{"id":124438,"date":"2015-07-14T10:48:46","date_gmt":"2015-07-14T10:48:46","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=124438"},"modified":"2015-07-14T10:48:46","modified_gmt":"2015-07-14T10:48:46","slug":"de-ce-suntem-lenti-intr-o-lume-rapida","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=124438","title":{"rendered":"De ce suntem len\u0163i \u00eentr-o lume rapid\u0103?"},"content":{"rendered":"<p>\nCapacitatea de adaptare este esen\u0163ial\u0103 din punctul meu de vedere, pentru c\u0103 ne confrunt\u0103m cu o schimbare \u00eengrozitor de rapid\u0103 la nivelul mediului economic, mediul geo-politic, \u00een comportamente, \u00een ceea ce \u0163ine de schimbarea pilonilor \u00een lume. Exist\u0103 o confruntare direct\u0103 pe pie\u0163e, a ap\u0103rut \u015fi r\u0103zboiul hibrid, deci capacitatea de adaptare este esen\u0163ial\u0103\u201c, spune analistul politic Mircea Co\u015fea. Tot el adaug\u0103 c\u0103 acest lucru \u00eenseamn\u0103 capacitatea ini\u0163ial\u0103 de a \u00een\u0163elege fenomenul, adaptabilitatea la modul de interpretare a efectelor \u015fi \u00een principal capacitatea de interpretare a efectelor asupra propriei \u0163\u0103ri sau asupra propriilor interese, pe care o na\u0163iune le are la un moment dat.<\/p>\n<p>\nIndicele de Adaptabilitate la Schimbare (Change Readiness Index \u2013 CRI) este un studiu la nivel global, ce poate fi utilizat at\u00e2t \u00een sectorul public, c\u00e2t \u015fi \u00een cel privat, ca o baz\u0103 pentru decizii politice sau pentru investitori. De\u015fi ocup\u0103 un loc slab \u00een clasament, Rom\u00e2nia \u015fi-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it punctajul fa\u0163\u0103 de sondajul efectuat \u00een 2013, lu\u00e2nd \u00een considerare cei trei piloni de referin\u0163\u0103: mediul de afaceri, sectorul guvernamental \u015fi societatea civil\u0103. Potrivit studiului, venitul este un factor direct propor\u0163ional cu adaptabilitatea la schimbare a unei \u0163\u0103ri, \u00eens\u0103 nu este o regul\u0103. Spre exemplu, Rom\u00e2nia se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria \u0163\u0103rilor cu venituri medii-superioare. Totu\u015fi, ea este dep\u0103\u015fit\u0103 \u00een acest clasament de 13 \u0163\u0103ri cu venituri medii-inferioare \u015fi de cinci \u0163\u0103ri cu venituri inferioare din Africa.<\/p>\n<p>\n\u201eO tendin\u0163\u0103 relevant\u0103 care reiese din studiul de anul acesta este c\u0103 \u0163\u0103rile care au ob\u0163inut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind s\u0103 aib\u0103 un indice de adaptabilitate mai bun, \u00een timp ce dimpotriv\u0103, inegalitatea de venituri tinde s\u0103 fie asociat\u0103 cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare\u201c, observ\u0103 \u015eerban Toader, senior partner, KPMG Rom\u00e2nia. \u201eDe fapt cele nou\u0103 \u0163\u0103ri cu cel mai mare punctaj pentru o economie favorabil\u0103 incluziunii ocup\u0103 primele 15 locuri ale indicelui de adaptabilitate la schimbare. Mesajul este foarte clar, \u015fi anume c\u0103 politicile care promoveaz\u0103 cre\u015fterea favorabil\u0103 incluziunii pot ajuta \u0163\u0103rile s\u0103 fie mai bine preg\u0103tite pentru a gestiona schimb\u0103rile inevitabile\u201c, adaug\u0103 Toader.