolalt\u0103 cu celelalte taxe. BEL este exonerat\u0103 de impozitul funciar \u015fi de impozitul pe imobilele biserice\u015fti.<\/p>\n \n\u00cen afar\u0103 de BEL, statul danez mai recunoa\u015fte juridic alte 133 de comunit\u0103\u0163i religioase, dintre care 11 au un statut aparte, fiindu-le recunoscut, \u00eentre altele, dreptul de a oficia c\u0103s\u0103torii, care au \u015fi efect civil. Toate acestea beneficiaz\u0103 de o serie de ajutoare indirecte – dona\u0163iile f\u0103cute c\u0103tre ele pot fi deduse din impozitul anual \u015fi TVA este deductibil\u0103.<\/p>\n \nEstonia<\/strong><\/span><\/p>\n \nCultele se finan\u0163eaz\u0103 \u00een principal din venituri proprii \u015fi din contribu\u0163ii ale credincio\u015filor. Statul particip\u0103 \u00eens\u0103 la \u00eentre\u0163inerea \u015fi conservarea l\u0103ca\u015furilor de cult, acolo unde acestea au o valoare istoric\u0103 sau cultural\u0103. Organiza\u0163iile religioase sunt scutite de impozitul pe venit \u015fi de cel pentru terenul ocupat de cl\u0103diri destinate cultului, iar TVA este redus\u0103 considerabil pentru multe produse \u015fi servicii (de exemplu, 5%, \u00een loc de 18%, pentru electricitate). Statul acord\u0103 un ajutor \u015fi pentru editarea ziarului Bisericii Luterane a Estoniei.<\/p>\n \nStructura confesional\u0103 a societ\u0103\u0163ii estoniene este foarte f\u0103r\u00e2mi\u0163at\u0103, cele mai mari dou\u0103 culte prezente (Biserica Luteran\u0103 \u015fi Biserica Ortodox\u0103 – cu dou\u0103 jurisdic\u0163ii) reprezent\u00e2nd fiecare c\u00e2te nu mai mult de 15% din popula\u0163ie. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, statul estonian recunoa\u015fte juridic alte aproximativ 500 de organiza\u0163ii religioase, termen ce poate acoperi o gam\u0103 destul de larg\u0103 de realit\u0103\u0163i, de la o biseric\u0103 p\u00e2n\u0103 la o simpl\u0103 asocia\u0163ie a minim 12 cet\u0103\u0163eni ori reziden\u0163i.<\/p>\n \nConsiliul Bisericesc estonian, organizat \u00een 1990 \u015fi alc\u0103tuit din 10 biserici cre\u015ftine, este sus\u0163inut financiar de stat. Clericii apar\u0163in\u00e2nd acestor 10 biserici pot fi angaja\u0163i pe posturi de capelani \u00een unit\u0103\u0163ile militare \u015fi penitenciare, salariile fiindu-le pl\u0103tite integral de stat.<\/p>\n \nFinlanda<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen Finlanda, Biserica Luteran\u0103 \u015fi Biserica Ortodox\u0103 au un raport privilegiat cu statul, comparativ cu celelalte aproximativ 80 de comunit\u0103\u0163i religioase. Modul de finan\u0163are a acestor dou\u0103 biserici este reglementat prin lege: Biserica Luteran\u0103 prime\u015fte 1,79%, iar Biserica Ortodox\u0103 0,0014% din impozitul pl\u0103tit de persoanele juridice \u00eenregistrate \u00een Finlanda. De asemenea, persoanele fizice afiliate uneia dintre cele dou\u0103 biserici pl\u0103tesc un anumit procent (1 – 2%) din venituri c\u0103tre aceasta, banii fiind colecta\u0163i de stat, laolalt\u0103 cu celelalte impozite. Sprijin direct poate veni \u015fi din partea administra\u0163iei locale, pentru acoperirea costurilor de operare ale unit\u0103\u0163ilor de cult. Statul pl\u0103te\u015fte, de asemenea, salariile profesorilor de religie, capelanilor militari \u015fi ai celor din penitenciare, capelanii din spitale fiind pl\u0103ti\u0163i direct de culte.<\/p>\n \nCelelalte culte recunoscute pot, la r\u00e2ndul lor, primi un sprijin financiar direct din partea statului, \u00een urma depunerii unei cereri formale \u00een acest sens \u015fi direct propor\u0163ional cu num\u0103rul de membri. \u00cen privin\u0163a finan\u0163\u0103rii indirecte, cultele sunt scutite de impozitul pe venit, iar cimitirele \u015fi imobilele cu destina\u0163ie cultual\u0103 sunt scutite de impozitul funciar.