\n10 pove\u015fti de reconversie a fostelor platforme industriale reprezint\u0103 linia de start pentru un poten\u0163ial imobiliar de sute de hectare \u00een centrul ora\u015felor, pe care noul val de cre\u015ftere economic\u0103 are de g\u00e2nd s\u0103 \u00eel foloseasc\u0103 pe deplin.<\/p>\n
\nVechile utilaje folosite acum ca obiecte decorative sunt r\u0103sp\u00e2ndite prin curtea complexului, f\u0103r\u0103 pl\u0103cu\u0163e cu denumiri, pentru c\u0103 nimeni nu mai \u015ftie ce sunt.<\/p>\n
\nTerasa exterioar\u0103 denumit\u0103 \u201eGlucoza\u201c sau domnul B\u0103l\u0103ianu, de profesie l\u0103c\u0103tu\u015f mecanic \u015fi \u201eun fel de om bun la toate\u201c care a avut aniversarea de 80 de ani anul trecut \u015fi care \u00een continuare este angajat pe terenul fostei fabrici Glucoza, unde a lucrat \u00een tinere\u0163e, aduc \u00een continuare aminte de uzina de pe bulevardul Barbu V\u0103c\u0103rescu din nordul Capitalei. Pere\u0163ii ro\u015fii de c\u0103r\u0103mid\u0103 amintesc tot de istoria \u015fi de stilul locului.<\/p>\n
\nCaro Club este unul din exemplele de reconversie de succes date de consultan\u0163ii din domeniul imobiliar: este o afacere profitabil\u0103, cu venituri de peste 4 milioane de euro \u015fi profit de aproximativ un milion (potrivit informa\u0163iilor de pe site-ul Ministerului de Finan\u0163e), unde patina clasic\u0103 a locului se \u00eembin\u0103 cu complexul hotelier ocupat mai ales de turi\u015ftii de business ori de firmele de IT venite aici \u00een c\u0103utarea unui spa\u0163iu de birouri nonconformist \u015fi \u00een care s\u0103 \u00ee\u015fi pun\u0103 obiectele de relaxare atipice pe care le folosesc, de la saci de box \u015fi p\u00e2n\u0103 la motociclete.<\/p>\n
\nOctavian Laz\u0103r, directorul general al afacerii, este un fel de enciclopedie a pove\u015ftii c\u0103r\u0103mizilor ro\u015fii; a fost martor sau i-au fost povestite etapele proiectelor derulate de tat\u0103l s\u0103u, Ion Laz\u0103r: dorin\u0163a dictatorului comunist de a muta fabrica de alcool ce a func\u0163ionat aici p\u00e2n\u0103 \u00een 1987, fabrica de glucoz\u0103 ce func\u0163iona \u00eentr-un pod al incintelor \u00eenainte de 1990 \u015fi despre care vecinii spuneau c\u0103 face ca la robinet s\u0103 curg\u0103 glucoz\u0103, folosirea depozitelor de c\u0103tre arabi, un laborator cu cobai albi, pe care voia s\u0103 \u00eei ia acas\u0103 c\u00e2nd era copil, plimb\u0103rile cu fric\u0103 printre aburii industriali ce \u00eenc\u0103 mai func\u0163ionau c\u00e2nd lucra ca paznic al propriet\u0103\u0163ii, c\u00e2t \u015fi prima dinamitare controlat\u0103 din \u0163ar\u0103, a unui siloz ce nu putea fi folosit, care a avut loc pe proprietatea lor.<\/p>\n
\n\u00ce\u015fi aminte\u015fte \u015fi despre frustr\u0103rile legate de faptul c\u0103, la vremea c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 dezvolte proiectul, nimeni nu paria pe zona de nord, pe cl\u0103dirile inutilizabile ale fostei fabrici de glucoz\u0103, \u015fi nimeni nu credea \u00een planurile tat\u0103lui s\u0103u. \u201eNici eu nu \u00eemi aduc aminte c\u00e2nd a fost de stat \u015fi c\u00e2nd s-a petrecut \u00een mod concret privatizarea\u201c, spune Laz\u0103r. El poveste\u015fte c\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00eentreprinderea de stat a fost cump\u0103rat\u0103 de \u00eentreprinderea, tot de stat, condus\u0103 de tat\u0103l s\u0103u, Editura Adev\u0103rul, iar privatizarea propriu-zis\u0103 a avut loc prin metoda MEBO, \u00een 1994, an \u00een care Ion Laz\u0103r a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u015fi deruleze \u015fi proiectele.<\/p>\n
\nIstoria Caro coincide, p\u00e2n\u0103 la un anumit punct, cu cea a majorit\u0103\u0163ii fabricilor comuniste \u015fi este plasat\u0103 cu c\u00e2teva decenii \u00een urm\u0103. Profesorul doctor Cezar Mereu\u0163\u0103, cercet\u0103tor asociat al Centrului de Macromodelare Economic\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne, \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 Rom\u00e2nia \u201ea \u00eenghe\u0163at modernizarea tehnologic\u0103\u201c \u00eencep\u00e2nd cu anul 1978.<\/p>\n
