{"id":12470,"date":"2009-01-20T22:00:00","date_gmt":"2009-01-20T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12470"},"modified":"2026-04-02T13:13:24","modified_gmt":"2026-04-02T13:13:24","slug":"cat-mai-creste-euro-pana-in-vara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12470","title":{"rendered":"Cat mai creste euro pana in vara"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/p>\n

“Nu ii cred pe cei care sustin, doar pe baza evolutiilor din primele zece zile ale anului, ca piata valutara a luat o turnura dramatica”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, incercand sa combata in acest fel avalansa de pesimism iscata de caderea rapida a leului de la inceputul lui 2009. Cursul poate pune o problema doar prin persistenta deprecierii, considera Vasilescu – “cand vorbim de cateva luni bune cu rate ridicate de schimb, nu de niste zile”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Bancherii care au raspuns, acum pentru a opta oara, demersului BUSINESS Magazin de a face prognoze de curs la fiecare jumatate de an pentru urmatoarele sase luni anticipeaza insa la unison ca presiunile de depreciere asupra leului vor continua, iar volatilitatea va atinge cote maxime.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Perspectiva analistilor asupra evolutiei pe care o va avea leul in urmatoarea jumatate de an difera totusi, pe atat de mult pe cat difera elementele pe care le ia in calcul fiecare dintre ei si greutatea pe care o acorda unuia sau altuia dintre factorii luati in calcul. Desi in ecuatie intra cam aceleasi elemente – starea actuala a economiei romanesti si tensiunile ce guverneaza pietele financiare internationale – estimarile privind cursul euro\/leu la sfarsitul lunii iunie variaza intr-o marja larga, pornind de la un minim de 3,9 lei\/euro si urcand pana la 4,55 lei\/euro.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pentru intreg anul, Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Tiriac Bank, asteapta o scadere de 12% a cursului mediu leu\/euro fata de anul precedent. Volatilitatea cursului, situata la un nivel relativ ridicat in 2008 (plus\/minus 6,5%), indica o tendinta de crestere in prima saptamana a lui 2009, noteaza Pal, la plus\/minus 7,5%; in aceste conditii, banda superioara a intervalului de variatie se situeaza la un maxim de 4,4 -4,5 lei\/euro. In opinia economistului de la UniCredit Tiriac, 2009 va aduce variatii in ambele sensuri, in jurul valorii medii de 4,1 lei\/euro, cu o volatilitate ceva mai temperata in partea a doua a anului.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Evolutia sinuoasa pe care o anticipeaza bancherii se explica printr-un cumul de factori ce tin atat de contextul international tulbure, cat si, mai mult ca oricand pana acum, de problemele proprii economiei romanesti.<\/div>\n
Tensiunile din economiile dezvoltate, precum si adancirea recesiunii in aceste piete pun tot mai mult presiune pe monedele din tarile emergente, in conditiile in care cresterea economica a acestora a incetinit considerabil. Aversiunea investitorilor pe plan global pentru pietele considerate cu risc ridicat continua sa creasca, iar efectul ei intr-o economie cu vulnerabilitati mai mari – precum Romania – nu va face decat sa amplifice miscarile de curs, apreciaza Catalina Constantinescu, senior economist la RBS Bank Romania. In conditiile in care Romania se confrunta cu dezechilibre externe mari, iar intrarile de valuta si posibilitatile de refinantare a datoriilor sunt acum mai reduse, riscurile pentru cursul de schimb sunt foarte mari.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Ramanem in continuare dependenti de evolutiile marilor economii”, considera Meral Omer, directorul trezoreriei Libra Bank, adaugand ca anul se anunta destul de dificil in ceea ce priveste sursele de finantare externe. “Suntem vulnerabili, iar un guvern dezordonat in cheltuieli publice va accentua si mai tare lipsa de incredere a investitorilor fata de economia romaneasca”, apreciaza ea, completand ca nu vede niciun motiv pentru care in perioada imediat urmatoare tendinta ar ajunge sa se inverseze.