<\/p>\n \nFran\u0163a<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen conformitate cu Legea separa\u0163iei dintre Biseric\u0103 \u015fi Stat, din 9 decembrie 1905, statul nu recunoa\u015fte \u015fi nu finan\u0163eaz\u0103 cultele. Cu toate acestea, exist\u0103 \u00een Fran\u0163a un ajutor indirect, sub mai multe forme: Statul poate s\u0103 acorde garan\u0163ie de stat pentru \u00eemprumuturile pe care le fac asocia\u0163iile cultuale sau asocia\u0163iile eparhiale pentru construirea edificiilor de cult \u015fi poate da \u00een chirie spa\u0163ii destinate cultului, la un pre\u0163 simbolic (un euro pe an). Totodat\u0103, statul sau colectivit\u0103\u0163ile publice, devenind proprietare ale spa\u0163iilor de cult construite \u00eenainte de 1905, trebuie s\u0103 asigure toate repara\u0163iile \u015fi \u00eentre\u0163inerea care incumb\u0103 proprietarului.<\/p>\n \nVenitul ob\u0163inut de clericii catolici este repartizat de Biseric\u0103 din dona\u0163iile directe, neimpozabile, \u015fi constituie un venit neimpozabil.<\/p>\n \nGermania<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen Germania, o organiza\u0163ie religioas\u0103 recunoscut\u0103 ca persoan\u0103 juridic\u0103 de drept public poate numi capelani \u00een spitale, penitenciare \u015fi unit\u0103\u0163i militare \u015fi are dreptul de a colecta o tax\u0103 ce echivaleaz\u0103 cu aproximativ 8 – 9 la sut\u0103 din impozitul pe venit al fiec\u0103rui membru al cultului respectiv. \u00cen practic\u0103, numai c\u00e2teva (cele mai mari) dintre cele peste 180 de culte recunoscute fac uz de acest drept. Taxa este colectat\u0103 de stat, \u00eempreun\u0103 cu restul impozitelor, \u00een schimbul unui comision (3 – 5%). Oricare cet\u0103\u0163ean poate solicita \u00eencetarea pl\u0103\u0163ii acestei taxe, caz \u00een care \u00eenceteaz\u0103 a mai fi considerat membru al cultului respectiv. Impozitul bisericesc \u015fi dona\u0163iile f\u0103cute bisericilor pot s\u0103 fie deduse din impozitul pe salarii \u015fi pe venit.<\/p>\n \nAlte fonduri pot fi acordate de stat cultelor recunoscute pentru \u00eentre\u0163inerea unor cl\u0103diri cu valoare arhitectonic\u0103\/cultural\u0103 deosebit\u0103 sau ca m\u0103suri compensatorii \u00een urma anumitor evenimente istorice (ex: comunitatea evreiasc\u0103 prime\u015fte anual sume \u00eensemnate ca repara\u0163ie istoric\u0103 \u00een urma Holocaustului).<\/p>\n \nGrecia<\/strong><\/span><\/p>\n \nBiserica Ortodox\u0103 din Grecia este biseric\u0103 de stat, finan\u0163at\u0103 \u00een mare parte din fonduri publice. Statul asigur\u0103 salarizarea \u015fi pensiile preo\u0163ilor Bisericii Ortodoxe, precum \u015fi formarea personalului de cult, \u015fi subven\u0163ioneaz\u0103 institu\u0163iile administrative ale Bisericii Ortodoxe \u015fi asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een institu\u0163iile publice.<\/p>\n \nCultele recunoscute juridic sunt scutite de impozitul funciar, impozitul pe cl\u0103diri \u015fi pe venit. Sunt scutite, de asemenea, de taxe transmiterea bunurilor imobiliare, precum \u015fi dona\u0163iile \u015fi succesiunile \u00een favoarea bisericii. Biserica Ortodox\u0103 este exonerat\u0103 de taxele vamale pentru produsele destinate cultului. Cultul israelit beneficiaz\u0103 de o exonerare par\u0163ial\u0103.<\/p>\n \nOdat\u0103 cu criza financiar\u0103 care a lovit Grecia \u00een ultimii ani, regimului fiscal a suferit unele modific\u0103ri. Astfel, printr-o lege din 2010, la fel ca toate celelalte asocia\u0163ii f\u0103r\u0103 scop lucrativ, Biserica este taxat\u0103 cu 20% din veniturile brute. Ceea ce face ca \u00een anul 2011 Biserica Greciei s\u0103 fi pl\u0103tit c\u0103tre stat impozit \u00een valoare de 12,5 milioane de euro.<\/p>\n \nIrlanda<\/strong><\/span><\/p>\n \nConstitu\u0163ia irlandez\u0103 prevede o separa\u0163ie rigid\u0103 \u00eentre stat \u015fi culte \u015fi interzice orice form\u0103 de subven\u0163ie direct\u0103 pentru un cult din Irlanda. \u00cen consecin\u0163\u0103, cultele se autofinan\u0163eaz\u0103, majoritatea fondurilor provenind din contribu\u0163ii ale credincio\u015filor, dona\u0163ii \u015fi exploatarea propriet\u0103\u0163ilor imobiliare.