\nProduc\u0103tori rom\u00e2ni sau str\u0103ini, cu zeci, sute sau chiar mii de salaria\u0163i fiecare, \u015fi\u2011au \u00eemp\u0103r\u0163it strategic harta Rom\u00e2niei. \u201ePantofarii\u201d s-au \u00eenghesuit \u00een vestul \u0163\u0103rii, \u00een jude\u0163e precum Bihor, pariind pe apropierea de Occident \u015fi pe salariile mici din zon\u0103. La polul opus, produc\u0103torii de \u00eembr\u0103c\u0103minte s-au concentrat pe estul \u0163\u0103rii \u015fi pe zona de sud, atra\u015fi de for\u0163a de munc\u0103 experimentat\u0103, de salariile mici \u015fi de lipsa de investi\u0163ii din zon\u0103.<\/p>\n
\nRegiunea istoric\u0103 a Moldovei este \u201ecenu\u015f\u0103reas\u0103\u201c \u00een materie de investi\u0163ii str\u0103ine atrase \u00een ultimele dou\u0103 decenii \u015fi jum\u0103tate, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 sumele totale aduse de investitorii str\u0103ini la capitalul companiilor pe care le-au \u00eenfiin\u0163at \u00een Rom\u00e2nia au fost de dou\u0103-trei ori mai mici dec\u00e2t cele din Transilvania \u015fi Muntenia \u015fi de zece ori mai mici fa\u0163\u0103 de cele din regiunea Bucure\u015fti-Ilfov.<\/p>\n
\n\u00cen acest context, \u00een ora\u015fe precum Foc\u015fani sau Boto\u015fani produc\u0163ia de \u00eembr\u0103c\u0103minte este cea mai important\u0103 industrie, fabricile de aici fiind cele care au \u0163inut \u00een via\u0163\u0103 at\u00e2t centrele urbane, c\u00e2t \u015fi satele aflate pe o raz\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 60-100 de kilomentri. Aici, angaja\u0163ii din industria textil\u0103 aleg fie s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate s\u0103 munceasc\u0103, fie s\u0103 croiasc\u0103 \u015fi s\u0103 coas\u0103 haine pe un salariu care de multe ori nu dep\u0103\u015fe\u015fte pragul de 1.000 de lei net.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen Foc\u015fani, industria textil\u0103 este cea mai important\u0103. Sunt produc\u0103tori mici care lucreaz\u0103 cu clien\u0163i mass market (\u015fi nu pot pl\u0103ti salarii mai mari – n.red.), de aceea noi trebuie s\u0103 fim aten\u0163i cu politica salarial\u0103 pentru a p\u0103stra \u00een Foc\u015fani industria aceasta\u201d, spunea recent Bernard Cheere, CEO al Artifex, unul dintre cei mai mari produc\u0103tori locali de textile. Produc\u0103torul de textile Artifex realizeaz\u0103 \u00een Foc\u015fani haine pentru unele dintre cele mai importante branduri de mod\u0103 din lume precum Hugo Boss, Massimo Dutti, Lacoste Premium sau COS.<\/p>\n
\nArtifex are peste 1.300 de salaria\u0163i, iar peste 50% dintre ace\u015ftia locuiesc \u00een afara Foc\u015faniului, unii venind de la 60 de kilometri distan\u0163\u0103. Oficialii companiei nu dau detalii despre salariile pe care le pl\u0103tesc, afirm\u00e2nd doar c\u0103 sunt \u00een linie cu pia\u0163a. Salariul mediu brut \u00een industriile de textile, \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte a ajuns anul trecut la 1.610 lei, fiind \u00een continuare cu circa 30% sub media pe economie. Joburile de croitor \u015fi cus\u0103tor sunt printre cele mai prost pl\u0103tite \u00een Rom\u00e2nia, al\u0103turi de cele de casier \u00een magazine \u015fi de menajer\u0103 \u00een HoReCa.<\/p>\n
\nDac\u0103 fabricile mari pl\u0103tesc salarii ce pot ajunge la 2.000 de lei brut, exist\u0103 \u015fi companii care pl\u0103tesc salaria\u0163ii cu minimul pe economie. \u201eSalariile din industria local\u0103 de textile \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte vor cre\u015fte, ne aliniem treptat standardelor din Europa. Nu cred c\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie va afecta pia\u0163a local\u0103, Rom\u00e2nia beneficiind de dou\u0103 avantaje majore \u2013 pozi\u0163ia geografic\u0103 \u015fi experien\u0163a for\u0163ei de munc\u0103\u201d, spune Raul Poru\u0163iu, managing director al companiei YKK Rom\u00e2nia, filial\u0103 a grupului japonez cu acela\u015fi nume. Japonezii au v\u00e2n-dut anul trecut 26 de milioane de fermoare c\u0103tre mai mult de 400 de produc\u0103tori locali de textile, pantofi \u015fi accesorii auto. Rom\u00e2nia este a\u015fezat\u0103 aproape de Occident, unde \u00ee\u015fi au sediile \u015fi centrele de distribu\u0163ie cele mai mari companii de mod\u0103 din lume. Astfel, costurile de transport sunt reduse, la fel \u015fi timpul necesar livr\u0103rii. Contextul este favorabil dat fiind \u015fi c\u0103 Asia pierde teren. \u201eDin Asia se \u00eentorc o serie de comenzi \u00een Rom\u00e2nia. Nici nordul Africii nu mai este mirajul de acum c\u00e2\u0163iva ani. Cred astfel c\u0103 majorarea salariilor nu se va reflecta \u00een num\u0103rul de comenzi, care nu vor sc\u0103dea, dar nici nu vor cre\u015fte. Va avea loc o stabilizare a pie\u0163ei\u201d, explic\u0103 Poru\u0163iu.<\/p>\n