\nHot\u0103r\u00e2rea de a pl\u0103ti integral datoria extern\u0103 a condus la reducerea masiv\u0103 a importurilor \u00eentre 1978 \u015fi 1989, ceea ce a determinat \u0163ara s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 semnificativ \u00een urm\u0103 ca dezvoltare tehnologic\u0103. \u201eDup\u0103 1989, s-a considerat \u00een mod eronat c\u0103 pentru un num\u0103r de \u00eentreprinderi mari \u015fi foarte mari (circa 400), considerate strategice, vor exista resurse interne de retehnologizare, capabile s\u0103 le transforme \u00een entit\u0103\u0163i concuren\u0163iale. Or, \u00een realitate s-a dovedit c\u0103 resursele alocabile nu erau suficiente \u015fi c\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, nici calitatea managementului nu era satisf\u0103c\u0103toare.\u201c<\/p>\n
\nConsecin\u0163a acestor st\u0103ri de fapt a fost c\u0103 strategia de privatizare a fost centrat\u0103 \u00een perioada 1993 \u2013 1997 cu prec\u0103dere pe societ\u0103\u0163ile comerciale mici \u015fi, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 redus\u0103, pe societ\u0103\u0163ile comerciale mijlocii. \u00cen anul 1997, c\u00e2nd a \u00eenceput privatizarea marilor societ\u0103\u0163i comerciale (cu peste 500 de salaria\u0163i), s-a constatat c\u0103 cele mai multe erau deja de facto \u00een stare de faliment sau \u00een pierdere irecuperabil\u0103. Potrivit prof. dr. Mereu\u0163\u0103, cele mai mari e\u015fecuri \u00een domeniul privatiz\u0103rii au fost ale marilor \u00eentreprinderi constructoare de mijloace de transport, datorit\u0103 efectelor de atragere a industriilor de componente din amonte ale acestora: Roman Bra\u015fov, Rocar Bucure\u015fti, Aro C\u00e2mpulung sau Tractorul Bra\u015fov.<\/p>\n
\n\u201eDac\u0103 aceste companii ar fi fost privatizate la timp \u015fi cu succes \u00een perioada 1993 \u2013 1995, Produsul Intern Brut al Rom\u00e2niei ar fi avut o valoare cu cel pu\u0163in 12% mai mare, iar exportul de bunuri anual al Rom\u00e2niei ar fi dep\u0103\u015fit azi clar 60 de miliarde de euro. Din cauza \u00eent\u00e2rzierii privatiz\u0103rii, niciuna dintre aceste \u00eentreprinderi nu a putut fi salvat\u0103.\u201c Prof. dr. Cezar Mereu\u0163\u0103 aminte\u015fte totu\u015fi \u015fi de privatiz\u0103ri realizate cu \u201erelativ succes\u201c: consider\u0103 c\u0103 cea mai reu\u015fit\u0103 privatizare este cea a SC Automobile Dacia, care se datoreaz\u0103 managerului Constantin Stroe \u015fi care, \u00eempreun\u0103 cu filialele marilor multina\u0163ionale produc\u0103toare de componente, au o contribu\u0163ie la PIB de 10%. Men\u0163ioneaz\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi succesul privatiz\u0103rii Petrom, succesele par\u0163iale ale entit\u0103\u0163ilor privatizate de grupul Mittal, dar \u015fi unele privatiz\u0103ri din sistemul bancar. \u201e\u00cen ansamblu, referindu\u2011ne la companiile rom\u00e2ne\u015fti, care defineau performan\u0163a economic\u0103 a industriei prelucr\u0103toare (companii cu peste 500 de salaria\u0163i), bilan\u0163ul privatiz\u0103rii este clar negativ\u201c, concluzioneaz\u0103 profesorul Mereu\u0163\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\nO p\u0103rere similar\u0103 are \u015fi Ionel Bl\u0103nculescu, fost pre\u015fedinte al AVAB \u015fi ulterior AVAS: \u201eNu s-a privatizat nici destul, nici prea pu\u0163in, ci s-a privatizat prost, \u00een defavoarea Rom\u00e2niei; f\u0103r\u0103 a generaliza, sunt \u015fi pove\u015fti de succes. Investitorii nu au fost atra\u015fi \u00een mas\u0103 \u00een procedura de privatizare din multe motive: istorice, geografice, geo-politice, de mentalitate a societ\u0103\u0163ii, de degringolad\u0103, \u00een diverse etape politice de dup\u0103 1989, de ne\u015ftiin\u0163\u0103 \u00een a \u015fti ce s\u0103 vinzi, c\u00e2nd s\u0103 vinzi, \u015fi mai ales, cum s\u0103 vinzi\u201c.<\/p>\n