<\/p>\n \nTotu\u015fi, statul acord\u0103 subven\u0163ii \u00eensemnate pentru activit\u0103\u0163ile considerate de utilitate public\u0103: \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (marea majoritate a \u015fcolilor primare \u015fi secundare sunt confesionale), asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u015fi asisten\u0163\u0103 social\u0103. Statul asigur\u0103, de asemenea, plata salariilor pentru capelanii din \u015fcoli, unit\u0103\u0163i militare \u015fi penitenciare, capelani ce apar\u0163in, cel mai des, Bisericii Romano-Catolice, majoritare.<\/p>\n \n\u00cen privin\u0163a regimului fiscal, cultele sunt asimilate entit\u0103\u0163ilor caritabile \u015fi astfel sunt exonerate de taxele funciare \u015fi de impozitul pe capital.<\/p>\n \nItalia<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen Italia, exist\u0103 subven\u0163ii publice pentru l\u0103ca\u015furile de cult, iar 0,8% din impozitul pe venit pl\u0103tit de membri este transferat de stat Bisericii. Statul asigur\u0103 \u015fi plata integral\u0103 a salariilor pentru capelanii din institu\u0163iile publice (unit\u0103\u0163i militare, penitenciare). Dona\u0163iile c\u0103tre cultele admise ca fiind beneficiare ale unei finan\u0163\u0103ri indirecte sunt par\u0163ial deductibile din impozitul pe venit.<\/p>\n \nLetonia<\/strong><\/span><\/p>\n \nConstitu\u0163ia leton\u0103 prevede separarea rigid\u0103 a bisericii de stat, ceea ce exclude, \u00een principiu, posibilitatea oferirii unui sprijin material direct. \u00cen consecin\u0163\u0103, cultele se finan\u0163eaz\u0103, \u00een principal, din fonduri proprii \u015fi din dona\u0163ii ale membrilor. Statul acord\u0103 totu\u015fi subven\u0163ii celor opt culte recunoscute legal, pentru amenajarea \u015fi \u00eentre\u0163inerea spa\u0163iilor de cult, sus\u0163inerea activit\u0103\u0163ii religioase \u015fi a diferitelor activit\u0103\u0163i de interes public. Acelea\u015fi culte pot desemna profesori de religie care s\u0103 activeze \u00een \u015fcolile publice, precum \u015fi capelani \u00een unit\u0103\u0163i militare, penitenciare \u015fi spitale, salariile tuturor acestora fiind pl\u0103tite de stat.<\/p>\n \n\u00centre beneficiile comunit\u0103\u0163ilor religioase \u00eenregistrate se num\u0103r\u0103: scutirea de la plata impozitului pe terenuri \u015fi pe cl\u0103diri, precum \u015fi a impozitului pe venit, neplata TVA pentru contribu\u0163ii \u015fi dona\u0163ii, precum \u015fi posibilitatea deducerii acestora, \u00een anumite limite, din impozitul pe venit, at\u00e2t de c\u0103tre persoanele juridice, c\u00e2t \u015fi de cele fizice. Legea prevede, de asemenea, scutirea de la plata taxelor vamale \u015fi a TVA pentru ajutoarele umanitare sau asisten\u0163a tehnic\u0103 primit\u0103 din afara \u0163\u0103rii.<\/p>\n \nLituania<\/strong><\/span><\/p>\n \nStatul lituanian a optat pentru o recunoa\u015ftere juridic\u0103 a cultelor \u00een trei moduri: grupuri religioase tradi\u0163ionale, grupuri religioase netradi\u0163ionale \u015fi alte grupuri religioase. Grupurile religioase tradi\u0163ionale, \u00een num\u0103r de nou\u0103, sunt singurele care primesc anual un sprijin financiar direct din partea statului, iar acest sprijin poate fi completat de c\u0103tre administra\u0163ia local\u0103. De asemenea, grupurile religioase tradi\u0163ionale pot desemna profesori de religie \u00een \u015fcolile publice, precum \u015fi capelani \u00een unit\u0103\u0163i militare, penitenciare \u015fi spitale, plata salariilor fiind asigurat\u0103 de stat (\u00een practic\u0103, \u00eens\u0103, numai Biserica Romano-Catolic\u0103 are capelani, iar ace\u015ftia numai \u00een unit\u0103\u0163ile militare).<\/p>\n \nCele nou\u0103 culte tradi\u0163ionale sunt scutite de la plata asigur\u0103rilor sociale \u015fi de s\u0103n\u0103tate pentru personalul clerical \u015fi monastic. Acordul cu Biserica Romano-Catolic\u0103 o exonereaz\u0103 pe aceasta de impozitul funciar \u015fi de impozitul general. Statul finan\u0163eaz\u0103, de asemenea, func\u0163ionarea \u015fcolilor confesionale (aproximativ 30 la num\u0103r), \u00een cazul celor romano-catolice pl\u0103tind at\u00e2t costurile de func\u0163ionare, c\u00e2t \u015fi pe cele de capital.