\nDe aceea\u015fi p\u0103rere este \u015fi \u015feful Artifex, al 12-lea cel mai mare produc\u0103tor local de haine \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte. El afirm\u0103 c\u0103 salariile din Rom\u00e2nia vor cre\u015fte, \u00eens\u0103 Artifex va r\u0103m\u00e2ne aici pentru c\u0103 are planuri de investi\u0163ii pe termen lung \u00een Rom\u00e2nia. Economiile vestice \u00ee\u015fi mut\u0103 fabricile, iar nordul Africii este o destina\u0163ie pentru produc\u0163ia de haine pentru zi. Europa de Est, unde Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria sunt cele mai mari pie\u0163e, prime\u015fte comenzile mai complicate, potrivit lui. El explic\u0103 faptul c\u0103 Ungaria \u015fi Cehia nu mai sunt competitive \u00een ceea ce prive\u015fte salariile, de aceea fabricile subcontracteaz\u0103 produc\u0103tori din Rom\u00e2nia \u015fi din alte \u0163\u0103ri. Pe termen lung \u00eens\u0103, aceasta nu este o solu\u0163ie.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201ePe termen scurt, pia\u0163a de profil din Rom\u00e2nia va avea de c\u00e2\u015ftigat \u00een contextul crizei din Ucraina \u015fi \u00een contextul aprecierii dolarului care love\u015fte pie\u0163ele din Asia. Ne-ar putea ajuta \u015fi reapari\u0163ia \u015fcolilor de meserii\u201d, explic\u0103 Dorel Simiz, cel care conduce al\u0103turi de familia sa produc\u0103torul Pan-dora Prod, unul dintre cei mai mari produc\u0103tori cu ac\u0163ionariat local. Compania sa lucreaz\u0103 cu companii precum Ted Baker, Cos (parte a grupului H&M), Hugo Boss, Comptoir de Cotonniers \u015fi Massimo Dutti (de\u0163inut de grupul Inditex, proprietarul Zara), potrivit ultimelor date ale BM. Ini\u0163ial compania lucra \u00een sistem de lohn, \u00eens\u0103 \u00een criz\u0103 s-a restructurat \u015fi a trecut la produc\u0163ie integrat\u0103. \u201ePe termen mediu \u015fi lung salariile vor cre\u015fte \u00een industrie, iar produc\u0103torii de lohn vor fi afecta\u0163i. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 ias\u0103 din zona lohnului \u015fi s\u0103 mearg\u0103 c\u0103tre produc\u0163ie integrat\u0103. Urm\u0103torul pas ar putea fi chiar intrarea pe zona comercial\u0103, produc\u0103torii put\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u015fi lanseze propriile branduri.\u201d<\/p>\n
\nCriza financiar\u0103 \u015fi ascensiunea rapid\u0103 a pie\u0163elor din Asia au dus la dispari\u0163ia a peste 120.000 de locuri de munc\u0103 din industriile de textile, \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte \u00een perioada 2007-2014. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103 \u00eens\u0103, salariile celor peste 220.000 de angaja\u0163i r\u0103ma\u015fi \u00een domeniu au crescut cu aproape 80%, f\u0103c\u00e2nd pa\u015fi timizi c\u0103tre media pe economie. O parte dintre angaja\u0163ii din industria textil\u0103 au decis \u00eens\u0103 s\u0103 plece peste grani\u0163\u0103, \u00een \u0163\u0103ri precum Italia, Spania sau Marea Britanie, \u00een joburi ce nu necesitau calificare. Rom\u00e2nii au migrat \u00een special dup\u0103 2007, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a aderat la Uniunea European\u0103, principalul motiv al plec\u0103rii fiind salariul de 800-1.200 de euro pe care rom\u00e2ni \u00eel primeau \u00een Occident pentru joburi nespecializate. \u00cen Rom\u00e2nia, \u00een industria textil\u0103, salariul mediu brut era \u00een 2007 de 900 de lei (circa 250 de euro la cursul din 2007).<\/p>\n
\nSalariile difer\u0103 \u00een industria textil\u0103 fa\u0163\u0103 de cele din produc\u0163ia de \u00eembr\u0103c\u0103minte sau \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, potrivit datelor INS. Diferen\u0163ele salariale ajung la circa 30%. \u00cen ultimii ani \u00eens\u0103, salariul a crescut constant pe toate segmentele, at\u00e2t ca urmare a ajust\u0103rii salariului minim pe economie, c\u00e2t \u015fi ca urmare a cre\u015fterii competitivit\u0103\u0163ii industriei. Astfel, multe dintre fabricile mari au trecut de la lohn la produc\u0163ie integrat\u0103 pentru marile branduri (caz \u00een care primesc o schi\u0163\u0103 de la client \u015fi realizeaz\u0103 proiectarea \u015fi dez-vol-tarea produsului). Tot produc\u0103torul rom\u00e2n alege \u0163es\u0103tura \u015fi accesoriile. Mai mult, se ocup\u0103 \u015fi de transportul la client, av\u00e2nd parte-neriate cu firme specializate. \u00cen lohn clientul trimite \u015fi materialele \u015fi toate detaliile, fabricile doar exec-ut\u0103 produsul.<\/p>\n