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pe plan intern, confirmarea unui deficit de circa 5% din PIB pentru 2008, lipsa de promptitudine, precum si lipsa unui plan guvernamental de actiune concret pentru corectarea dezechilibrelor si pentru asigurarea finantarii necesare functionarii economiei pozitioneaza Romania drept una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune, ceea ce se va simti in evolutia cursului. Economistul de la RBS apreciaza ca in perioada ianuarie-iunie leul va avea parte de miscari ample de curs, cu potential de a atinge chiar si niveluri de 4,5-4,6 lei\/euro sau chiar mai mult.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Principalele necunoscute vin din economia romaneasca, considera si Georgiana Constantinescu, research & publishing specialist la Credit Europe Bank. Incetinirea semnificativa a cresterii economice – estimata pentru 2009 in jur de 2,5%, potrivit celei mai recente schite a bugetului pe 2009 – este intretinuta de restrangerea puternica a creditarii si a consumului. Nevoia de corectie a deficitului de cont curent (ajuns la 15,99 miliarde de euro dupa primele 11 luni din 2008, potrivit datelor BNR) si nevoia de diminuare a deficitului bugetar tocmai intr-o perioada in care va trebui luate masuri de sustinere a economiei afectate de criza financiara sunt doar cateva dintre incertitudinile care preseaza asupra cursului de schimb.<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

“Cel mai probabil, maximul deprecierii va avea loc in primul trimestru al anului, tocmai pe fundalul acestei incertitudini si al lipsei unui semnal puternic din partea guvernului privind adoptarea unor restrictii fiscale si a unor politici salariale responsabile”, afirma Georgiana Constantinescu. In opinia ei, raportul euro\/leu va fi la sfarsitul lunii iunie de 4,06 -4,11 lei\/euro, in timp ce maximul atins in acest interval va urca la\u00a04,4 lei\/euro. In jurul aceluiasi maxim isi plaseaza asteptarile si Melania Hancila, directorul departamentului de cercetare si strategie de la Volksbank Romania: moneda nationala ar putea atinge pragul de 4,5 in primele luni ale anului, spune ea, urmand ca pe parcursul trimestrului al doilea sa urmeze o usoara corectie, pe masura ce politica monetara si fiscala se vor adecva conditiilor actuale. La sfarsitul lui iunie, leul ar urma sa fie cuprins, in viziunea ei, undeva in intervalul 4,05-4,1 lei\/euro.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Un efect de ameliorare a tendintei de depreciere ar putea veni in urma incheierii unor acorduri de finantare intre statul roman sau BNR si Banca Centrala Europeana, Fondul Monetar International sau alte organisme internationale, crede Catalina Constantinescu, de la RBS Bank Romania, adaugand ca in opinia ei un acord cu FMI ar putea deveni fezabil oricand. Impactul unui asemenea acord\u00a0– puternic disputat in lumea politica – ar limita deprecierea leului, crede Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist-sef al ING Bank, dar nu va inversa trendul de depreciere. Experienta Ungariei, argumenteaza el, indica intr-o prima faza intarirea monedei in cazul ajutorului de la FMI, urmata de o perioada de stabilitate si apoi de reluare a tendintei de depreciere. In cazul Romaniei, nu numai ca este probabil un acord cu FMI, dar fara un asemenea acord ne va fi foarte dificil in perioada urmatoare, sustine economistul ING: “Prin masurile pe care le impune un asemenea acord vom avea crestere sustenabila pe termen mediu”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In ultima vreme, tot mai multe voci din mediul politic si economic reclama nevoia ca Romania sa inceapa discutiile cu Fondul Monetar International pentru incheierea unui nou acord. “Credibilitatea pe care o confera o evaluare din partea Fondului ne-ar ajuta sa obtinem un imprumut in conditii avantajoase, la costuri mai mici, de pe pietele externe”, spunea de curand Theodor Stolojan, prim-vicepresedintele PD-L, intr-un interviu acordat cotidianului Gandul. Nici premierul Boc nu exclude varianta unui imprumut de la FMI sau de la Banca Europeana pentru Investitii, in conditiile in care, cum spunea de curand, “este clar ca trebuie sa gasim o solutie pentru finantarea deficitului bugetar”. O solutie de acest fel ar trebui insa mai intai cautata la Uniunea Europeana, in caz ca se dovedeste ca este necesara, spune apasat Adrian Vasilescu, punctand ca atata vreme cat Romania este o tara europeana, acesta ar fi parcursul cel mai natural. Si aceeasi este si opinia presedintelui Traian Basescu, exprimata saptamana trecuta.