<\/p>\n \nLuxemburg<\/strong><\/span><\/p>\n \nBiserica Romano-Catolic\u0103, ce reprezint\u0103 70 la sut\u0103 din popula\u0163ie, \u015fi alte cinci culte religioase recunoscute juridic (ortodox, anglican, reformat, protestant \u015fi mozaic) sunt finan\u0163ate integral de statul luxemburghez, f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 colecteze vreo “tax\u0103 pentru Biseric\u0103”. Aceasta \u00eenseamn\u0103 plata salariilor \u015fi a asigur\u0103rilor sociale \u015fi de s\u0103n\u0103tate pentru personalul clerical \u015fi o bun\u0103 parte din cel neclerical (administra\u0163ie, catehe\u0163i etc.), \u00eentre\u0163inerea \u015fi construirea de noi l\u0103ca\u015furi de cult, finan\u0163area organiz\u0103rii educa\u0163iei religioase \u00een \u015fcolile publice \u015fi a asisten\u0163ei religioase \u00een institu\u0163ii publice, finan\u0163area \u015fcolilor confesionale, precum \u015fi a unui seminar teologic romano-catolic.<\/p>\n \n\u00cen privin\u0163a regimului fiscal, cele \u015fase culte recunoscute, ca \u015fi toate celelalte asocia\u0163ii religioase \u00eenregistrate, au un statut similar funda\u0163iilor \u015fi organiza\u0163iilor non-profit, care implic\u0103 neimpozitarea veniturilor din activit\u0103\u0163i nelucrative, neimpozitarea l\u0103ca\u015furilor de cult etc.<\/p>\n \nMalta<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen Malta, de\u015fi Biserica Romano-Catolic\u0103 este, potrivit Constitu\u0163iei, biseric\u0103 de stat, principalul s\u0103u venit \u00eel reprezint\u0103 cel ob\u0163inut din titlurile de stat cu care a fost desp\u0103gubit\u0103 pentru patrimoniul na\u0163ionalizat. O alt\u0103 surs\u0103 sunt dona\u0163iile. De asemenea, se pot ob\u0163ine subven\u0163ii din partea statului pentru activit\u0103\u0163ile de interes public. Statul finan\u0163eaz\u0103 organizarea educa\u0163iei religioase \u00een \u015fcolile publice, subven\u0163ioneaz\u0103 \u015fcolile confesionale \u015fi asigur\u0103 asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een institu\u0163iile publice.<\/p>\n \nNu exist\u0103 un regim fiscal special pentru cultele religioase, ele fiind asimilate, din acest punct de vedere organiza\u0163iilor non-profit. Totu\u015fi, Biserica Romano-Catolic\u0103 poate beneficia de unele exoner\u0103ri, par\u0163iale sau integrale, de la plata anumitor impozite (nu pl\u0103te\u015fte impozit pe beneficiu, pe imobilele destinate cultului etc.).<\/p>\n \nOlanda<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen Olanda, este exclus\u0103 finan\u0163area direct\u0103 a vreunui cult religios, l\u0103s\u00e2nd, totu\u015fi, posibilitatea acord\u0103rii de asisten\u0163\u0103 indirect\u0103 \u015fi chiar a unor subven\u0163ii ocazionale c\u0103tre cultele recunoscute juridic. Astfel, autorit\u0103\u0163ile centrale \u015fi locale contribuie la \u00eentre\u0163inerea l\u0103ca\u015furilor de cult cu valoare istoric\u0103. \u00cen plus, legea prevede posibilitatea aloc\u0103rii de fonduri pentru construirea a noi l\u0103ca\u015furi de cult pentru cultele minoritare, \u00een baza principiului garant\u0103rii active a libert\u0103\u0163ii religioase. Acela\u015fi principiu permite statului finan\u0163area \u00een diferite grade a asisten\u0163ei religioase \u00een institu\u0163ii publice (penitenciare, unit\u0103\u0163i militare, spitale, aziluri pentru b\u0103tr\u00e2ni). Statul subven\u0163ioneaz\u0103, de asemenea, \u015fcolile \u015fi unit\u0103\u0163ile medicale confesionale.<\/p>\n \nCultele sunt exonerate total sau par\u0163ial de taxele pe dona\u0163ii cu scop religios \u015fi beneficiaz\u0103 de o reducere a taxelor pentru electricitate \u015fi a celor pentru transferul de proprietate.