<\/p>\n<p>\nO serie de \u0163\u0103ri cu venituri mai mici au \u00eenregistrat performan\u0163e bune \u00een CRI, demonstr\u00e2nd c\u0103 beneficiile unor politici \u015fi investi\u0163ii eficiente pot compensa nivelurile reduse de prosperitate. \u201eNe afl\u0103m \u00eentr-un context complex de tendin\u0163e globale \u00een accelerare, concuren\u0163\u0103 maxim\u0103 pe pie\u0163ele interna\u0163ionale, riscuri regionale agravate \u015fi de criz\u0103 identitar\u0103 prelungit\u0103 a Rom\u00e2niei\u201c, spune Daniela Nemoianu, executive partner \u00een cadrul KPMG Rom\u00e2nia. \u201eCultura imediatului, corup\u0163ia, lipsa de viziune sistemic\u0103 integrat\u0103, decalajele acumulate \u015fi restr\u00e2ngerea capacit\u0103\u0163ii administrative indic\u0103 necesitatea stringent\u0103 a contur\u0103rii \u015fi calibr\u0103rii unui Proiect de \u0162ar\u0103, a unei direc\u0163ii \u015fi a unor priorit\u0103\u0163i strategice care s\u0103 \u0163in\u0103 cont de valorile na\u0163ionale \u015fi de interesele \u0163\u0103rii\u201c, mai spune Nemoianu.<\/p>\n<p>\nRaportat la capacit\u0103\u0163ile antreprenoriale, Rom\u00e2nia a ob\u0163inut cel mai slab punctaj la subdiviziile inova\u0163ie \u015fi cercetare &#038; dezvoltare (locul 109), care sunt motive de \u00eengrijorare din cauza finan\u0163\u0103rii slabe \u015fi a cooper\u0103rii deficitare \u00eentre institutele de cercetare \u015fi mediul de afaceri. Mediul de afaceri este, de asemenea, o problem\u0103 \u00een cadrul acestui pilon analizat. Din cauza dificult\u0103\u0163ilor \u00eent\u00e2mpinate \u00een deschiderea unei firme, precum nivelul de reglementare, legisla\u0163ia privind drepturile de proprietate, fiscalitatea \u015fi protec\u0163ia investitorilor, Rom\u00e2nia s-a clasat pe un loc nesatisf\u0103c\u0103tor (locul 95). Un punctaj apropiat a ob\u0163inut \u015fi la sectorul financiar (locul 93), unde se ia \u00een considerare eficien\u0163a finan\u0163\u0103rii companiilor \u015fi interprinz\u0103torilor. Per total, Rom\u00e2nia a ocupat locul 79 la analiza capacit\u0103\u0163ilor antreprenoriale \u00een cadrul acestui studiu. Cercetarea a fost realizat\u0103 de KPMG, o re\u0163ea global\u0103 de firme de servicii profesionale care furnizeaz\u0103 servicii de audit, consultan\u0163\u0103 fiscal\u0103 \u015fi \u00een domeniul afacerilor \u015fi care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een 155 de \u0163\u0103ri.<\/p>\n<p>\n\u201eE explicabil de ce Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe un loc coda\u015f\u201c, spune Mircea Co\u015fea. \u201eP\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu am avut ini\u0163iative \u00een ceea ce prive\u015fte determinarea unor politici economice. La politica bugetar\u0103, Rom\u00e2nia are interese care nu coincid cu \u0163\u0103rile dezvoltate.\u201c<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nSectorul guvernamental este pilonul la care Rom\u00e2nia se claseaz\u0103 cel mai prost, pe locul 86 din perspectiva indicelui de adaptabilitate la schimbare. \u0162ara are probleme cu planificarea strategic\u0103 a guvernului \u015fi \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i cu administrarea fiscal\u0103 \u015fi bugetarea, care este una deficitar\u0103. De asemenea, capacitatea de reac\u0163ie a \u0163\u0103rii este destul de slab\u0103 \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte schimb\u0103rile climaterice, siguran\u0163a alimenta\u0163iei \u015fi securitatea energetic\u0103. Se prezint\u0103, \u00eens\u0103, o oarecare ameliorare \u00een domeniul birocra\u0163iei \u015fi al politicilor de reglementare. Analiz\u00e2nd aceast\u0103 situa\u0163ie, Mircea Co\u015fea afirm\u0103: \u201eNoi nu facem progrese din punctul de vedere al modului de a ne adapta, suntem destul de pasivi \u00een politic\u0103, prelu\u0103m input-urile politice de la UE, de peste tot, dar nu suntem proactivi, nu avem idei, nu avem ini\u0163iative, nu avem puncte de vedere\u201c.<\/p>\n<p>\nCel mai bun punctaj a fost ob\u0163inut de Rom\u00e2nia \u00een acest an la capabilit\u0103\u0163ile oamenilor \u015fi societ\u0103\u0163ii civile, unde ocup\u0103 locul 62 din cele 127 de \u0163\u0103ri analizate. \u00cens\u0103, comparativ cu 2013, punctajul \u0163\u0103rii a sc\u0103zut. Rom\u00e2nia s-a clasat pe penultimul loc (126 din 127) la evolu\u0163ia demografic\u0103, datorat\u0103 fertilit\u0103\u0163ii sc\u0103zute \u015fi migra\u0163iei \u00een cre\u015ftere. Aici, problemele \u0163\u0103rii constau \u00een sprijinul redus al statului pentru protec\u0163ia social\u0103 \u015fi capabilit\u0103\u0163ile antreprenoriale.