\n\u00cen acest context, multe dintre hainele brandurilor precum H&M, Zara sau Debenhams sunt \u00een mare parte realizate local. La fabricile care fac produse integrate salariile vor merge spre 2.000 de lei, pentru ca industria s\u0103 poat\u0103 rezista \u015fi angaja\u0163ii s\u0103 nu aleag\u0103 alte domenii, potrivit unor afirma\u0163ii anterioare ale lui Dorel Simiz. El adaug\u0103 faptul c\u0103 lohnul va avea de suferit din cauza cre\u015fterii salariilor \u00een contextul concuren\u0163ei mari ce vine din China \u015fi Turcia, \u0163\u0103ri cu salarii chiar mai mici dec\u00e2t Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia a fost \u00eenc\u0103 dinainte de anii \u201990 una dintre cele mai importante destina\u0163ii de produc\u0163ie pentru marile branduri at\u00e2t mass market, c\u00e2t \u015fi de lux. \u00cen ultimul deceniu \u00eens\u0103 pie\u0163ele din Asia au crescut puternic miz\u00e2nd pe salarii ce scad p\u00e2n\u0103 la sub 100 de euro pe lun\u0103. \u00cen acest context Rom\u00e2nia a pierdut teren. Totu\u015fi, avantajele Rom\u00e2niei r\u0103m\u00e2n for\u0163a de munc\u0103 bine calificat\u0103 \u015fi apropierea de pie\u0163ele vestice. Mai mult, salariul unei croitorese din Rom\u00e2nia este \u00een continuare de 5-6 ori mai mic dec\u00e2t al uneia din Occident.<\/p>\n
\n\u00cen topul celor mai importan\u0163i 500 de exportatori de anul trecut \u00ee\u015fi fac loc aproape 80 de produc\u0103tori de textile, \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, cu afaceri cumulate de peste 7 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro). Dup\u0103 industria auto (ma\u015fini \u015fi dispozitive mecanice, aparate \u015fi echipamente electrice \u015fi mijoace de transport), care contribuie cu peste 40% la exporturile Rom\u00e2niei, industria textil\u0103, de confec\u0163ii, piel\u0103rie \u015fi \u00eenc\u0103lt\u0103minte este a doua ca importan\u0163\u0103, cu o contribu\u0163ie de circa 11%. La un total al exporturilor de 52 miliarde de euro, croitorii rom\u00e2ni au trimis peste grani\u0163\u0103 anul trecut produse \u00een valoare de 5,7 miliarde de euro. La \u00eenceputul anilor 2000 \u00eens\u0103, rolurile erau inversate, textilierii fiind responsabili de o treime din exporturile \u0163\u0103rii. La momentul acela exporturile erau \u00eens\u0103 de doar 11,3 miliarde de euro, de 4,6 ori mai mici dec\u00e2t cele estimate pentru 2014. Structura actual\u0103 a exporturilor indic\u0103 \u00eens\u0103 faptul c\u0103 \u00een top \u00ee\u015fi fac acum loc produse mai complexe tehnic \u015fi mai sofisticate, cu o valoare ad\u0103ugat\u0103 brut\u0103 (VAB) mai mare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rom\u00e2nia, unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de textile \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte din Europa, a trimis anul trecut peste grani\u0163e pantofi \u015fi haine \u00een valoare de peste 20 miliarde de lei, industria de profil fiind al doilea motor al exporturilor locale dup\u0103 industria auto. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[192,5826,7386,4126,201,534,246,438,560,10275,11693,8199,303,158,30950,474,21231,7060,161,17470,9531,60,93,297,259,13838,80,98,9291,34,10053,24193,30047,465],"class_list":["post-124191","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-angajati","tag-asia","tag-branduri","tag-clienti","tag-companii","tag-context","tag-crestere","tag-europa","tag-exporturi","tag-fabrici","tag-focsani","tag-haine","tag-important","tag-incaltaminte","tag-industria-auto","tag-industrie","tag-locale","tag-masina","tag-miliarde","tag-motor","tag-pantofi","tag-piata","tag-plati","tag-producator","tag-productie","tag-profil","tag-refuz","tag-romania","tag-salariati","tag-salarii","tag-salariu","tag-trecut","tag-trimitere","tag-valoare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/124191","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=124191"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/124191\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=124191"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=124191"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=124191"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}