<\/p>\n \nPolonia<\/strong><\/span><\/p>\n \nPeisajul confesional polonez este dominat de Biserica Romano-Catolic\u0103, ce reprezint\u0103 aproape 90 la sut\u0103 din popula\u0163ie \u015fi ale c\u0103rei raporturi cu statul sunt reglementate printr-un Concordat. Acorduri asem\u0103n\u0103toare au fost \u00eencheiate de statul polonez cu \u00eenc\u0103 14 culte, alte 158 de comunit\u0103\u0163i religioase fiind \u00eenregistrate. Toate beneficiaz\u0103 de o serie de avantaje fiscale neaccesibile grupurilor religioase ne\u00eenregistrate: sunt exonerate de impozitul pe profitul reinvestit \u00een activit\u0103\u0163ile cu caracter religios, social-cultural, educativ, \u015ftiin\u0163ific sau pentru construirea de imobile destinate activit\u0103\u0163ii religioase. De asemenea, nu pl\u0103tesc taxe funciare pentru l\u0103ca\u015furile de cult, taxe pentru \u00eenregistrarea contractelor civile \u015fi taxe vamale pentru produsele destinate activit\u0103\u0163ilor religioase, sociale sau educative.<\/p>\n \n\u00cen plus, cele 15 culte recunoscute legal beneficiaz\u0103 \u015fi de o serie de mijloace de asisten\u0163\u0103 financiar\u0103 direct\u0103. Banii revin celor 15 culte recunoscute, \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de membri, marea majoritate fiind folosi\u0163i pentru plata asigur\u0103rilor sociale \u015fi de s\u0103n\u0103tate ale personalului clerical, iar restul pentru sus\u0163inerea unor proiecte caritabile \u015fi educa\u0163ionale desf\u0103\u015furate de culte, precum \u015fi pentru renovarea \u015fi consolidarea imobilelor cu valoare istoric\u0103. Cele 15 culte au, de asemenea, dreptul de a organiza educa\u0163ia religioas\u0103 \u00een \u015fcolile publice, precum \u015fi asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een institu\u0163ii publice, costurile fiind acoperite de stat.<\/p>\n \nPortugalia<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen Portugalia se face distinc\u0163ie \u00eentre comunit\u0103\u0163ile religioase \u00een sens general, comunit\u0103\u0163ile \u00eenregistrate \u015fi comunit\u0103\u0163ile statornicite sau \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een societate. Aceast\u0103 ultim\u0103 categorie beneficiaz\u0103 de toate avantajele fiscale ob\u0163inute de Biserica Romano-Catolic\u0103 prin Concordatul din 2004. Statul portughez particip\u0103 la construirea noilor l\u0103ca\u015furi de cult, iar comunit\u0103\u0163ile locale pot ceda teren pentru construc\u0163ii cu caracter religios. Statul subven\u0163ioneaz\u0103 pensiile misionarilor catolici din vechile colonii \u015fi pl\u0103te\u015fte realizarea emisiunilor religioase ale radioului \u015fi televiziunii publice, iar activit\u0103\u0163ile cu caracter religios, inclusiv cele de formare, nu sunt impozabile.<\/p>\n \nDona\u0163iile f\u0103cute entit\u0103\u0163ilor de cult \u00eenregistrate pot fi deduse din venitul impozabil p\u00e2n\u0103 la nivelul de 15% din acesta, iar legea prevede o reducere a contribu\u0163iilor sociale pentru salaria\u0163ii Bisericii, at\u00e2t pentru angajator (8% \u00een loc de 23,75%), c\u00e2t \u015fi pentru salariat (4% \u00een loc de 11%). Cultele statornicite au de ales \u00een fiecare an \u00eentre a le fi returnat\u0103 TVA sau a percepe 0,5% din impozitul pe venit al cet\u0103\u0163enilor care \u00ee\u015fi dau acordul scris \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103.<\/p>\n \nRegatul Unit al Marii Britanii \u015fi Irlandei de Nord<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen Regatul Unit exist\u0103 dou\u0103 biserici de stat – Biserica Angliei (Anglican\u0103) \u015fi Biserica Sco\u0163iei (Prezbiterian\u0103), \u00een vreme ce \u00een Irlanda de Nord, Biserica Romano-Catolic\u0103 reprezint\u0103 cea mai numeroas\u0103 comunitate religioas\u0103. Statul nu intervine foarte mult \u00een domeniul finan\u0163\u0103rii comunit\u0103\u0163ilor religioase. Principala surs\u0103 de finan\u0163are a bisericilor majoritare sunt veniturile ob\u0163inute din exploatarea patrimoniului imobiliar, \u00een vreme ce comunit\u0103\u0163ile religioase minoritare se bazeaz\u0103, \u00een principal, pe contribu\u0163iile \u015fi dona\u0163iile primite din partea credincio\u015filor.<\/p>\n \n\u00cen privin\u0163a regimului fiscal, cultele beneficiaz\u0103 de toate scutirile de care beneficiaz\u0103 asocia\u0163iile caritabile, fiind scutite de taxele funciare, de impozitul pe venit \u015fi de impozitul pe venitul de capital. O excep\u0163ie important\u0103 o reprezint\u0103 fondurile consistente primite mai ales de Biserica Angliei pentru conservarea patrimoniului arhitectonic. O parte important\u0103 din finan\u0163are este sus\u0163inut\u0103 din veniturile realizate de Loteria Na\u0163ional\u0103.