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Garantarea finantarii externe cu o institutie internationala, in conditii de cost mai favorabile si, astfel, evitarea blocarii totale a activitatii de productie si a cresterii economice (asa-numita aterizare dura a economiei) poate fi considerata o pozitie precauta, care ar fi apreciata de catre investitorii straini, considera\u00a0Rozalia Pal de la UniCredit Tiriac Bank. Aceasta ar avea un impact pozitiv si asupra cursului: un acord cu FMI ar aduce credibilitate sporita si ar putea restabili increderea in leu si in viziunea lui Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank, care crede ca un acord cu FMI ar putea aduce cursul inapoi spre 4 lei\/euro. Florian Libocor, economist-sef al BRD, considera insa ca nu este necesara incheierea unui nou acord cu FMI, ci dezvoltarea unei relatii de tip consultativ, ce ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Exista insa si perspectiva ca un acord cu FMI ar putea fi perceput nu numai ca o masura de siguranta suplimentara pentru Romania, dar si ca o ultima salvare a unei economii care in realitate e totusi departe de situatia Ungariei sau a Ucrainei. “Nu cred ca o sa semnam nimic cu FMI”, conchide Florin Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica – parere impartasita si de Melania Hancila de la Volksbank, care adauga ca nu
\ns-ar astepta la o revenire spectaculoasa a leului nici in cazul realizarii acestui scenariu.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pana una-alta, dupa ce a tatonat in pasi marunti nivelul de 4 lei\/euro in ultima saptamana a anului trecut, leul a trecut in forta de acest prag chiar din prima zi de tranzactionare a lui 2009, marcand mai apoi aproape zilnic cate un nou minim istoric. Intrata intr-o vrie fara precedent, moneda nationala a pierdut in primele doua saptamani circa 7% din valoare, in conditiile in care de-a lungul lui 2008 s-a depreciat cu putin peste 10%. Depasind rapid si cele mai pesimiste prognoze de la inceputul iernii, cand putini bancheri se incumetau sa anticipeze un curs peste 4,2 lei\/euro, leul si-a gasit un moment de respiro doar in apropierea valorii de 4,3 lei\/euro, strunit cel mai probabil de interventia bancii centrale.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Din cauza previziunilor nu tocmai roz pentru Romania, interventiile BNR pe piata valutara au insa un efect pe termen foarte scurt”, considera Andrei Pislaru, dealer-sef la Bank of Cyprus, care apreciaza ca “zilele acestea, la jumatatea lui ianuarie-inceputul lui februarie, avem maximul de depreciere”.<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Nicolaie Alexandru-Chidesciuc de la ING Bank crede ca, de fapt, banca centrala nici nu urmareste ca prin interventiile sale pe piata valutara sa obtina o inversare a tendintei de depreciere pentru leu, ci incearca doar sa previna miscari prea ample ale cursului de schimb intr-o perioada prea scurta. In aceste conditii, economistul-sef al ING se plaseaza in tabara celor mai pesimisti dintre bancherii ce au raspuns demersului BUSINESS Magazin, anticipand ca moneda nationala ar putea atinge si varfuri de depreciere de 4,7 lei\/euro si fara a exclude nici depasirea acestui nivel. De la premisa interventiilor limitate pe piata valutara pleaca si Melania Hancila de la Volksbank, pentru ca, spunea ea, “BNR nu pare dispusa sa intervina decat in caz de depreciere masiva intr-un interval de timp extrem de scurt”. In lipsa unor asemenea miscari, banca centrala va lasa cursul sa corecteze dezechilibrele din economie.