\nChina finan\u0163eaz\u0103 \u015fi construie\u015fte baraje, \u015fosele, c\u0103i ferate, conducte de gaz, porturi \u015fi aeroporturi, leg\u00e2nd diverse puncte strategice de pe glob: de la Samoa la Rio de Janeiro, de la St. Petersburg la Jakarta, de la Mombasa la Vanuatu \u015fi de la Arctica la Antarctica.<\/p>\n
\nToate acestea sugereaz\u0103 un plan bine pus la punct, dar reflect\u0103, de asemenea, \u015fi o frenezie comercial\u0103 de neoprit. Companiile chineze se aventureaz\u0103 \u015fi \u00eencheie afaceri, interesate s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een lume o cre\u015ftere care se dovede\u015fte greu de manageriat acas\u0103. Tipic pentru o putere aflat\u0103 \u00een cre\u015ftere rapid\u0103.<\/p>\n
\nCe ar fi fost acesta, \u00eens\u0103, f\u0103r\u0103 porturile, drumurile \u015fi c\u0103ile ferate construite de-a lungul timpului, \u00een puncte strategice? Infrastructura a fost, cu siguran\u0163\u0103, un element important al puterii britanice. Marile na\u0163iuni au devenit con\u015ftiente de importan\u0163a infrastructurii \u00eenc\u0103 de pe vremea Romei, care a construit 89.000 de kilometri de drumuri \u015fi apeducte \u00een Europa.<\/p>\n
\nAst\u0103zi a venit r\u00e2ndul chinezilor s\u0103 schimbe harta economic\u0103 a lumii. \u201dChina este o mare putere \u015fi se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie de competitivitate cu marile puteri economice. De exemplu, a devansat Japonia de foarte mult timp, iar de cur\u00e2nd \u015fi Germania, din punctul de vedere al exporturilor\u201c, spune Mihai Ionescu, \u015feful Asocia\u0163iei Na\u0163ionale a Exportatorilor \u015fi Importatorilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nInfrastructura, al\u0103turi de activit\u0103\u0163ile companiilor, ar transforma rapid China \u00een cel mai mare imperiu comercial la nivel mondial. Impedimentul este, \u00eens\u0103, dispersia acestor proiecte de infrastructur\u0103. Pentru a crea un tot unitar, este necesar\u0103 o viziune de ansamblu, crearea unor leg\u0103turi \u00eentre structurile deja existente. \u201dAsta presupune un set de activit\u0103\u0163i, \u00eencep\u00e2nd cu plasamente de capital, cu investi\u0163ii \u00een anumite \u0163\u0103ri cheie \u015fi termin\u00e2nd cu practicile comerciale, nu \u00eentotdeauna cele mai ortodoxe vizavi de partenerii cu care au afaceri\u201c, adaug\u0103 Mihai Ionescu.<\/p>\n
\n\u00cen septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achizi\u0163iona o participa\u0163ie la Kashagan, unul dintre cele mai mari c\u00e2mpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. \u00cen acel drum, el a f\u0103cut publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road – versiunea pe mare \u015fi pe uscat a celebrului Drum al M\u0103t\u0103sii. Beijing \u00ee\u015fi propune o re\u0163ea feroviar\u0103 de mare vitez\u0103, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, c\u0103tre Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda \u015fi Vietnam. O alt\u0103 re\u0163ea de drumuri, c\u0103i ferate \u015fi conducte va \u00eencepe \u00een Xi\u2019an, \u00een centrul Chinei, \u015fi va merge spre vest, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een Belgia. Beijing a ini\u0163iat deja o rut\u0103 comercial\u0103 de aproape 13.000 de kilometri \u00eentre ora\u015ful Yiwu \u015fi Madrid, capitala Spaniei. \u00cen cele din urm\u0103, o cale ferat\u0103 de mare vitez\u0103 de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar \u015fi se va \u00eendrepta spre sud, prin Pakistan \u015fi prin portul saudit Gwadur.<\/p>\n
\nUn Drum al M\u0103t\u0103sii maritim urmeaz\u0103 s\u0103 lege sudul M\u0103rii Chinei de oceanele Pacific \u015fi Indian. Pe 26 mai autorit\u0103\u0163ile chineze au prezentat o strategie de expansiune naval\u0103, cu o flot\u0103 care s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 apele teritoriale, spre marile oceane.<\/p>\n