<\/p>\n \nRom\u00e2nia<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen Rom\u00e2nia, fiecare cult are propriul sistem de finan\u0163are. Nu exist\u0103 impozit pe cult, dar statul prevede \u00een bugetul s\u0103u linii de credit prin care sunt sus\u0163inute cultele \u00een lucrarea lor considerat\u0103 ca fiind de utilitate public\u0103. Toate cele 18 culte recunoscute sunt egale \u00een privin\u0163a drepturilor de finan\u0163are din partea statului sau a autorit\u0103\u0163ilor publice centrale \u015fi locale, cu respectarea principiului propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii. Legea 489\/2006 prevede c\u0103, \u00een general, cheltuielile pentru \u00eentre\u0163inerea cultelor \u015fi desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor acestora se vor acoperi din veniturile proprii dob\u00e2ndite \u015fi utilizate \u00een conformitate cu statutele lor.<\/p>\n \nCultelor pot stabili contribu\u0163ii benevole din partea credincio\u015filor lor, pentru sus\u0163inerea activit\u0103\u0163ilor pe care le desf\u0103\u015foar\u0103. Ajutorul financiar pe care statul \u00eel acord\u0103 la cererea este stabilit \u00een raport cu num\u0103rul de credincio\u015fi ai cultului respectiv \u015fi cu nevoile reale de subzisten\u0163\u0103 \u015fi activitate \u015fi poate fi folosit \u00een principal pentru cheltuieli de func\u0163ionare, pentru constituirea \u015fi conservarea patrimoniului imobil, pentru activit\u0103\u0163i sociale, culturale \u015fi educative. Sus\u0163inerea financiar\u0103 a cultelor se realizeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte. Statul particip\u0103 \u015fi la salarizarea personalului de cult cu un anumit procent, privilegiind unit\u0103\u0163ile de cult care sunt \u00een dificult\u0103\u0163i financiare. Autorit\u0103\u0163ile locale, la cererea cultelor, pot participa financiar la sus\u0163inerea activit\u0103\u0163ii acestora.<\/p>\n \nCa ajutor material indirect, statul acord\u0103 cultelor facilit\u0103\u0163i fiscal \u015fi avantaje \u00een natur\u0103. Legea permite ca 2% din impozitul pe venit s\u0103 fie atribuit asocia\u0163iilor non-profit sau cultelor. Codul fiscal prevede o exonerare de impozit pentru activit\u0103\u0163ile lucrative ale cultelor prin care sunt finan\u0163ate construc\u0163iile destinate activit\u0103\u0163ilor cu caracter religios, activit\u0103\u0163i de conservare \u015fi restaurare a imobilelor, activit\u0103\u0163i religioase sau educative. Sunt scutite de impozit cl\u0103dirile apar\u0163in\u00e2nd cultelor recunoscute, cu excep\u0163ia celor care sunt folosite pentru activit\u0103\u0163i economice.<\/p>\n \nSlovacia<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen prezent, exist\u0103 18 culte recunoscute formal de statul slovac, \u00een afara lor func\u0163ion\u00e2nd \u015fi altele. Statul asigur\u0103 salarizarea personalului cultelor recunoscute, inclusiv \u00een privin\u0163a asigur\u0103rilor sociale. De asemenea, statul subven\u0163ioneaz\u0103 administra\u0163ia cultelor \u015fi sprijin\u0103 construc\u0163ia, restaurarea \u015fi \u00eentre\u0163inerea l\u0103ca\u015furilor de cult, mai ales acolo unde este vorba de obiective cu valoare patrimonial\u0103. \u00cen plus, statul slovac acord\u0103 un \u00eensemnat sprijin financiar organiza\u0163iilor de asisten\u0163\u0103 social\u0103 catolic\u0103 \u015fi protestant\u0103 (Diakonia).<\/p>\n \nFunda\u0163ii apar\u0163in\u00e2nd cultelor recunoscute pot primi \u015fi 1% din impozitul pe venit al cet\u0103\u0163enilor care \u00ee\u015fi exprim\u0103 formal aceast\u0103 dorin\u0163\u0103. Cultele recunoscute sunt exonerate de impozitul pe dona\u0163ii, de impozitul pe terenurile \u015fi cl\u0103dirile destinate cultului \u015fi form\u0103rii personalului de cult \u015fi de taxele pentru transfer de proprietate. Valoarea dona\u0163iilor f\u0103cute cultelor poate fi dedus\u0103 din venitul impozabil. \u00cen acela\u015fi timp, cultele beneficiaz\u0103 de o reducere a cotiza\u0163iilor sociale pentru salaria\u0163ii lor.