\nIonel Bl\u0103nculescu observ\u0103 c\u0103 cea mai mare parte au avut ca destina\u0163ie proiecte din domeniul imobiliar, \u00eens\u0103, \u00eentr-o propor\u0163ie infim\u0103, unele au r\u0103mas \u00een sectorul de produc\u0163ie. El observ\u0103 c\u0103, dac\u0103 despre fostele uzine ale Rom\u00e2niei nu se prea mai poate discuta \u00een prezent, situa\u0163ia este diferit\u0103 pentru actualele entit\u0103\u0163i industriale. \u201eCapitalul str\u0103in, \u00eens\u0103 \u015fi cel autohton sau mixt, au creat facilit\u0103\u0163i foarte moderne \u00een domeniul productiv, adaptate la cea mai \u00eenalt\u0103 tehnologie, cu investi\u0163ii majore, \u015fi procesul continu\u0103, chiar la niveluri neb\u0103nuit de \u00eenalte, aceasta fiind vestea bun\u0103.\u201c<\/p>\n
\nBl\u0103nculescu ofer\u0103 ca argument comunicatele oficiale ale Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103, ce ar\u0103tau c\u0103 sectorul industrial, prin indicatorul cre\u015fterea produc\u0163iei industriale, contribuie capital la cre\u015fterea economic\u0103 a Rom\u00e2niei, trimestrul trecut fiind printre cele mai mari din Uniunea European\u0103 \u2013 PIB a crescut \u00een primul trimestru din 2015 cu 4,3% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, contribu\u0163ii semnificative av\u00e2nd industria (+0,9%), cu o pondere de 21,1% la formarea PIB \u015fi al c\u0103rei volum de activitate s-a majorat cu 4,2%. Nu toate fostele fabrici \u015fi uzine au fost desfiin\u0163ate \u2013 unele dintre ele au fost relocate, iar altele \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een continuare activitatea, iar o compensare a faptului c\u0103 platformele din zone bune \u015fi-au g\u0103sit alte destina\u0163ii imobiliare este c\u0103 fabricile construite dup\u0103 1989 s-au mutat la periferie sau chiar \u00een afara ora\u015fului: spre exemplu, \u00een sectorul doi al Capitalei exist\u0103 4,5 hectare de teren industrial nou, potrivit Esop Consulting.<\/p>\n
\nDincolo de macroeconomie \u015fi de optimism, ora\u015fele rom\u00e2ne\u015fti au suprafe\u0163e importante de terenuri construite cu \u201efoste\u201c entit\u0103\u0163i industriale. Nu le putem ignora \u015fi nu putem s\u0103 nu ne \u00eentreb\u0103m c\u00e2nd aspectul acestora va influen\u0163a pozitiv aspectul ora\u015felor. Printre cele mai recente tendin\u0163e \u00een reconversia acestui tip de spa\u0163iu este un curent popular \u00een \u0163\u0103ri precum Germania \u015fi Olanda, din ce \u00een ce mai vizibil \u015fi pe pia\u0163a local\u0103: reconversia c\u00e2torva fabrici \u015fi uzine \u00een cele mai noi locuri de \u00eent\u00e2lnire ale locuitorilor ora\u015felor. Dac\u0103 \u00een \u0163\u0103rile vestice statul a ini\u0163iat \u015fi a \u00eencurajat aceste reconversii, \u00een Rom\u00e2nia acestea au pornit de la ini\u0163iativa unor tineri antreprenori.<\/p>\n
\nVirgil Horvat \u015fi partenerii s\u0103i de afaceri sunt printre primii care au avut viziunea transform\u0103rii fostei fabrici de \u015fosete Apollo de pe strada 11 Iunie din Capital\u0103 \u00eentr-un club, \u00een 2007. L-au numit, simplu, \u201eFabrica\u201c, g\u00e2ndindu-se la destina\u0163ia anterioar\u0103 a spa\u0163iului. Horvat cunoa\u015fte toat\u0103 povestea locului: privatizarea, intrarea \u00een faliment, v\u00e2nzarea pe buc\u0103\u0163i, demolarea unei p\u0103r\u0163i pentru construc\u0163ia unor blocuri \u015fi a unei cl\u0103diri de birouri, o hal\u0103 de depozitare v\u00e2ndut\u0103 la fier vechi, o parte luat\u0103 de o banc\u0103, mai multe spa\u0163ii de\u0163inute de investitori greci. El \u015fi asocia\u0163ii s\u0103i au \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 treptat suprafa\u0163a de 2.700 de metri p\u0103tra\u0163i \u00eenchiriat\u0103 de la grupul de investitori greci \u015fi a construit o afacere care se apropie de un milion de euro.<\/p>\n
