{"id":12534,"date":"2009-01-27T22:00:00","date_gmt":"2009-01-27T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12534"},"modified":"2026-04-02T13:15:03","modified_gmt":"2026-04-02T13:15:03","slug":"cineva-care-sa-apere-leul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12534","title":{"rendered":"Cineva care sa apere leul"},"content":{"rendered":"

Doua-trei zile in care cursul a fluctuat usor sub nivelul de 4,3 lei\/euro au fost suficiente pentru ca multi sa spere ca aceasta va fi ultima reduta in caderea rapida a leului, inceputa chiar din prima zi a anului. Banca centrala ar fi urmat, spuneau (sau poate doar sperau) multi dintre observatorii pietei, sa impiedice leul sa treaca si de acest nou prag, dupa ce in decembrie tot ei ar fi jurat ca nu vor permite niciodata leului sa depaseasca 4 lei\/euro. La fel s-a in\u00ad\u00adtamplat si atunci cand, rand pe rand, cursul s-a apropiat si ulterior a depasit in forta nivelurile de 4,1 si respectiv de 4,2 lei\/euro.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Speranta s-a dovedit neintemeiata, atunci cand leul si-a continuat netulburat deprecierea, depasind chiar de la inceputul saptamanii trecute si fara prea mari eforturi nivelul de 4,3 lei\/euro. De fapt, dupa doua saptamani in care a cazut constant, pierzand circa 8% din valoare, greu de spus la ce prag anume s-ar mai putea opri si daca la momentul in care cititi aceste randuri nu vor fi fost trecute si alte praguri considerate de nedepasit pana acum. Aparitiile bancii centrale pe piata valutara (banuita de cateva ori in ultimele saptamani ca a intervenit direct pentru a sustine moneda nationala) nu au avut, se pare, decat menirea de a incetini viteza de depreciere si nicidecum de a apara vreun nivel sau altul de curs.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Aceasta pozitie va fi mentinuta si in viitor, dupa cum lasa sa se inteleaga Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care a declarat saptamana trecuta cat se poate de raspicat ca banca centrala nu isi va folosi rezerva valutara pentru a apara un anumit nivel de curs. Cel putin teoretic, BNR are resurse sa protejeze leul, in conditiile in care rezerva valutara se situa la peste 26 de miliarde de euro la 31 decembrie 2008, dar “risipirea” acesteia in lupta cu un trend de depreciere care se manifesta in mod evident cu toate monedele din Europa Centrala si de Est nu ar putea avea decat rezultate de moment. Iar o eventuala implicare a BNR prin interventii sustinute pe piata valutara ar lasa loc, pe de alta parte, unor evenimente de genul celor din octombrie, cand banca centrala a ferit leul de un val de atacuri speculative, “multi profitand din plin de pe urma unor astfel de interventii”, dupa cum comentau de curand pentru BUSINESS Magazin reprezentantii trezoreriei MKB Romexterra.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pe de alta parte, rezervele valutare sunt un reper dupa care este judecata pozitia economiei romanesti pe plan international, in conditiile in care nevoile de finantare sunt tot mai ridicate si mai dificil de acoperit in seceta generala de lichiditati. De altfel, necesarul mare de finantare a fost unul dintre motivele invocate si de agentiile internationale de rating atunci cand au decis sa treaca Romania in randul tarilor cu risc ridicat pentru investitii; din acest punct de vedere, situatia de acum (si pozitia bancii centrale) aduce destul de mult cu cea din 1999, cand ne-am confruntat, ca si acum, cu un nivel inalt al deficitului de cont curent, cu datorii ridicate si cu dificultati in atragerea de finantari pentru acoperirea lor. Diferenta notabila intre episodul din 1999 si momentul actual sta mai mult decat in orice altceva tocmai in pozitia confortabila pe care o are acum banca centrala din punctul de vedere al rezervelor valutare, care depasesc intreaga datorie publica externa a Romaniei. Este de asteptat insa ca diminuarea liniilor de finantare acordate de bancile straine institutiilor financiare locale sa duca si la o scadere treptata a rezervei valutare, atata vreme cat sumele pentru care se constituie rezerve minime obligatorii la BNR se diminueaza.