<\/p>\n \nSlovenia<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen Slovenia, la \u00eenceputul anului 2013 erau \u00eenregistrate 44 de grupuri religioase. Legea prevede c\u0103 Biserica \u015fi cultele \u00eenregistrate \u00ee\u015fi asigur\u0103 finan\u0163area \u00een principal din dona\u0163iile credincio\u015filor \u015fi din venituri proprii.<\/p>\n \n\u00cen mod direct, statul ofer\u0103 sprijin cultelor \u00eenregistrate prin plata asigur\u0103rilor sociale \u015fi medicale pentru personalul clerical. Statul poate oferi cultelor subven\u0163ii punctuale pentru repararea \u015fi \u00eentre\u0163inerea cl\u0103dirilor de patrimoniu sau pentru desf\u0103\u015furarea de programe sociale, culturale ori educa\u0163ionale. Restul veniturilor cultelor provin din exploatarea propriet\u0103\u0163ilor imobiliare.<\/p>\n \n\u00cen mod indirect, cultele sunt finan\u0163ate prin scutirea de impozitul pe venitul ob\u0163inut din activit\u0103\u0163ile nonlucrative, exonerarea de impozitul pe imobilele afectate cultului \u015fi de taxele vamale pentru produsele importate pentru un scop de cult. Dona\u0163iile f\u0103cute cultelor pot fi deduse din venitul impozabil, iar venitul cultelor afectat activit\u0103\u0163ilor religioase \u015fi caritabile nu este impozitat. Personalul de cult pl\u0103te\u015fte impozit pe venit, dar poate deduce 40% din cheltuieli, drept cheltuieli de administrare a activit\u0103\u0163ii de cult. Cultele nu pl\u0103tesc impozit pe imobilele primite ca dona\u0163ie, dac\u0103 acestea sunt folosite \u00een interes public.<\/p>\n \nSpania<\/strong><\/span><\/p>\n \nPotrivit Concordatului din 1979, subven\u0163iile de stat pentru Biserica Romano-Catolic\u0103 erau \u00eenlocuite cu o contribu\u0163ie din partea credincio\u015filor, care puteau alege s\u0103 direc\u0163ioneze 10% din impozitul pe profit c\u0103tre Biseric\u0103. \u00cen 1987, acest procent a fost cobor\u00e2t drastic, la numai 0,52%, cu condi\u0163ia ca statul s\u0103 compenseze diferen\u0163a cu o subven\u0163ie direct\u0103, \u00een urm\u0103torii trei ani. Subven\u0163ia a continuat s\u0103 fie acordat\u0103, \u00eens\u0103, \u015fi dup\u0103 acei trei ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 2006, c\u00e2nd, \u00een urma unei noi \u00een\u0163elegeri cu guvernul, procentul din impozitul pe venit a fost ridicat la 0,7, \u00een schimbul unei reduceri semnificative a subven\u0163iei directe.<\/p>\n \n\u015eapte alte culte religioase de\u0163in statutul de cult \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een societate, iar trei dintre acestea (comunitatea protestant\u0103, evreiasc\u0103 \u015fi musulman\u0103) au \u00eencheiate acorduri cu statul, care le confer\u0103 o serie de beneficii fiscale (asimilabile entit\u0103\u0163ilor non-profit), dreptul de a numi profesori de religie \u00een \u015fcolile publice \u015fi capelani \u00een unele institu\u0163ii publice, precum \u015fi acces la unele subven\u0163ii financiare directe pentru proiecte culturale, educa\u0163ionale \u015fi sociale. Autorit\u0103\u0163ile regionale \u015fi cele locale pot, la r\u00e2ndul lor, s\u0103 suplimenteze acest sprijin oferit de organismele federale.<\/p>\n \n\u00centre beneficiile fiscale acordate acestor culte se num\u0103r\u0103 scutirea de la plata impozitului pe venit, dac\u0103 scopul \u00een care sunt folosite veniturile sunt cele declarate ca obiective statutare, neimpozitarea activit\u0103\u0163ilor de producere a publica\u0163iilor \u015fi obiectelor religioase, precum \u015fi neimpozitarea l\u0103ca\u015furile de cult. \u00cen cazul Bisericii Romano-Catolice, nicio cl\u0103dire – nici chiar cele folosite \u00een scop comercial – nu este impozitat\u0103, de\u015fi aceast\u0103 prevedere este foarte des contestat\u0103, pe fondul crizei economice actuale.