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Interventiile bancii centrale pentru a sustine leul in momente delicate au devenit o obisnuinta in ultimii ani, in conditiile in care cursul a fost una dintre armele folosite de BNR in lupta cu inflatia. Rata inflatiei a scazut usor anul trecut fata de 2007, ajungand de la 6,57% la 6,3%, dar depasind pragul superior al intervalului tintit de banca centrala, de 3,8% plus\/minus un procent. Pentru anul curent, prognozele discutate de ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, si guvernatorul BNR Mugur Isarescu prevad o inflatie medie de circa 5%.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Deprecierea de anul trecut si de anul acesta are insa ca efect cresterea preturilor, de la produsele importate si pana la serviciile de telecomunicatii, cu un impact semnificativ asupra cresterii inflatiei, anticipeaza\u00a0Rozalia Pal de la UniCredit Tiriac Bank. Acum, nici nu a inceput bine anul si patronatele din industria alimentara au anuntat deja scumpiri generate de deprecierea leului (mai ales pentru categoriile alimentare unde depindem mult de importuri, cum ar fi carnea si laptele); acestea variaza in jur de 5-10%, dar urca la 25% in cazul carnii de porc, de exemplu.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Reactia producatorilor ce spun ca vor majora preturile in masura in care leul se depreciaza e dovada unei judecati primare, la nivelul anilor ‘90, cand unii tarani scumpeau patrunjelul in piata agroalimentara pentru ca se scumpea dolarul”, taxeaza Adrian Vasilescu aceste anunturi. Viata a aratat, completeaza Vasilescu, ca daca rata de schimb are o anumita influenta asupra preturilor, e mai important procesul invers care are loc: “Preturile sunt cele care, in final, influenteaza mai drastic cursul de schimb”. Cursul este o supapa prin care se degaja o parte din presiunile ce apar atunci cand intre preturile solicitate si realitatea pietei apare o ruptura, spune el. Mai mult, consilierul guvernatorului BNR argumenteaza ca in conditiile in care este de asteptat ca in lunile ce vin cererea sa se restranga, nici producatorii nu au o marja de manevra prea mare: “raportul dintre cerere si oferta este o realitate pe care nimeni nu o poate ignora”. Rozalia Pal de la UniCredit Tiriac Bank este de aceeasi parere – pe termen mediu si lung, piata se regleaza prin mecanismul cererii si ofertei, deprecierea leului contribuind la diminuarea excesului de cerere si la scaderea presiunilor inflationiste alimentate de aceasta.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Reprezentantii directiei de trezorerie a MKB Romexterra Bank cred ca, dupa primele doua luni ale anului, ce vor fi marcate de presiuni puternice asupra leului (cu o depreciere pana la un maxim de 4,37-4,4 lei\/euro in luna februarie), cursul de schimb ar putea fi folosit din nou ca ancora pentru inflatie\u00a0– “urmand sa observam astfel o apreciere a leului pana in jurul nive\u00adlului de 3,9 lei\/euro”. Acum, absenta bancii centrale din piata interbancara a fost marea surpriza a inceputului de an\u00a0– cei mai multi dintre jucatori mizand in primele zile ale anului pe faptul ca banca centrala o sa intervina pentru a nu permite cresterea cursului de referinta cu mult peste pragul de 4 lei.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Intr-o lume perfecta, ar fi de dorit sa nu existe astfel de utilizari ale cursului valutar”, spune Ovidiu-George Dumitrescu, analysis manager in Directia Capital Markets la OTP Bank, referindu-se