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Nu e un secret ca deprecierea leului “ajuta la corectarea dezechilibrelor interne”, in speta a deficitului de cont curent, puncteaza Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist-sef al ING Bank, adaugand ca este insa necesara si o politica fiscala pentru sustinerea acestei corectari. Un curs mediu de circa 3,7 lei\/euro in 2008 a generat o ajustare mica a deficitului, a explicat Chidesciuc, astfel incat a devenit evidenta utilitatea unui curs mediu de peste 4 lei\/euro in 2009 pentru a obtine o ajustare semnificativa. In viziunea economistului-sef al ING, cursul mediu pentru 2009 va fi, in aceste conditii, de 4,4 lei\/euro pentru 2009, iar deficitul de cont curent se va reduce sub 9% din PIB.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
La un nivel mai general, “volatilitatea proeminenta a cursului din ultima perioada e o situatie cu caracter regional care, probabil, va persista avand in vedere perceptia negativa fata de Europa Centrala si de Est”, puncteaza viceguvernatorul un alt motiv pentru care sustinerea unui nivel de curs ar fi o batalie pierduta de la bun inceput, pe termen mai lung. Furtunile care macina pietele internationale sunt alimentate de vesti negative care continua sa vina de peste tot – din aceasta serie, pierderile masive anuntate de Citi, Bank of America sau Royal Bank of Scotland saptamanile trecute au iscat un nou val de panica. Pe acest fundal, scaderea performantelor economice, vulnerabilitatile proprii si dependenta ridicata a pietelor central si est-europene de finantarile tot mai zgarcite din Vest pun presiune tot mai ridicata pe monedele din pietele Estului. Seria semnalelor negative a culminat saptamana trecuta cu demersul unui grup de banci internationale care au solicitat Comisiei Europene si Bancii Centrale Europene sa extinda masurile si politicile anticriza si catre pietele din aceasta regiune (si chiar spre tari din zona care nu sunt inca membre ale UE).<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Monedele din Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si Africa (CEEMEA) au fost sub o presiune de depreciere intensa in ultimele saptamani, noteaza un raport al Citi emis la sfarsitul saptamanii trecute. “In prognozele noastre riscul unei deprecieri mai mari in fata dolarului si a euro ramane, in general, mai ridicat decat am anticipat pana acum”, noteaza Lew Alexander, economistul- sef al Citi. Exista trei motive prin care se explica nivelul foarte ridicat al riscului de depreciere din regiune, puncteaza raportul Citi. In primul rand, exista tari – precum Ungaria, Romania, Polonia, Turcia, Ucraina si Africa de Sud – care au nevoi ridicate de finantare externa, dificil de acoperit in conditiile in care apetitul de risc la nivel global ramane scazut. Pentru Romania, analiza citata avanseaza o prognoza de 2,1% pentru cresterea economica din 2009, in conditiile unui deficit de cont curent de 8% si a unui deficit bugetar de 3,3%. In al doilea rand, noteaza Lew Alexander, un alt motiv al presiunilor de depreciere tine de dificultatile pe care le intampina exportatorii din cauza conditiilor comerciale tot mai dificile. Rusia si Nigeria, pe de alta parte, ar putea fi nevoite sa isi foloseasca rezervele valutare pentru a-si finanta in viitor deficitul de cont curent – generand printre participantii la piata (ce anticipeaza din aceste considerente o pozitie valutara mai slaba) un interes crescut de a cumpara dolari. In sfarsit, riscul valutar a crescut si in acele tari in care autoritatile vad deprecierea monedei ca pe un mijloc de a proteja economia pe parcursul unei perioade de recesiune globala – autorii studiului incluzand in aceasta categorie tari precum Cehia sau Israel.