\nAlexandra Mocanu a observat \u00een urm\u0103 cu cinci ani c\u00e2teva spa\u0163ii industriale vechi reconvertite \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie \u00een Berlin, iar, la \u00eentoarcerea \u00een Bucure\u015fti, i-a spus asociatului s\u0103u: \u201eHai s\u0103 lu\u0103m \u015fi noi un astfel de spa\u0163iu\u201c. Spa\u0163iul a fost atelierul de filatur\u0103 al fabricii Industria Bumbacului de pe Splaiul Independen\u0163ei. L-au numit \u201eAtelierul de Produc\u0163ie\u201c, iar de un an se concentreaz\u0103 pe terasa Deschis Gastrobar de pe acoperi\u015ful fostei fabrici. Au investit 60.000 de euro \u00een aceasta \u015fi \u00ee\u015fi amintesc amuza\u0163i despre c\u00e2t de greu a fost s\u0103 construiasc\u0103 acolo: \u201eEram emo\u0163iona\u0163i s\u0103 vedem pale\u0163ii de cherestea de 2,5 tone urca\u0163i cu o macara b\u0103tr\u00e2n\u0103 f\u0103cut\u0103 la Timi\u015foara\u201c. Ini\u0163iativa lui Mocanu nu este singular\u0103. \u00cen fosta fabric\u0103 de bumbac, un grup de tineri a \u00eencercat s\u0103 ofere o semnifica\u0163ie similar\u0103 cu cea istoric\u0103 unei suprafe\u0163e de 650 de metri p\u0103tra\u0163i: \u00een urma unei investi\u0163ii de aproximativ 120.000 de euro, au creat aici Nod makerspace, o platform\u0103 tehnologic\u0103 destinat\u0103 experiment\u0103rii, prototip\u0103rii \u015fi execu\u0163iei ideilor dintr-o multitudine de domenii (art\u0103, design, arhitectur\u0103& urbanism, IT, inginerie).<\/p>\n
\nSe adreseaz\u0103 tuturor celor care se opresc \u00een etapa teoretic\u0103 a unui proiect din lips\u0103 de spa\u0163iu, unelte, know-how sau chiar m\u00e2n\u0103 de ajutor adecvat\u0103, potrivit reprezentan\u0163ilor platformei. \u00cen acest context, proiectul Nod a ap\u0103rut din experien\u0163a direct\u0103 a membrilor fondatori (\u00een num\u0103r de 22). Nucleul proiectului este format din arhitec\u0163i, \u00eens\u0103 calitatea grupului este dat\u0103 \u015fi de numeroasele activit\u0103\u0163i conexe \u00een care au fost implica\u0163i (grafic\u0103 \u015fi industrie publicitar\u0103, construc\u0163ii, print, evenimente socio-culturale). \u201ePe scurt, Nod makerspace ofer\u0103 spa\u0163iu, unelte \u015fi tehnologii de fabrica\u0163ie \u015fi prototipare rapid\u0103, o atmosfer\u0103 uimitoare de lucru \u015fi, mai ales, posibilitatea s\u0103 faci ce \u00ee\u0163i place \u00een mijlocul unei comunit\u0103\u0163i de oameni m\u00e2na\u0163i de acelea\u015fi principii motiva\u0163ionale\u201c, descriu reprezentan\u0163ii platformei activit\u0103\u0163ile din cadrul acesteia. Iar dac\u0103 marile firme au fost deschise s\u0103 sponsorizeze un astfel de proiect, printre principalele dezavantaje pe care le observ\u0103 sunt c\u0103 legisla\u0163ia nu \u00eencurajeaz\u0103 astfel de ini\u0163iative: \u201estructurile institu\u0163ionale sunt de multe ori rigide \u015fi nu iau \u00een calcul, de exemplu, c\u0103 e extrem de greu s\u0103 \u00eendepline\u015fti normele care se aplic\u0103 unei cl\u0103diri noi c\u00e2nd amenajezi un spa\u0163iu de o asemenea factur\u0103\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
\nDe aceea\u015fi p\u0103rere sunt \u015fi membrii grupului de arhitec\u0163i \u2013 Cosmina Goacea, Constantin Goacea \u015fi \u015etefan Ghenciulescu \u2013 ce au demarat proiectul Halele Carol, printr-o colaborare \u00eentre Asocia\u0163ia Zeppelin, organiza\u0163ia dedicat\u0103 cercet\u0103rii \u00een domeniul urbanismului \u015fi activ\u0103rii ora\u015felor Eurodite, c\u00e2t \u015fi compania Hesper SA, ce de\u0163ine fabrica func\u0163ional\u0103 din vecin\u0103tatea spa\u0163iilor Halele Carol, aflate \u00een vecin\u0103tatea parcului omonim.<\/p>\n