\nla perspectiva ca banca centrala sa se foloseasca si anul acesta de curs pentru a tine inflatia in frau. Totusi, avand in vedere actualul context international, Dumitrescu apreciaza ca banca centrala este indreptatita sa utilizeze toate instrumentele puse la dispozitie de lege pentru a asigura stabilitatea preturilor si, in masura in care aceasta nu contravine flagrant primului obiectiv, sa asiste cresterea economica. In aceste conditii, managerul OTP Bank anticipeaza ca leul ar putea ajunge pana la un maxim de 3,7 lei\/euro in urmatoarele sase luni si ar putea sa coboare pana la un minim de 4,45 lei\/euro, desi\u00a0“nu este exclusa o iesire din aceste intervale”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Era evident ca nu poti avea dezinflatie sustenabila atat timp cat ai un deficit de cont curent foarte mare, care este un pericol permanent pentru curs”, replica Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank, sugerand ca BNR nu mai poate apara leul pentru a-l folosi ca ancora in lupta cu inflatia. In aceste conditii “nu putem spera la o crestere a cursului in perioada urmatoare”, spune economistul Raiffeisen, adaugand ca “riscurile pentru leu sunt foarte mari”. Intr-un scenariu “extrem”, Dumitru mizeaza pe un leu de maxim 4,5 lei\/euro si un minim de 4,1 lei\/euro in decursul urmatoarelor sase luni.<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Pe cat de impartite sunt opiniile bancherilor in privinta atitudinii pe care o asteapta din partea bancii centrale, pe atat de mult difera si sperantele pe care si le pun in noul guvern si parteneriatul pe care acesta il va face cu BNR pentru a tine economia pe linia de plutire.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Incertitudinea este totala”, sustine Florin Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica, enumerand printre necu\u00adnos\u00adcutele sale capacitatea Guvernului de a lua rapid masurile necesare pentru a sustine economia, eficienta acestor masuri, vointa de a reduce cheltuielile si a taxa consumul. Daca sirul cheltuielilor exagerate va continua, nu va fi bine deloc, completeaza Constantinescu, iar banca centrala nu poate face minuni in sustinerea leului nici chiar cu rezerva valutara mare de care dispune. Arbitrajistul de la Banca Carpatica este insa unul dintre cei mai optimisti analisti, avansand un nivel al cursului de 3,98 lei\/euro la sfarsitul lunii iunie\u00a0– o apreciere mai ridicata fiind prognozata doar de bancherii de la MKB Romexterra (cu un curs de 3,9\u00a0– 3,95 lei\/euro la sfarsitul lunii iunie). In scenariul lui Florin Constantinescu, leul va atinge valoarea minima in raport cu euro undeva la sfarsitul lunii februarie sau in martie, “mergand pe ideea ca pana in luna mai trebuie sa platim datoriile scadente, iar Ministerul Finantelor si BNR se vor coordona astfel incat sa nu cumpere valuta la cel mai mare curs in aprilie sau mai”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Daca “semnalele de pana acum din partea Guvernului sunt bune”, considera Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank, referindu-se la promisiunile de reducere a cheltuielilor bugetare, ramane de vazut cum vor fi aplicate masurile in acest sens. Potrivit primei schite de buget pentru 2009, deficitul fiscal ar urma sa se situeze la 2,5% din PIB\u00a0– putin fata de circa 5%, la cat e estimat deficitul pentru 2008, dar tot mult dupa standardele UE sau ale FMI. Ulterior, din declaratiile premierului Boc, tinta ar urma sa fie de 2% din PIB, insa proiectul de buget nu a fost inca aprobat de Guvern.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Desi este de asteptat ca noul guvern sa incerce mult mai mult sa respecte criteriile de la Maastricht, totusi este greu de crezut ca va reusi sa reduca deficitul la mai putin de 2,5% din PIB, cu atat mai mult sa atinga tinta enuntata pentru deficitul bugetar consolidat (respectiv 1,7%), considera Ovidiu-George Dumitrescu de la OTP Bank. De fapt, adauga el, avand in vedere incetinirea puternica a cresterii economice prognozate pentru 2009, o redresare brusca a dezechilibrului bugetar din 2008 nici nu este de dorit. In ceea ce priveste evolutia leului, Dumitrescu anticipeaza ca vor exista doua varfuri de depreciere in 2009, datorate cheltuielilor energetice de sezon si importurilor facute pentru perioadele de Paste si Craciun. Astfel, in perioada ianuarie-martie leul va inregistra cea mai puternica depreciere, pentru ca al doilea varf sa apara undeva in octombrie-noiembrie. Prima jumatate a anului va aduce o volatilitate ridicata, cu posibile miscari de mare amplitudine in decursul unei zile, nu numai pentru euro\/leu sau dolar\/leu, ci si pentru valutele importante (lira sterlina, francul elvetian, yen). In al doilea rand, crede managerul de la OTP Bank, este posibil (desi nu la fel de probabil) sa existe un numar semnificativ de zile cu volume mici de tranzactionare, care este probabil sa coincida cu zilele cu volatilitatea cea mai mare.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