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In aceste conditii, leul se depreciaza laolalta cu celelalte monede din regiune, marcat si de slabiciunile tot mai evidente ale economiei romanesti, scoase in evidenta (sau doar anticipate) de un tir mediatic fara precedent. Ultimele zile au adus, parca mai mult ca oricand in perioada recenta, un noian de prognoze, comentarii, rapoarte si estimari referitoare la perspectivele economiei romanesti, prezentand o imagine din ce in ce mai intunecata. Optimismul moderat din proiectul bugetului de stat (care ar urma sa fie adoptat saptamana aceasta si care ia in calcul un deficit public de 2% din PIB si o crestere economica de 2,5%) este abrupt contrazis de bancheri – cu precadere de cei straini -, dar si de diferite organisme internationale. Prognozele economice ale Comisiei Europene, care estimeaza ca avansul economiei romanesti nu va depasi 1,75% in 2009, iar deficitul bugetar va atinge 7,5% din PIB, au starnit deja reactii imediate pe piata de capital si pe cea valutara. In mediul privat, bancherii si oamenii de afaceri pomenesc tot mai des despre perspectiva ca economia romaneasca sa fie lovita in 2009 de recesiune; printre cei mai pesimisti, analistii de la ING estimeaza ca Romania are putine sanse sa evite recesiunea, anticipand o contractare cu 3,5% a economiei in acest an. O astfel de evolutie ar face ca Romania sa inregistreze, in viziunea ING, si cea mai pronuntata scadere din Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa, exceptand Ucraina.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pe acest fundal, estimarile privind evolutia leului sunt revizuite aproape continuu spre varfuri tot mai inalte de depreciere; pentru a da doar un exemplu, bancherii de la RBS Romania au decis saptamana trecuta sa inrautateasca prognoza de curs pentru luna martie de la 4,30 lei\/euro la 4,35 lei pentru un euro. Pentru iunie, estimarea a fost majorata de la 4,15 la 4,25 lei\/euro. Lew Alexander de la Citi spune ca activele romanesti – moneda, mai ales – vor continua sa aiba evolutii volatile pana la momentul in care vor aparea semnale ca exista un program macroeconomic bazat pe o intelegere cu FMI. “Noul guvern nu a facut inca o cerere formala pentru a obtine un ajutor din partea FMI, insa noi ne asteptam sa vedem un asemenea acord in primul trimestru, fapt ce ar trebui sa aduca mai multa stabilitate in trimestrul al doilea”. Cu un varf de depreciere de 4,7 lei\/euro asteptat in trimestrele viitoare, “fara a exclude insa si niveluri mai ridicate”, analistii ING raman, pentru moment, cei mai pesimisti.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
O asemenea perspectiva da fiori oricarui roman ce s-a imprumutat in valuta, dar si companiilor care au de facut plati in euro – importatorii, de exemplu. Paradoxal, si exportatorii – care in 2005 pichetau sediul bancii centrale cerand demiterea conducerii BNR pentru ca ar fi lasat leul sa se aprecieze prea mult, distrugandu-le in acest fel afacerile – se inspaimanta acum de deprecierea lui prea accentuata.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Banca centrala ar trebui sa intervina pentru a opri prabusirea leului, deoarece valoarea sa actuala nu favorizeaza nici importatorii, nici exportatorii”, comenteaza Mihai Ionescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor Romani (ANEIR). Daca BNR va alege sa isi puna la adapost rezerva valutara si nu va interveni direct in piata pentru a sustine leul, cursul “se va duce la inaltimi ingrozitoare”, spune Ionescu intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, completand ca, daca banca centrala va lasa leul liber in continuare, va ajunge “sa isi faca mea culpa prin vara-toamna”. In opinia lui Ionescu, cursul de 4,3 lei\/euro este “la fel de nerealist si daunator” pe cat a fost si cel de 3,11 lei\/euro atins in vara anului 2007 – in conditiile in care raportul care exprima starea reala a economiei romanesti ar fi undeva in jurul valorii de 3,6-3,8 lei\/euro. Ionescu spune ca 2009 va fi un an foarte prost pentru Romania, in care o crestere economica de zero ar fi chiar foarte buna. Dupa ce exporturile au scazut in decembrie cu 9%, anul acesta exporturile vor avea in cel mai bun caz o crestere nula, sustine Mihai Ionescu, estimand insa ca ar putea si sa scada cu pana la 10 procente. In asemenea conditii, estimarile Comisiei Nationale de Prognoza, care mizeaza pe o crestere economica de 2,5% si un curs mediu de 4 lei\/euro in acest an, ar fi doar niste “lucruri care tin de un exercitiu intelectual banal”.