\nStudiul a fost realizat pe 27 dintre cele 83 de romane publicate de prolifica scriitoare britanic\u0103, iar printre volumele analizate s-au aflat celebrele romane poli\u0163iste “Crima din Orient Express” \u015fi “Moarte pe Nil”.<\/p>\n
\n“Am adunat date diverse, inclusiv num\u0103rul de men\u0163ion\u0103ri ale vinova\u0163ilor per capitol, o \u00abanaliz\u0103 a sentimentelor\u00bb asociate men\u0163ion\u0103rilor vinova\u0163ilor, men\u0163ion\u0103rile referitoare la mijloacele de transport folosite, locul crimei, modus operandi \u015fi mai multe referin\u0163e \u00eencruci\u015fate cu alte concepte-cheie ale romanelor”,<\/strong> a precizat Dominique Jeannerod.<\/p>\n \n\u015ei se pare c\u0103 Agatha Christie urma \u00een realizarea intrigilor din romanele sale un model bine definit, \u00een special \u00een ceea ce prive\u015fte sexul asasinului, motiva\u0163iile sale \u015fi cauza mor\u0163ii victimei. Astfel, dac\u0103 vinovatul era o femeie, descrierea ei era realizat\u0103 mai degrab\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 negativ\u0103, \u00een timp ce descrierea era neutr\u0103 sau chiar pozitiv\u0103 dac\u0103 asasinul era b\u0103rbat.<\/p>\n \n<\/a><\/p>\n \n<\/a><\/p>\n \nF\u0103r\u0103 s\u0103 o acuze pe Agatha Christie de sexism, \u00eentregul ra\u0163ionament al autorilor studiului s-a bazat \u00eens\u0103 pe sexul asasinului, precizeaz\u0103 The Guardian.<\/p>\n \n“De exemplu, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103, dac\u0103 victima era strangulat\u0103, uciga\u015ful are mai multe \u015fanse de a fi un b\u0103rbat (sau un b\u0103rbat ajutat de o femeie complice), \u00een timp ce, dac\u0103 o crim\u0103 este comis\u0103 \u00eentr-o regiune rural\u0103, fapt care nu este deloc rar \u00eent\u00e2lnit \u00een romanele Agathei Christie, exist\u0103 75% \u015fanse ca asasinul s\u0103 fie femeie”<\/strong>, afirm\u0103 acela\u015fi cotidian britanic.<\/p>\n \nDe asemenea, cititorii trebuie s\u0103 lectureze cu aten\u0163ie pasajele \u00een care suspec\u0163ii sunt asocia\u0163i cu asasinul, dar \u015fi acelea \u00een care sunt men\u0163ionate tipul de vehicul utilizat de asasin.<\/p>\n \nCercet\u0103torii au conceput dou\u0103 formule de calcul.<\/p>\n \nPrima dintre ele este urm\u0103toarea: k (r, \u03b4, \u03b8, c) = f{rk +\u03b4+\u03b8(P,M), c(3\u22644.5}<\/strong><\/p>\n \nPotrivit acestei formule, primul detaliu care trebuie luat \u00een calcul este rela\u0163ia – reprezentat\u0103 de litera “r” – dintre uciga\u015f \u015fi victim\u0103. Criminalul (litera “k”) este aproape \u00eentotdeauna implicat emo\u0163ional cu victima, fiind de obicei so\u0163ul, so\u0163ia sau o rud\u0103 apropiat\u0103.<\/p>\n \n\u00cen mod surprinz\u0103tor, mijlocul de transport utilizat (litera “\u03b4”) \u00een roman reprezint\u0103 \u015fi el un factor central. \u00cen romanele \u00een care apar b\u0103rci \u015fi avioane, criminalul este cel mai probabil un b\u0103rbat, \u00een timp ce atunci c\u00e2nd \u00een romane sunt men\u0163ionate automobile, camionete \u015fi camioane criminalul este o femeie.<\/p>\n \nLitera “\u03b8” reprezint\u0103 modus operandi – modul \u00een care a fost comis\u0103 crima -, literele “P” \u015fi “M” sunt asociate personajelor Hercule Poirot \u015fi Miss Marple – care \u00eencearc\u0103 s\u0103 descifreze misterul crimei, litera “c” reprezint\u0103 capitolul \u00een care apare pentru prima dat\u0103 criminalul, iar litera “f” este asociat\u0103 femeii suspectate de crim\u0103.<\/p>\n \nA doua formul\u0103 de calcul este urm\u0103toarea: k (l, n, s) = f [(m – l (k) \/ f + l (k) + n + s]<\/strong><\/p>\n \nk – identitatea criminalului<\/p>\n \nl – tipul de limbaj utilizat pentru descrierea criminalului<\/p>\n \nn – num\u0103rul de men\u0163ion\u0103ri per roman (de-a lungul anilor)<\/p>\n \ns – locul comiterii crimei<\/p>\n \nm – b\u0103rbat<\/p>\n \nf – femeie<\/p>\n \n \nAgatha Mary Clarissa, Lady Mallowan, cunoscut\u0103 \u00een general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare britanic\u0103 de romane, povestiri scurte \u015fi piese de teatru poli\u0163iste. A scris \u015fi romane de dragoste, sub pseudonimul Mary Westmacott, dar acestea sunt mai pu\u0163in cunoscute, neav\u00e2nd acela\u015fi succes la public.<\/p>\n \nOperele sale, \u00een principal cele care au ca personaje principale pe Hercule Poirot [i Miss Jane Marple, au f\u0103cut ca Agatha Christie s\u0103 fie numit\u0103 “Regina Crimei”, ea fiind considerat\u0103 drept unul dintre cei mai importan\u0163i \u015fi inventivi autori ai genului.<\/p>\n \nA fost \u00eennobilat\u0103 de regina Elizabeth a II-a, primind titlul de Dame a Imperiului Britanic – echivalentul titlului de Cavaler – \u00een anul 1971. Agatha Christie a murit la v\u00e2rsta de 85 de ani, \u00een 1976.<\/p>\n \nAgatha Christie a v\u00e2ndut peste un miliard de romane \u00een Marea Britanie \u015fi un alt miliard de romane traduse \u00een alte limbi pe plan interna\u0163ional. Romanele sale sunt dep\u0103\u015fite, din punct de vedere al v\u00e2nz\u0103rilor, doar de Biblie \u015fi de opera lui William Shakespeare.<\/strong><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14662041\/2\/hercule-poirot.jpg?height=454&width=604\")
<\/p>\n