\n\u201eAr fi fost nevoie de o investi\u0163ie uria\u015f\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care, \u00een Rom\u00e2nia, spre deosebire de Occident, administra\u0163iile nu se implic\u0103 deloc \u00een astfel de opera\u0163ii. Pe de alt\u0103 parte, pretutindeni \u00een lume \u00eencep tot mai mult s\u0103 func\u0163ioneze \u015fi pentru astfel de locuri opera\u0163ii de tip proces. Proiecte care \u00eencep cu \u0163eluri ambi\u0163ioase \u00eens\u0103 cu interven\u0163ii propriu-zise cu costuri foarte mici \u015fi care evolueaz\u0103 treptat, \u00een mod sustenabil, baz\u00e2ndu\u2011se pe colaboarare, pe atragerea de noi parteneri, pe dezvoltare permanent\u0103 \u015fi sustenabil\u0103\u201c, descriu ei modul \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 proiectul, \u00een lipsa unor interven\u0163ii din partea administra\u0163iilor publice.<\/p>\n
\nIni\u0163ativele de acest tip nu se concentreaz\u0103 doar \u00een Capital\u0103: clujenii ce organizeaz\u0103 Electric Castle \u015fi-au \u00eenceput \u015fi ei activitatea \u00een subsolul unei foste fabrici de pensule din Cluj, unde se desf\u0103\u015foar\u0103 \u015fi o serie de evenimente culturale; la fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een Timi\u015foara, unde din ce \u00een ce mai multe spa\u0163ii au fost astfel transformate. \u201eTendin\u0163a principal\u0103 este aceea de diferen\u0163iere \u015fi de a oferi o experien\u0163a real\u0103 consumatorului c\u00e2nd calc\u0103 pragul loca\u0163iei tale, mai mult dec\u00e2t declarativ. (…) Nevoia de adrenalin\u0103 \u015fi de \u00eemplinire a nevoii de socializare \u015fi ie\u015fire \u00een ora\u015f \u00eentr-un timp scurt pentru public, dar care s\u0103 compenseze restul timpului petrecut muncind, determin\u0103 proprietarii de cluburi s\u0103 vin\u0103 cu propuneri atipice \u015fi set\u2011up\u2011uri mai pu\u0163in conven\u0163ionale\u201c, explic\u0103 \u015fi C\u0103t\u0103lina Chirica, communication manager al Fratelli.<\/p>\n
\nFratelli Social Club, loca\u0163ia pe timp de var\u0103 a Fratelli \u015fi prima construit\u0103 ca \u015fi club, a func\u0163ionat \u015fi aceasta \u00eentr-un spa\u0163iu fost industrial, dintr-o \u00eent\u00e2mplare. \u00cen 2006, c\u00e2nd clubul de var\u0103 Fratelli Social Club urma s\u0103 fie \u00eenchis, c\u0103utau un spa\u0163iu de depozitare pentru mobilierul acestuia. Au descoperit spa\u0163iul fostei fabrici Automatica, c\u00e2nd le-a venit ideea deschiderii unui Fratelli Studios. Clubul a func\u0163ionat \u00een spa\u0163iul fostei fabrici Automatica din noiembrie 2006 p\u00e2n\u0103 \u00een mai 2007, c\u00e2nd au construit Fratelli Studios \u00een loca\u0163ia actual\u0103 de pe strada Glodeni.<\/p>\n
\nReprezentan\u0163ii Nod makerspace spun c\u0103 deja tendin\u0163a folosirii spa\u0163iilor industriale pentru cluburi \u015fi locuri de evenimente este evident\u0103 \u015fi pozitiv\u0103. \u201eTrebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 acest tip de spa\u0163ii – relicve ale unei epoci industriale foarte apropiate nou\u0103 \u00een spa\u0163iu \u015fi timp, cu impact psihologic real – manifest\u0103 un \u00abromantism\u00bb foarte atr\u0103g\u0103tor pentru un public cultivat, degrab\u0103 sfid\u0103tor de convenien\u0163e tradi\u0163ionale. Adev\u0103rul este c\u0103 utilizarea acestor spa\u0163ii este un lucru eminamente pozitiv, nu are de ce s\u0103 aspire la m\u0103runtul statut de \u00abtendin\u0163\u0103\u00bb. Dac\u0103 observ\u0103m din ce \u00een ce mai multe ini\u0163iative de acest tip este doar pentru c\u0103 noua genera\u0163ie \u00eencepe s\u0103 \u00eenve\u0163e cum s\u0103-\u015fi creeze singur\u0103 condi\u0163ii acceptabile de trai, cum s\u0103-\u015fi asume riscuri, cum s\u0103 reinventeze lumea.\u201c<\/p>\n
\nMarile dezvolt\u0103ri ale vechilor spa\u0163ii industriale sunt \u00eens\u0103 mai pu\u0163in roman\u0163ate, dar reprezint\u0103 obiectul marilor reconversii. Acum, odat\u0103 cu efervescen\u0163a pie\u0163ei imobiliare proasp\u0103t \u201edezghe\u0163ate\u201c, aproape c\u0103 nu exist\u0103 zi \u00een care s\u0103 nu se anun\u0163e o nou\u0103 achizi\u0163ie a unui astfel de teren (spre exemplu, achizi\u0163ia recent\u0103 a terenului de 40.000 de metri p\u0103tra\u0163i al fostei uzine Hidromecanica din Bra\u015fov de c\u0103tre israelienii de la AFI Europe), ori \u00eenceperea unui nou proiect imobiliar (cum ar fi dezvoltarea complexului de birouri al diviziei de imobiliare a IKEA).<\/p>\n