<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Opinia lui Ionescu conform careia BNR ar trebui sa stopeze deprecierea leului este impartasita si de Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), care spunea de curand ca ceea ce exportatorii ar putea castiga din variatia ratei de schimb se evapora prin dobanda bancara. Problemele exportatorilor (pe care o ieftinire a euro ar trebui, teoretic, sa ii ajute) s-au amplificat pe masura ce pietele europene au inceput sa aiba probleme, iar cererea de acolo sa se restranga. Pentru exportatorii care nu au reusit sa anticipeze acest recul al economiilor europene, destinatare prioritare ale companiilor romanesti, si sa isi diversifice din timp pietele de desfacere, Adrian Vasilescu, con\u00adsilierul guvernatorului BNR, avanseaza o solutie. “Nu ar trebui sa isi puna pe piept eticheta de exportatori, ci de producatori, si sa se intoarca spre piata interna”, spunea el intr-o discutie recenta cu BUSINESS Magazin. Mihai Ionescu atrage insa atentia, in replica, asupra faptului ca “e deplasat sa te gandesti ca un producator isi poate schimba <batand din palme> activitatea, asa, peste noapte”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pe de alta parte, e adevarat, admite Vasilescu, ca si pe piata interna cererea se restrange (o premisa urmarita, de altfel, de banca centrala in lupta pentru ajustarea deficitului), dar “noi speram sa se restranga doar la nivelul ofertei”. Altfel spus, daca oferta interna creste si cel care scade este consumul din import, care a umflat ani la randul deficitul extern, “noi ne dorim o cerere cat mai mare”, explica Vasilescu. Este de asteptat ca, pe masura ce dezechilibrul extern incepe sa scada, si constrangerile puse cererii (cum este, de exemplu, accesul mai dificil la creditare) sa inceapa sa fie usor relaxate. In plus, “dupa ce va primi semnale clare\u00a0din partea Guvernului in privinta intaririi politicii fiscale care ar putea sa mai ia din povara politicii monetare, ma astept ca BNR sa relaxeze politica monetara”, spune Melania Hancila, head of research and strategy department la Volksbank Romania. In opinia ei, ar fi oportun ca BNR sa reduca atat dobanda cheie, cat si rezervele minime obligatorii, pentru a ieftini costul finantarii si a mari lichiditatea din sistem, care ar determina reluarea creditarii in economie. Daca si clientii vor alege atunci sa uite de masinile straine, de vacantele peste hotare si de alimentele cu etichete complicate in favoarea ofertei de produse romanesti, aceasta e insa o alta discutie.\u00a0\u00a0<\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Desi mai temperat ca in primele zile ale anului, leul continua sa se deprecieze. Pentru cei ce s-au imprumutat in euro, dar si pentru companii, caderea leului s-a transformat intr-un cosmar, iar indiferenta aparenta a bancii centrale le-a parut multora de neinteles.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,6761,8897,184,11050],"class_list":["post-12534","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-curs","tag-depreciere","tag-inflatie","tag-valute"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12534","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12534"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12534\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33178,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12534\/revisions\/33178"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12534"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12534"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12534"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}