<\/p>\n \nSuedia<\/strong><\/span><\/p>\n \nBiserica Luteran\u0103 Suedez\u0103 are dreptul de a percepe de la membrii s\u0103i o cotiza\u0163ie anual\u0103, prin intermediul sistemului public de colectare a impozitelor. Banii astfel str\u00e2n\u015fi sunt completa\u0163i de stat cu fonduri destinate \u00eentre\u0163inerii \u015fi restaur\u0103rii patrimoniului arhitectonic. Alte 22 de culte pot colecta contribu\u0163ii similare din partea membrilor \u015fi primi o subven\u0163ie direct\u0103 din partea statului. \u00cen situa\u0163ia \u00een care aleg s\u0103 colecteze contribu\u0163iile, subven\u0163ia de la stat este diminuat\u0103. Aceste culte pot solicita statului \u015fi asisten\u0163\u0103 financiar\u0103 pentru desf\u0103\u015furarea unor proiecte punctuale.<\/p>\n \nCultele sunt scutite de taxe pentru veniturile din activit\u0103\u0163i non-profit, iar Biserica suedez\u0103 \u015fi cultele recunoscute nu pl\u0103tesc impozit pentru l\u0103ca\u015furile de cult.<\/p>\n \nUngaria<\/strong><\/span><\/p>\n \nCet\u0103\u0163enii pot direc\u0163iona 1% din impozitul pe venit c\u0103tre comunitatea sau asocia\u0163ia religioas\u0103 din care fac parte, iar \u00een cazul comunit\u0103\u0163ilor, statul contribuie cu finan\u0163are direct\u0103 egal\u0103 celei ob\u0163inute de la credincio\u015fi. Asocia\u0163iile religioase pot \u015fi ele primi finan\u0163are direct\u0103, dar nu \u00een mod constant, ci mai degrab\u0103 pe baza unor proiecte sau pentru nevoi punctuale. O alt\u0103 diferen\u0163\u0103 const\u0103 \u00een faptul c\u0103 numai comunit\u0103\u0163ile religioase au dreptul de a folosi ace\u015fti bani pentru plata salariilor personalului (clerical \u015fi neclerical). \u00cen plus, personalul clerical este scutit de la plata impozitului pe venit. At\u00e2t comunit\u0103\u0163ile, c\u00e2t \u015fi asocia\u0163iile religioase pot administra \u015fcoli confesionale, statul subven\u0163ion\u00e2ndu-le la acela\u015fi nivel cu \u015fcolile publice. Totu\u015fi, \u015fcolile administrate de comunit\u0103\u0163i religioase pot beneficia \u015fi de o subven\u0163ie suplimentar\u0103.<\/p>\n \nGuvernul aloc\u0103, de asemenea, o serie de fonduri comunit\u0103\u0163ilor religioase pentru \u00eentre\u0163inerea cl\u0103dirilor de patrimoniu, sprijinirea clericilor din satele mici, activit\u0103\u0163i culturale \u015fi oferirea de asisten\u0163\u0103 religioas\u0103 \u00een unit\u0103\u0163i militare \u015fi penitenciare. Mare parte din aceste fonduri (peste 90%) sunt \u00eencasate de cele patru “religii istorice” ale Ungariei: Biserica Romano-Catolic\u0103, Biserica Reformat\u0103, Biserica Luteran\u0103 \u015fi comunitatea mozaic\u0103.<\/p>\n \nPrincipala surs\u0103 de finan\u0163are a cultelor este, totu\u015fi, venitul din exploatarea propriet\u0103\u0163ilor imobiliare, mare parte din ele fiind retrocedate, iar pentru cele \u00eenc\u0103 neretrocedate, statul pl\u0103te\u015fte o desp\u0103gubire anual\u0103 c\u0103tre fo\u015ftii proprietari, p\u00e2n\u0103 la solu\u0163ionarea definitiv\u0103. Finan\u0163area indirect\u0103 este realizat\u0103 \u00een principal prin exonerarea de taxele pe transferul de proprietate a bunurilor imobile, pentru impozitul funciar \u015fi de taxe de timbru pentru proceduri administrative.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cultele din statele UE se autofinan\u0163eaz\u0103 sau sunt finan\u0163ate de stat ori din “taxa pentru Biseric\u0103”, iar \u00een multe \u0163\u0103ri dona\u0163iile sunt scutite de taxe, imobilele bisericii nefiind impozitate. \u00cen Fran\u0163a \u015fi Irlanda, cultele nu primesc bani de la stat, \u00een timp ce Luxemburg asigur\u0103 finan\u0163are integral\u0103. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[21517,472,349],"class_list":["post-126120","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-culte","tag-finantare","tag-ue"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/126120","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=126120"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/126120\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=126120"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=126120"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=126120"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}