\nInteresant este c\u0103 de multe ori China nici nu trebuie s\u0103 construiasc\u0103 to\u0163i acei kilometri de c\u0103i ferate sau de facilit\u0103\u0163i, pentru c\u0103 infrastructura, \u00een mare parte, exist\u0103, iar elementele acesteia trebuie doar unite.<\/p>\n
\nPeste tot se va cere, \u00eens\u0103, munc\u0103 mult\u0103, iar Beijingul trebuie s\u0103 fie perceput la fel de generos at\u00e2t \u00een conceperea proiectelor c\u00e2t \u015fi \u00een punerea acestora \u00een practic\u0103. Dar exist\u0103 \u015fi sceptici: Jonathan Fenby de la firma de cercet\u0103ri Trusted Sources a sugerat, \u00eentr-o not\u0103 c\u0103tre clien\u0163i, c\u0103 aceste proiecte ar putea fi, totu\u015fi, prea ambi\u0163ioase. China are deja o tradi\u0163ie \u00een a anun\u0163a \u015fi apoi a anula proiecte, precum cel de construc\u0163ie de c\u0103i ferate \u00een Mexic, un proiect de 3,7 miliarde de dolari care a fost stopat pe fondul unor acuza\u0163ii de corup\u0163ie.<\/p>\n
\n\u00cen acela\u015fi timp, Japonia a intrat \u00een competi\u0163ie cu China: a lansat oferte de miliarde de dolari pentru construirea unor c\u0103i ferate de mare vitez\u0103, dar \u015fi alte proiecte \u00een Indonezia, Thailanda \u015fi prin alte p\u0103r\u0163i.<\/p>\n
\nBeijingul pare, \u00eens\u0103, s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 limitele. A\u015fadar, \u015fi-a propus finan\u0163area proiectelor de infrastructur\u0103 cu ajutorul altei inven\u0163ii chineze, Banca Asiatic\u0103 de Investi\u0163ii pentru Infrastructur\u0103, institu\u0163ie cu 57 de membri fondatori, modelat\u0103 oarecum dup\u0103 Banca Mondial\u0103. Proiectele sus\u0163inute de banc\u0103 sunt eficiente pentru \u0163\u0103rile \u00een care sunt construite, dar dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare influen\u0163a Chinei \u00een institu\u0163ie, cu siguran\u0163\u0103 fac parte din marea schem\u0103 global\u0103 chinez\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\nXi a promis investi\u0163ii de 250 miliarde de dolari \u00een America de Sud, \u00een urm\u0103torii 10 ani. Piesa central\u0103 a acesteia este o cale ferat\u0103 de mare vitez\u0103, \u00een valoare de 10 miliarde de dolari, \u00een lungime de peste 5.000 de kilometri, care va \u00eencepe din Acu, l\u00e2ng\u0103 Rio de Janeiro, va traversa p\u0103durea amazonian\u0103 \u015fi va ajunge pe coasta peruvian\u0103. Mai mult, un miliardar chinez, Wang Jing, finan\u0163eaz\u0103 construirea unui nou canal, de 270 de kilometri \u015fi 50 miliarde de dolari, \u00een Panama.<\/p>\n
\n\u00cen ianuarie, China a semnat un acord cu Uniunea African\u0103 pentru a ajuta la construirea de c\u0103i ferate, de drumuri \u015fi aeroporturi care s\u0103 lege cele 54 de \u0163\u0103ri africane. Aceste planuri sunt deja \u00een desf\u0103\u015furare \u015fi includ o cale ferat\u0103 de 1.400 de kilometri pe coasta Nigeriei, care ajunge la 13 miliarde de dolari, o alt\u0103 cale ferat\u0103 de 800 km \u015fi 3,8 miliarde de dolari \u00eentre Nairobi \u015fi Mombasa, una de 740 km \u00eentre Addis-Abeba \u015fi Djibouti \u015fi \u00eenc\u0103 o cale ferat\u0103 de de 5,6 miliarde de dolari \u00een Ciad.<\/p>\n
\nMai apoi avem \u015fi ambi\u0163iile maritime ale Chinei. Acestea traduc\u00e2ndu-se prin construirea de porturi moderne \u00een capitala Tanzaniei, Dar es Salaam, \u00een capitala Mozambicului, Maputo, dar \u015fi \u00een Libreville, Gabon, \u00een ora\u015ful Tema din Ghana \u015fi \u00een capitala senegalez\u0103, Dakar.<\/p>\n
\nToate aceste proiecte maritime sau terestre se aliniaz\u0103 investi\u0163iilor deja existente ale Chinei pe continent. De exemplu, China National Petroleum Corporation are proiecte importante \u00een Ciad sau Mozambic, iar fabricile chineze\u015fti cu for\u0163\u0103 de munc\u0103 etiopian\u0103 ieftin\u0103 \u00eenfloresc.<\/p>\n