\nCaracteristicile acestor spa\u0163ii ce \u00eei atrag pe investitori sunt evidente: suprafe\u0163ele generoase de teren disponibile \u00een loca\u0163ii centrale, proximitatea fa\u0163\u0103 de zonele dens populate, conexiunea bun\u0103 la mijloacele de transport, posibilitatea ob\u0163inerii unor parametri urbanistici foarte buni \u015fi a unor func\u0163iuni mixte \u015fi flexibile, infrastructura bun\u0103, ce include \u015fi deservirea acestor spa\u0163ii de re\u0163elele de utilit\u0103\u0163i la capacit\u0103\u0163i mari, concuren\u0163a \u015fi perspectiva de dezvoltare pe termen lung. S\u00eenziana Oprea, associate director land agency al Colliers International Rom\u00e2nia, apreciaz\u0103 c\u0103 valoarea investi\u0163iilor \u00een achizi\u0163ii de vechi platforme industriale din 2004 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent se ridic\u0103 la 1,5 miliarde de euro. Suma a fost direc\u0163ionat\u0103 \u00een achizi\u0163ia de amplasamente situate \u00een interiorul ora\u015felor, cump\u0103rate pentru a fi transformate \u00een spa\u0163ii comerciale, de birouri sau apartamente.<\/p>\n
\nPotrivit S\u00eenzianei Oprea, cea mai proeminent\u0103 activitate tranzac\u0163ional\u0103 a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een 2007, c\u00e2nd s-au \u00eencheiat c\u00e2teva achizi\u0163ii de referin\u0163\u0103, cu tranzac\u0163ii de peste 50 de milioane de euro la fiecare. Ofer\u0103 ca exemplu tranzac\u0163iiile Laromet\/AFI Europe, Helitube\/Belrom, Electroaparataj\/Real4You sau CI Grivi\u0163a\/Bluehouse & Bluerose. \u201eRelocarea fabricilor c\u0103tre periferie, \u00een zonele industriale create cu acest scop, reprezint\u0103 o evolu\u0163ie fireasc\u0103 pentru dezvoltarea ora\u015fului \u015fi a pie\u0163ei imobiliare \u015fi au oferit oportunit\u0103\u0163i investitorilor de a securiza loca\u0163ii centrale \u015fi semicentrale pe care s\u0103 dezvolte proiecte reziden\u0163iale, comerciale sau birouri. De multe ori \u00eens\u0103, aceste dezvolt\u0103ri de anvergur\u0103 pun presiune pe infrastructura existent\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t este foarte important\u0103 corelarea proiectelor cu capacitatea infrastructurii pentru a se asigura sustenabilitatea proiectului pe termen lung\u201c, descrie Oprea unul dintre neajunsurile unora dintre aceste proiecte. <\/p>\n
<\/p>\n
\nPrintre cele mai recente \u015fi de referin\u0163\u0103 tranzac\u0163ii care au presupus v\u00e2nzarea de platforme industriale se num\u0103r\u0103 Vulcan Progresului (7,8 hectare), Trefo Gala\u0163i (13 hectare) \u015fi Fabrica de Bere Pite\u015fti (3,8 hectare). S\u00eenziana Oprea estimeaz\u0103 c\u0103 va exista activitate \u015fi pe terenurile fostelor fabrici care au fost tranzac\u0163ionate cu mult timp \u00een urm\u0103, \u00eens\u0103 nu \u015fi dezvoltate: \u201eO parte sunt \u00een discu\u0163ii pentru a fi rev\u00e2ndute, pentru unele proprietarii caut\u0103 parteneri pentru dezvoltare, iar, pe altele, proprietarii cu experien\u0163\u0103 \u00een dezvoltare \u015fi cu putere financiar\u0103 au demarat deja demersurile de ob\u0163inere a avizelor de urbanism pentru construire\u201c.<\/p>\n
\nReprezentan\u0163ii firmei de consultan\u0163\u0103 imobiliar\u0103 Esop amintesc \u015fi de faptul c\u0103, \u00een 1989, \u00een Capital\u0103 erau active 15 platforme industriale: Pipera, Obor, Colentina, Militari, Panduri-Viilor, Dude\u015fti, Plevnei-Orhideelor, \u015etefan cel Mare, Pope\u015fti Leordeni, Republica-Faur, Mihai Bravu, Progresul, Sem\u0103n\u0103toarea. Acestea aveau o suprafa\u0163\u0103 total\u0103 de 2.680 hectare, ceea ce reprezenta 11,25% din suprafa\u0163a ora\u015fului la vremea respectiv\u0103. \u201eCu toate c\u0103 travers\u0103m o perioad\u0103 de efervescen\u0163\u0103 \u00een dezvoltarea de proiecte imobiliare foarte mari, de zeci \u015fi sute de milioane de euro, pe terenurile unor foste platforme industriale, estim\u0103m c\u0103 mai pu\u0163in de un sfert din spa\u0163iile de pe aceste platforme au fost transformate, au f\u0103cut obiectul unor reconversii moderne \u2013 \u00een spa\u0163ii cu destina\u0163ie de birouri, reziden\u0163ial sau comercial.<\/p>\n