<br \/>\n\u201eDin acest punct de vedere noi st\u0103m foarte prost pentru c\u0103 nivelul de educa\u0163ie a sc\u0103zut \u00een mod permanent. Managerii buni pe care \u00eei are Rom\u00e2nia au plecat \u00een str\u0103in\u0103tate pentru c\u0103 \u00een aici nu \u00ee\u015fi g\u0103sesc locul\u201c, spune Mircea Co\u015fea.<\/p>\n<p>\nStudiul a fost elaborat \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 pentru a surprinde situa\u0163ia global\u0103, \u00een contextul \u00een care elaborarea politicilor privind Obiectivele de Dezvoltare Durabil\u0103 pentru urm\u0103torii 15 ani vor fi adoptate de statele ONU \u00een luna&nbsp; septembrie a acestui an. Noutatea studiului din acest an reflect\u0103 faptul c\u0103 unele \u0163\u0103ri analizate, mai pu\u0163in bogate, cu resurse mai reduse, adopt\u0103 m\u0103suri mai bune de adaptare la schimbare dec\u00e2t cele cu o economie prosper\u0103.<br \/>\n\u015fadar, mai multe \u0163\u0103ri au surprins prin \u00eenregistrarea unor performan\u0163e mai bune \u00een CRI, ceea ce demonstreaz\u0103 c\u0103 politicile \u015fi investi\u0163iile eficiente pot compensa un nivel sc\u0103zut al economiei. Un exemplu \u00een acest sens este India, care a urcat 17 locuri fa\u0163\u0103 de 2013, reflect\u00e2nd un mediu de afaceri \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it.<\/p>\n<p>\nIndicele de Adaptabilitate la Schimbare acoper\u0103 127 de \u0163\u0103ri care au fost analizate, fa\u0163\u0103 de 90 \u00een 2013. Extinderea num\u0103rului de \u0163\u0103ri ofer\u0103 oportunitatea de a face o compara\u0163ie mai bun\u0103 \u00eentre aceste regiuni \u015fi nivelurile lor de venit. \u00cen func\u0163ie de cei trei piloni determinan\u0163i, CRI desemneaz\u0103 capacitatea unei \u0163\u0103ri de a gestiona schimbarea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul 79 din 127 de \u0163\u0103ri \u00eentr-un clasament care arat\u0103 adaptabilitatea la schimbare, conform unui studiu publicat de KPMG International. Indicele m\u0103soar\u0103 capacitatea \u0163\u0103rilor de a r\u0103spunde la schimb\u0103rile rapide, cauzate de mai mul\u0163i factori, \u00eencep\u00e2nd de la \u015focuri economice \u015fi politice \u015fi p\u00e2n\u0103 la evolu\u0163ia demografic\u0103, tehnologic\u0103 sau calamit\u0103\u0163i naturale \u015fi este relevant pentru decizii politice sau pentru investitori.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[12704,81,8225,10754,24812,8866,37,246,9354,7442,9696,8337,274,10021,16355,217,7633,8661,10287,18651,11563,220,78,18608,80,98,391,4895,7853,6909],"class_list":["post-124438","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-adaptare","tag-afaceri","tag-analiza","tag-capacitate","tag-cauza","tag-cercetare","tag-clasament","tag-crestere","tag-decizii","tag-dezvoltare","tag-efecte","tag-evolutie","tag-incepere","tag-indice","tag-interese","tag-international","tag-investitori","tag-kpmg","tag-mediu","tag-obtinere","tag-ocupare","tag-politica","tag-publicare","tag-raspuns","tag-refuz","tag-romania","tag-schimbare","tag-schimbari","tag-studiu","tag-venituri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/124438","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=124438"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/124438\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=124438"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=124438"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=124438"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}