\nPe l\u00e2ng\u0103 planurile sale de \u00eenfiin\u0163are a re\u0163elelor de c\u0103i ferate din Malaiezia, Singapore \u015fi Laos, \u00een sud-estul Asiei, China pl\u0103nuie\u015fte \u015fi construirea unui canal peste str\u00e2mtoarea Kra, din Thailanda, un port pentru containere \u015fi un parc industrial \u00een Kuantan, Malaiezia, dar \u015fi o extindere, \u00een valoare de 511 milioane de dolari, a aeroportului din Maldive. <\/p>\n
\nChina nu vrea s\u0103 domine doar sudul \u015fi estul M\u0103rii Chinei, ci s\u0103 ajung\u0103 \u015fi \u00een Pacific. Astfel \u00eenc\u00e2t transporturile reprezint\u0103 cea mai mare parte din asisten\u0163a financiar\u0103 \u00een valoare de 2,5 miliarde de dolari oferit\u0103 na\u0163iunilor din M\u0103rile Sudului. Unul dintre proiecte este cel din Fiji, cu o investi\u0163ie de 158 de milioane de dolari \u00een centrale hidroelectrice \u015fi \u00een mai multe complexe sportive. \u00cen Samoa, chinezii au construit un spital de 100 milioane de dolari, un terminal de 40 milioane de dolari, o pist\u0103 modernizat\u0103 a aeroportului Faleolo, dar \u015fi un port comercial de 140 milioane de dolari la Vaiusu. \u00cen Tonga, chinezii au ridicat o cl\u0103dire guvernamental\u0103 de 12 milioane dolari \u015fi au oferit dou\u0103 mici avioane de produc\u0163ie chinezeasc\u0103 pentru rutele interne ale companiei aeriene Real Tonga. Aceast\u0103 ultim\u0103 tranzac\u0163ie a iscat controverse, din cauza faptului c\u0103 avioanele nu sunt certificate pentru utilizarea \u00een Occident. De asemenea, \u00een Vanuatu, China a oferit dou\u0103 avioane pentru Air Vanuatu \u015fi a mai dat 60 milioane de dolari pentru construirea unui campus universitar \u00een Port Vila.<\/p>\n
\nDe ce a inundat China, cu 42 miliarde de dolari, Pakistanul, \u00een proiecte de infrastructur\u0103? Cele dou\u0103 state au fost mereu aliate, \u00eens\u0103 China are un \u0163el specific: vrea s\u0103 \u00eenconjoare separati\u015ftii uiguri care au instigat la violen\u0163\u0103 \u00een provincia Xinjiang din vestul \u0163\u0103rii. Unii dintre ace\u015ftia au ad\u0103posturi \u00een Pakistan \u015fi Afganistan, iar Beijingul a f\u0103cut presiuni asupra ambelor \u0163\u0103ri pentru a le convinge s\u0103-i predea pe uigurii care tr\u0103iesc acolo.<\/p>\n
\nDe asemenea, trimiterea de bunuri prin Pakistan a ajutat China s\u0103 evite st\u00e2mtoarea Malacca. O mare parte din petrolul \u015fi alte resurse naturale importate trec prin aceast\u0103 cale \u00eengust\u0103 dintre Malaiezia \u015fi Indonezia. China se teme c\u0103, \u00een cazul \u00een care rela\u0163iile sale cu Washingtonul se vor deteriora, SUA ar putea, teoretic, s\u0103 blocheze \u015fi str\u00e2mtoarea \u015fi accesul la resurse. Acesta este, \u00een mare parte, motivul pentru care Beijingul finan\u0163eaz\u0103 portul arab Gwadur, o autostrad\u0103 de 1.800 de kilometri, dar \u015fi c\u0103i ferate de mare vitez\u0103 \u015fi conductele de petrol care duc \u00een ora\u015ful chinez Kashgar.<\/p>\n
<\/p>\n
\nAsia Central\u0103 a fost, pentru aproape dou\u0103 secole, terenul de joac\u0103 exclusiv al Rusiei. \u00cenc\u0103 este, dac\u0103 vorbim de putere, dar \u00een materie de bani China se mi\u015fc\u0103 foarte repede. Rela\u0163iile se \u00eenv\u00e2rt \u00een jurul petrolului \u015fi gazelor naturale. Turkmenistanul asigur\u0103 mai mult de jum\u0103tate din importurile chineze\u015fti de gaze. Acestea ajung aici prin trei conducte de 1.850 km, iar o a patra este pe cale s\u0103 fie construit\u0103. China este singura na\u0163iune str\u0103in\u0103 c\u0103reia Turkmenistanul \u00eei permite s\u0103 foreze, \u00een special \u00een Galkynysh, a doua exploatare mondial\u0103 de gaze ca m\u0103rime. Ac\u0163iunile \u00een valoare de 5 miliarde de dolari pe care China le de\u0163ine la c\u00e2mpul petrolier Kashagan din Kazahstan reprezint\u0103 una dintre cele mai mari achizi\u0163ii chineze\u015fti de acest tip. Xi a semnat, de asemenea, un contract de 15 miliarde de dolari pentru gaze naturale \u015fi uraniu cu Uzbekistan.<\/p>\n