\nRestul fabricilor mai de\u0163in \u00eenc\u0103 spa\u0163ii vechi, pe care le-au renovat par\u0163ial \u015fi le \u00eenchiriaz\u0103, mai desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i industriale sau \u0163in spa\u0163iile \u00een conservare. De aceea, consider\u0103m c\u0103 exist\u0103 \u00eenc\u0103 un poten\u0163ial mare pe acest segment imobiliar, de valorificare a terenurilor \u015fi spa\u0163iilor de pe platforme industriale\u201c, spune Alexandru Petrescu, managing partner al Esop Consulting\/ Corfac International. Dintre cele un sfert care au f\u0103cut obiectul reconversiilor, reprezentan\u0163ii Esop Consulting povestesc despre transformarea fabricii Electronica din Pipera \u00een complexul de birouri Iride, care reprezint\u0103, cronologic, prima reconversie din Bucure\u015fti, fiind at\u00e2t cea mai veche, c\u00e2t \u015fi cea care se va \u00eentinde cel mai mult \u00een viitor, fiind o dezvoltare \u00een etape ce a pornit la \u00eenceputul anilor 2000 \u015fi care va continua \u00eenc\u0103 20 de ani de acum \u00eencolo. Iride totalizeaz\u0103 acum o suprafa\u0163\u0103 \u00eenchiriabil\u0103 de birouri de 92.855 mp, dar se estimeaz\u0103 c\u0103 va ajunge la 200.000 mp pe termen lung.<\/p>\n
\nO dezvoltare spectaculoas\u0103 este \u015fi transformarea recent\u0103 a fabricii FEA (de echipamente pentru automatiz\u0103ri) \u00eentr-un complex mixt, comercial \u015fi birouri, format din Promenada Mall \u015fi Sky Tower, cel mai \u00eenalt turn de birouri din Rom\u00e2nia. Consultan\u0163ii ofer\u0103 ca exemplu \u015fi proiectul Sema Parc, de pe terenul fostei fabrici Sem\u0103n\u0103toarea, care prevede dezvoltarea \u00een urm\u0103torii doi-trei ani a unei suprafe\u0163e adi\u0163ionale de 39.000 de metri p\u0103tra\u0163i de birouri \u015fi 314 apartamente \u00een faza 1 de dezvoltare reziden\u0163ial\u0103, c\u00e2t \u015fi proiectul Afi Palace Cotroceni, care este un alt proiect modern mixt, comercial \u015fi birouri, aflat pe fostul Uzinei de Ma\u015fini Electrice Bucure\u015fti. \u201eP\u00e2n\u0103 acum, s-a eviden\u0163iat dezvoltarea platformei industriale Pipera, \u00een dou\u0103 etape – prima dat\u0103 \u00een jurul sta\u0163iei de metrou Pipera \u015fi mai apoi la Avia\u0163iei. \u00cen paralel, dar la o scar\u0103 mai mic\u0103 ca impact – pentru c\u0103 au fost mai pu\u0163ine fabrici disponibile \u015fi cu suprafe\u0163e mai mici – s-au eviden\u0163iat platformele \u015etefan cel Mare (reconversii \u00een reziden\u0163ial \u015fi birouri) \u015fi Colentina (reconversii \u00een reziden\u0163ial \u015fi comercial).<\/p>\n
\nDe acum \u00eencolo vom asista la o dezvoltare accelerat\u0103 a platformei Orhideea \u2013 Plevnei, situat\u0103 \u00een inima ora\u015fului, pe locul fostelor fabrici de \u0163igarete, IFMA, Bere Grivi\u0163a, Spicul, Plevnei, fiind prev\u0103zute mai multe proiecte de birouri \u015fi reziden\u0163ial, prev\u0103zute a fi livrate \u00een 2016-2017\u201c, remarc\u0103 Alexandru Petrescu. Ca dezvolt\u0103ri reziden\u0163iale, reprezentan\u0163ii Esop ofer\u0103 \u015fi exemple ca Rose Garden de pe terenul fostei Fabrici de \u0162es\u0103turi Colentina, Central Residence Park unde a fost Moara Olmazu, \u00centreprinderea A\u0163a \u015fi 7 Noiembrie transformate \u00een complexul In City. \u201eValoare aparte \u015fi o frumuse\u0163e deosebit\u0103 au \u015fi cl\u0103dirile istorice renovate de pe foste platforme industriale. Cu destina\u0163ie de birouri, se remarc\u0103 reconversiile reu\u015fite Metropolis Center (din zona \u015etefan cel Mare, fosta Tipografia Cartea Rom\u00e2neasc\u0103) \u015fi Caro Parc (fosta Fabric\u0103 de Glucoz\u0103, din Pipera – Barbu V\u0103c\u0103rescu)\u201c, observ\u0103 ei.<\/p>\n