O reducere semnificativa a deficitelor este improbabila si in viziunea Luminitei Runcan, directorul trezoreriei de la Banca Transilvania, in conditiile crizei economice globale; in opinia ei, deficitul bugetar s-ar putea apropia de 3% din PIB, in timp ce deficitul de cont curent ar inceta sa mai creasca. Pentru perioada ianuarie-martie, cursul ar urma astfel sa evolueze in zona 4,20-4,25, cu posibile derapaje spre 4,5 lei\/euro. Pentru perioada aprilie-iunie 2009, Runcan prognozeaza cursuri medii in zona 4,08-4,13, pe fondul unor semne de stabilizare economica si politica.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Ce ar aduce de fapt aceasta stabilizare? Daca politica BNR isi va gasi sustinere in masurile adoptate de Guvern si va primi semnale clare in privinta intaririi politicii fiscale, banca centrala ar putea decide relaxarea politicii monetare, reducand dobanda cheie si\/sau rezervele minime obligatorii, considera Georgiana Constantinescu de la Credit Europe Bank. Astfel de decizii ar ieftini costul finantarii si ar mari lichiditatea disponibila, incurajand in acest fel creditarea economiei reale si, implicit, sustinand cresterea economica. Deocamdata, banca centrala a decis in sedinta consiliului de administratie din ianuarie sa mentina constante atat nivelul dobanzii de referinta, cat si pe cel al rezervelor minime obligatorii. Prin aceasta decizie, BNR dovedeste ca ramane pentru moment principalul combatant in lupta cu criza, crede Lucian Anghel, economist-sef al BCR, care “spera” insa ca de-acum Guvernul va da o mana de ajutor in incercarea de a stimula investitiile si de a taia cheltuielile.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Deprecierea leului (care va ramane, in medie, peste 4 lei\/euro tot anul, in viziunea lui Anghel) denota ingrijorarea fata de deficitul bugetar urias, in conditiile in care “despre cel de cont curent stim de multa vreme, nu a fost o surpriza sau un soc pentru nimeni”. Va fi greu de explicat Bruxellesului cum am ajuns sa avem un deficit atat de mare intr-un an cu crestere economica, asa cum am avut in 2008, puncteaza Anghel. In aceste conditii, banca centrala va reduce restrictiile mai lent decat ar fi facut-o in conditii normale.<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Rozalia Pal de la UniCredit Tiriac Bank se asteapta la o reducere a dobanzii de politica monetara cu maximum 1% in prima jumatate a anului, de la 10,25% pana in jur de 9,25%. Pentru asigurarea lichiditatii in sistemul bancar si stimularea creditarii ar fi necesara si reducerea treptata a nivelului rezervei minime obligatorii la pasivele in lei, crede Pal. Pe de alta parte, pentru mentinerea rezervelor valutare la un nivel care sa garanteze sustinerea leului in cazul unor presiuni majore de depreciere, este putin probabil ca BNR sa reduca in 2009 nivelul ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Asemenea “presiuni majore” ar putea veni, de exemplu, printr-o reeditare a evenimentelor din octombrie, cand banca centrala a intervenit direct pe piata pentru a apara leul in fata unui atac speculativ. Este foarte posibil sa mai existe atacuri speculative si este greu de prevazut rezultatul, considera Dumitrescu de la OTP Bank, exprimandu-si totusi “increderea in capacitatea BNR de a gestiona astfel de situatii”. Miscari speculative vor exista atata vreme cat pietele tranzactioneaza liber, este de parere si Luminita Runcan, dar nu cred ca vom mai asista la o repetare a situatiei din octombrie in perioada imediat