\n\u00cen urm\u0103 cu doi ani, Rusia a anun\u0163at o apropiere de China. Piesa central\u0103 este reprezentat\u0103 de dou\u0103 conducte de gaze naturale care vor asigura o cincime din importurile de gaze ale Chinei. Afacerea a \u00eent\u00e2mpinat c\u00e2teva obstacole, dar, \u00een general, cele dou\u0103 na\u0163iuni au lucrat bine \u00eempreun\u0103, iar construc\u0163ia e pe cale s\u0103 \u00eenceap\u0103 cur\u00e2nd. Mai mult, China e pe cale s\u0103 construiasc\u0103 o cale ferat\u0103 de mare vitez\u0103 de 7.000 km \u015fi 242 miliarde de dolari, de la Beijing la Moscova, care va reduce cu 4 zile timpul f\u0103cut pe drum \u00eentre cele dou\u0103 ora\u015fe, momentan asigurat de Trans-Mongolian Express.<\/p>\n
\nVarianta maritim\u0103 a Drumului M\u0103t\u0103sii va intra \u00een Europa prin intermediul portului grecesc Pireu, finan\u0163at de chinezi cu 260 milioane de dolari pentru extindere. De aici, c\u0103ile ferate vor continua s\u0103 se extind\u0103 \u00een Balcani. Navele chineze vor ajunge \u015fi \u00een porturile din Lisabona \u015fi Duisburg. Pentru a aduce aceast\u0103 re\u0163ea \u015fi \u00een inima Europei, Beijingul a acceptat finan\u0163area cu 3 miliarde de euro a unui tren de mare vitez\u0103 din Belgrad la Budapesta. Pe de alt\u0103 parte, calea ferat\u0103 de transport m\u0103rfuri de la Yiwu la Madrid, lung\u0103 de aproape 13.000 de kilometri, va mu\u015fca ad\u00e2nc din afacerile de transport naval, mai lente.<\/p>\n
\nRaportat la beneficiile acestei expasiuni chineze \u00een zona, Mihai Ionescu consider\u0103 c\u0103 \u0163\u0103rile europene depind de pia\u0163a comunitar\u0103, \u00eens\u0103 toate fac eforturi pentru a p\u0103trunde \u00een zona extraeuropean\u0103, inclusiv Rom\u00e2nia. \u201dNoi, din p\u0103cate, \u00een rela\u0163ia cu China suntem defavoriza\u0163i, pentru c\u0103 nu suntem capabili s\u0103 facem fa\u0163\u0103 competi\u0163iei produselor chineze. Suntem deja o colonie, \u00een sens economic, a Uniunii Europene, \u015fi ne ajunge aceast jug. S\u0103 ne lu\u0103m \u00eenc\u0103 unul, al Chinei, e prea mult.\u201c<\/p>\n
\nP\u00e2n\u0103 acum, re\u0163eaua de infrastructur\u0103 chinez\u0103 nu s-a extins spre SUA. \u00cen schimb, ceea ce s-a construit \u00een alte p\u0103r\u0163i serve\u015fte la saltul c\u0103tre gigantica pia\u0163\u0103 american\u0103. Companiile chineze sunt \u00een prima linie pentru ob\u0163inerea contractelor de introducere a trenurilor de mare vitez\u0103, incluz\u00e2nd, de exemplu, ruta San Francisco – Los Angeles, care se estimeaz\u0103 c\u0103 va ajunge la 68 de miliarde de dolari. China furnizeaz\u0103 deja vagoane \u00een valoare de 566 milioane de dolari pentru metroul din Boston. De asemenea, SUA sunt destina\u0163ia favorit\u0103 a chinezilor pentru investi\u0163ii imobiliare.Vorbim aici despre adev\u0103rate bijuterii, cum sunt Waldorf Astoria, cump\u0103rat\u0103 cu 1,95 miliarde de dolari de Angbang Insurance, sau Chase Manhattan Plaza, achizi\u0163ionat\u0103 cu 725 milioane de dolari de Fosun. \u00cens\u0103 suma cea mai mare vine de la chinezii boga\u0163i, care cump\u0103r\u0103 propriet\u0103\u0163i reziden\u0163iale.<\/p>\n