\nDezvolt\u0103rile imobiliare se fac at\u00e2t pe terenuri concesionate ale unor foste fabrici comuniste, c\u00e2t \u015fi pe terenuri cump\u0103rate la pachet cu activele fabricilor. \u201e\u00cen func\u0163ie de momentul achizi\u0163iei, m\u0103rimea \u015fi amplasamentul fabricii, acestea s-au f\u0103cut de la sume de ordinul sutelor de mii de dolari, \u00een anii 1990, p\u00e2n\u0103 la zeci de milioane de euro \u00een prezent (de exemplu Globalworth a cump\u0103rat Hala Ford cu 25 milioane euro, Ikea a cump\u0103rat cu 35 milioane \u00een 2010 fabrica Timpuri Noi, unde acum construie\u015fte birouri), potrivit consultan\u0163ilor Esop. Ei remarc\u0103 de asemenea c\u0103 au existat mai multe etape \u00een perioada acestor dezvolt\u0103ri: \u00een intervalul 1989 – 2005, proprietarii fabricilor au \u00eencercat s\u0103 le renoveze u\u015for, de strict\u0103 necesitate, etapizat \u015fi s\u0103 scoat\u0103 la \u00eenchiriere surplusul de spa\u0163ii \u2013 industriale sau de birouri.<\/p>\n
\nDin 2005, \u00een perioada de cre\u015ftere imobiliar\u0103 accelerat\u0103, s-a trecut la demolarea cl\u0103dirilor vechi \u015fi construirea de la zero a unor proiecte mari, de anvergur\u0103, tendin\u0163\u0103 care continu\u0103 \u015fi ast\u0103zi, dar exist\u0103 \u015fi zone industriale de periferie extrem\u0103 care \u00ee\u015fi vor p\u0103stra aceast\u0103 destina\u0163ie. \u00cen continuare, reprezentan\u0163ii Esop observ\u0103 c\u0103 exist\u0103 oportunit\u0103\u0163i de dezvoltare \u015fi estimeaz\u0103 c\u0103 \u00een perioada urm\u0103toare vor fi vizate mai ales proiectele reziden\u0163iale, ca urmare a cererii de pe acest segment imobiliar \u015fi exemplific\u0103 prin proiectul reziden\u0163ial al Globalworth care se va ridica pe terenul fostei hale Ford din Calea Floreasca. \u00cen ce prive\u015fte costurile achizi\u0163iei unor foste fabrici, reprezentan\u0163ii Esop remarc\u0103 faptul c\u0103, \u00een func\u0163ie de momentul momentul achizi\u0163iei, m\u0103rimea \u015fi amplasamentul fabricii, achizi\u0163iile s-au f\u0103cut de la sume de ordinul sutelor de mii de dolari, \u00een anii 1990, p\u00e2n\u0103 la zeci de milioane de euro \u00een ultimii ani.<\/p>\n
\nAndrei V\u0103caru, capital markets consultant & head of research al JLL, observ\u0103 c\u0103 la fel ca \u00een cazul tuturor celorlalte tipuri de propriet\u0103\u0163i imobiliare, pre\u0163urile au fost \u00een cre\u015ftere p\u00e2n\u0103 \u00een 2008, \u00een sc\u0103dere dup\u0103 \u015fi stabile \u00een ultimii ani, cu o recent\u0103 presiune de cre\u015ftere pentru cele mai bune terenuri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
10 pove\u015fti de reconversie a fostelor platforme industriale reprezint\u0103 linia de start pentru un poten\u0163ial imobiliar de sute de hectare \u00een centrul ora\u015felor, pe care noul val de cre\u015ftere economic\u0103 are de g\u00e2nd s\u0103 \u00eel foloseasc\u0103 pe deplin. Vechile utilaje folosite acum ca obiecte decorative sunt r\u0103sp\u00e2ndite prin curtea complexului, f\u0103r\u0103 pl\u0103cu\u0163e cu denumiri, pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[32866,201,23674,190,16015,10275,32766,17331,30,274,25361,10130,7715,7152,80,298,13212,10210,5061,32941],"class_list":["post-125532","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-amintire","tag-companii","tag-complex","tag-crestere-economica","tag-denumire","tag-fabrici","tag-folosire","tag-functionare","tag-imobiliare","tag-incepere","tag-obiecte","tag-potential","tag-povesti","tag-privatizare","tag-refuz","tag-reprezentare","tag-societati-comerciale","tag-succes","tag-tata","tag-tinerete"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/125532","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=125532"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/125532\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=125532"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=125532"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=125532"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}