urmatoare, apreciaza ea. Nici arbitrajistul Bancii Carpatica, Florin Constantinescu, nu crede “sa mai fie asa batalii”\u00a0– nu de alta, dar vor gasi toti o cale de mijloc, spune el: “speculatorii or sa se multumeasca cu 0,2 in loc de 0,4 diferenta de curs cand or sa creada ca intervine BNR si, oricum,\u00a0din confruntarea cu BNR, daca e cazul, nu cred sa castige speculatorii”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc extinde discutia: teoretic, spune el, BNR are resurse sa protejeze leul, insa o face prin cresterea dobanzilor pe piata monetara. Dar in conditiile in care economia romaneasca a incetinit foarte mult, nu-si mai permite rate ridicate de dobanda si, in consecinta, “banca centrala aproape nu are de ales decat sa permita un leu mai slab”. Daca nu ar cobori dobanzile, spune economistul-sef al ING Bank, cresterea economica ar deveni negativa si, la un moment dat, rezervele s-ar epuiza, ceea ce ar slabi si mai mult leul si ar dauna economiei pe mai multi ani. Prin urmare, conchide el, evenimente de genul celor din octombrie e putin probabil sa se mai repete.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Reprezentantii MKB Romexterra sunt de parere, dimpotriva, ca astfel de “batalii” vor continua si chiar se vor intensifica, pentru ca “putini sunt cei care se mai sperie de BNR si multi profita din plin de pe urma acestor interventii”. Andrei Pislaru, dealer sef Bank of Cyprus, este insa de parere ca “speculatorii straini au invatat lectia: BNR le poate strica jocurile si le poate manca profiturile destul de usor, ba chiar mai rau, iar ca urmare dobanzile pot urca binisor”. Probabil ca 4,30 lei\/euro este un nivel de luat in considerare in calculele\u00a0“acestor baieti de pe afara”, spune Pislaru,\u00a0“baieti” care stiu destul de putine lucruri despre piata leului.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In oricare dintre variantele pe care le sustin, bancherii nu vad insa nicio probabilitate ca jocurile speculative sa duca leul pana la un curs de 5 lei\/euro – o sperietoare tot mai adesea vehiculata in ultima vreme. Si in pofida perspectivelor innegurate pe care le creioneaza, niciunul dintre bancherii ce au dat curs pariului BUSINESS Magazin nu a avansat nici un scenariu in care leul s-ar putea apropia de acest nou prag. Ramane doar de vazut daca s-au dovedit si de aceasta data la fel de excesiv de optimisti ca atunci cand au pariat, vara trecuta, ca banca centrala nu va accepta un euro mai puternic de 4 lei.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
Se fac pariurile<\/a><\/div>\n
Prea mult optimism<\/a><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Forta cu care leul s-a depreciat in primele saptamani ale anului, atingand cele mai scazute valori de la introducerea monedei europene, inlatura orice urma de optimism din partea bancherilor care au acceptat invitatia BUSINESS Magazin de a face prognoze pentru urmatoarele sase luni. Dupa ei, leul va continua sa cada abrupt pana la jumatatea anului, slabit de neincrederea strainilor in monedele din pietele emergente, dar mai ales de lipsa unui plan coerent pentru combaterea crizei ce se simte tot mai puternic in economia romaneasca.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,7208],"tags":[6761,7873,8887,930,8337,8349,7735,8350,11050],"class_list":["post-12470","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-servicii-financiare","tag-curs","tag-dolar","tag-estimare","tag-euro","tag-evolutie","tag-leu","tag-moneda","tag-prognoza","tag-valute"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12470","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12470"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12470\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33128,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12470\/revisions\/33128"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12470"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12470"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12470"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}