\nDe la cel mai apropiat teritoriu chinez p\u00e2n\u0103 la Cercul Arctic este cale de mii de kilometri, \u00eens\u0103, cu toate acestea, China se autodenume\u015fte \u201dstat apropiat de Arctica\u201c. Compania petrolier\u0103 chinez\u0103 CNOOC este ac\u0163ionar majoritar la Iceland\u2019s Dreki, ce activeaz\u0103 \u00een domeniul petrolului \u015fi gazelor naturale, iar Beijingul a creat Arctic Yellow River Station, o baz\u0103 permanent\u0103 pe insula norvegian\u0103 Spitzbergen. \u00cen Antarctica, China are patru sta\u0163iuni de cercetare \u00een derulare \u015fi sunt planuri pentru o a cincea sta\u0163iune, numit\u0103 Inexpressible Island.<\/p>\n
\nC\u00e2teva dintre planurile de infrastructur\u0103 ale Chinei, care se \u00eentind pe plan global, se aliniaz\u0103 cu interesele economice ale Vestului. Unele dintre cele mai moderne c\u0103i de transport, care nu duc neap\u0103rat \u00een China, ci \u00een \u00eentreaga lume, sunt, cu siguran\u0163\u0103, legate de Beijing. Scopul lor este de a crea un mediu economic global prietenos pentru comer\u0163ul chinez. Chiar dac\u0103 nu putem spune c\u0103 ambi\u0163iile Chinei sunt musai amenin\u0163\u0103toare sau d\u0103un\u0103toare, se poate lesne constata pozi\u0163ia din ce \u00een ce mai central\u0103 a Chinei \u00een geopolitica mondial\u0103. \u201dAceast\u0103 nou\u0103 ordine mondial\u0103 este ceva cu care trebuie s\u0103 ne obi\u015fnuim; \u00eentr-o lume \u00een care to\u0163i sunt supra\u00eendatora\u0163i \u015fi subfinan\u0163a\u0163i, oamenii \u015fi \u0163\u0103rile cu economii \u00een exces impun condi\u0163iile. Schimbarea e \u00een aer \u00een China, dar se va r\u0103sp\u00e2ndi \u00een restul lumii \u00een urm\u0103torii doi ani, pe m\u0103sur\u0103 ce China face un pas pentru a crea o singur\u0103 zon\u0103 de tranzac\u0163ionare important\u0103 \u00een Asia\u201c, spune Steen Jakobsen, economist-\u015fef al Saxo Bank.<\/p>\n
\nMerit\u0103 amintit faptul c\u0103 aceast\u0103 modalitate de dezvoltare economic\u0103 nu este o inven\u0163ie \u201dMade in China\u201c. Dup\u0103 cum spune Michael Pillsbury, autorul \u201dMaratonului de 100 de ani\u201c \u00eentr-o declara\u0163ie pentru presa american\u0103, \u201dambi\u0163iile Chinei sunt \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00eentr-un sentiment feroce de competitivitate pe care ei afirm\u0103 c\u0103 l-au \u00eenv\u0103\u0163at de la America anilor 1800\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
China finan\u0163eaz\u0103 \u015fi construie\u015fte baraje, \u015fosele, c\u0103i ferate, conducte de gaz, porturi \u015fi aeroporturi, leg\u00e2nd diverse puncte strategice de pe glob: de la Samoa la Rio de Janeiro, de la St. Petersburg la Jakarta, de la Mombasa la Vanuatu \u015fi de la Arctica la Antarctica. Toate acestea sugereaz\u0103 un plan bine pus la punct, dar […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7987],"tags":[8548,20891,5593,32948,12112,5607,6545,104,314,246,20541,9918,472,375,303,362,149,161,7595,5109,19837,77,16892,68,80,17015,41227,15558,19707,41226,6578],"class_list":["post-125070","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-turism","tag-aeroport","tag-antarctica","tag-apa","tag-cai","tag-cale-ferata","tag-capitala","tag-china","tag-chinezi","tag-construire","tag-crestere","tag-drum","tag-drumuri","tag-finantare","tag-gaze","tag-important","tag-infrastructura","tag-investitii","tag-miliarde","tag-pakistan","tag-port","tag-porturi","tag-proiecte","tag-puncte","tag-putere","tag-refuz","tag-rio-de-janeiro","tag-samoa","tag-sosele","tag-timp","tag-vanuatu","tag-viteza"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/125070","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=125070"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/125070\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=125070"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=125070"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=125070"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}