\nPe platforma uzinei Dacia lucreaz\u0103 peste 17.000 de angaja\u0163i, dintre care 14.000 \u0163in direct de activitatea Automobile Dacia \u015fi de produc\u0163ia de ma\u015fini, iar orice zi de munc\u0103 \u015fi orice schimb de tur\u0103 \u00eencep cu o avalan\u015f\u0103 de angaja\u0163i care vin la munc\u0103.<\/p>\n
\nDin 2013, odat\u0103 cu lansarea noii genera\u0163ii de Logan \u015fi Sandero, pe l\u00e2ng\u0103 to\u0163i ace\u015fti angaja\u0163i \u00ee\u015fi fac loc tot mai mul\u0163i robo\u0163i. Fa\u0163\u0103 de anul 2004, c\u00e2nd a intrat \u00een produc\u0163ie prima genera\u0163ie a Logan \u015fi c\u00e2nd era un singur robot \u00een uzin\u0103, cel care aplica masticul pentru lunet\u0103 \u015fi parbriz, acum ace\u015ftia se reg\u0103sesc \u00een toate sec\u0163iile uzinei.<\/p>\n
\nCea mai avansat\u0103 sec\u0163ie a uzinei este uzina de motoare, acolo unde, pe l\u00e2ng\u0103 clasicele propulsoarepe benzin\u0103 de 1,4 \u015fi 1,6 litri cu opt valve produse acum numai pentru export (deoarece nu mai echipeaz\u0103 modelele Dacia livrate \u00een UE), se produce \u015fi motorul TCe 0,9 litri pe benzin\u0103 de 90 CP, acesta fiind produs exclusiv \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nHala de produc\u0163ie arat\u0103 acum \u201ede \u00eenalt\u0103 tehnologie\u201c, dar este acela\u015fi loc unde \u00eenainte erau produse transmisiile pentru vechile Dacii 1310, celebrele Berline, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Emil Corbu, \u015feful departamentului motoare, care are o vechime de mai bine de dou\u0103 decenii \u00een cadrul uzinei Dacia. Acum, \u00een hal\u0103 se produc anual 450.000 de motoare 0,9 TCe, fa\u0163\u0103 de 350.000 de unit\u0103\u0163i la \u00eenceput, \u00een 2012.<\/p>\n
\nAdev\u0103rata transformare este vizibil\u0103 \u00eens\u0103 la presaj, unde angaja\u0163ii stau aproape de prese de zeci \u015fi sute de tone \u015fi unde tabla adus\u0103 de la Kosice din Slovacia, de la US Steel, este transformat\u0103 \u00een elemente de caroserie. Tabl\u0103 mai vine \u015fi de la Gala\u0163i, \u00eens\u0103 doar cea utilizat\u0103 la interior, precizeaz\u0103 Florin \u015eerb\u0103nescu, \u015feful adjunct al departamentui de presaj. \u00cen total, sec\u0163ia ocup\u0103 50.500 mp, din care 30.500 mp (mai bine de trei hectare) sunt destina\u0163i produc\u0163iei, iar 13.500 mp depozit\u0103rii. \u00cen hala de presaj a fost instalat\u0103, din 2013, o linie TGSE complet automatizat\u0103 \u00een urma unei investi\u0163ii de 24 milioane de euro, care produce elemente de caroserie al\u0103turi de cei 1.330 de angaja\u0163i, din care 93% sunt operatori.<\/p>\n
\nRenault a demarat procesul de modernizare \u015fi de robotizare a liniei de produc\u0163ie pentru a reduce costurile \u015fi a \u00eenceput cu sec\u0163ia de presaj, unde sunt create din tabl\u0103 elementele de caroserie \u015fi unde gradul de automatizare este programat a cre\u015fte de la 10% anul trecut, c\u00e2nd a fost instalat\u0103 prima pres\u0103 automat\u0103, la 30% anul viitor c\u00e2nd va fi finalizat procesul actual.<\/p>\n
\n\u201eSec\u0163ia presaj este una care trebuie modernizat\u0103. Noi am \u00eenceput s\u0103 automatiz\u0103m p\u0103r\u0163i din linia de presaj, pe posturi grele din punct de vedere ergonomic \u015fi care generau accidente, unde se lucra cu piese mari\u201c, a explicat Cornel Olendraru, directorul uzinei Vehicule din cadrul Automobile Dacia, care are \u00een subordine peste 7.000 de angaja\u0163i \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00eentre presaj, caroserie, vopsitorie \u015fi asamblare vehicule. Faptul c\u0103 angaja\u0163ii lucreaz\u0103 cu componente mari de tabl\u0103 poate genera accidente de munc\u0103 \u015fi implicit costuri mai mari pentru companie. De asemenea, \u015fi sec\u0163ia caroserie va fi modernizat\u0103 at\u00e2t prin instalarea de robo\u0163i, c\u00e2t \u015fi prin optimizarea fluxurilor de produc\u0163ie.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201eAceasta este o evolu\u0163ie normal\u0103 din punct de vedere istoric, tehnologic, iar ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Dacia s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een orice industrie. To\u0163i au \u00eenceput cu un proces manual puternic, iar \u00eencet-\u00eencet au automatizat. Pe m\u0103sur\u0103 ce competi\u0163ia economic\u0103 a devenit mai important\u0103, calitatea a devenit important\u0103 \u015fi automatizarea a devenit o solu\u0163ie normal\u0103\u201c, a spus Cornel Olendraru. \u00cen total, gradul de automatizare a uzinei Dacia va cre\u015fte de la 5% \u00een prezent la 20% p\u00e2n\u0103 \u00een 2018, lu\u00e2nd \u00een calcul toate etapele produc\u0163iei, potrivit declara\u0163iilor anterioare ale lui Nicolas Maure, directorul general \u015fi pre\u015fedintele Automobile Dacia.<\/p>\n
\n\u201eA doua prioritate este pe partea de calitate. Posturile grele genereaz\u0103 mai multe probleme de calitate deoarece omul obose\u015fte, nu poate \u0163ine un anumit ritm \u015fi trebuie s\u0103 controlezi mai bine pentru a men\u0163ine calitatea. Este valabil \u015fi la presaj, \u015fi la caroserie, \u015fi la vopsitorie \u015fi chiar \u00een montaj. Este luat \u00een considerare \u015fi aspectul financiar, unde trebuie s\u0103 dai un r\u0103spuns la o ecua\u0163ie care cere pe de-o parte o cre\u015ftere normal\u0103 a salariilor \u015fi pe de cealalt\u0103 parte un cost al automatiz\u0103rii. C\u00e2nd costul m\u00e2inii de lucru \u00eencepe s\u0103 fie defavorabil pentru companie, atunci robotizarea devine posibil\u0103\u201c, a subliniat directorul uzinei vehicule. La Dacia salariul mediu net este de peste 3.300 de lei, iar anul acesta operatorii au primit o cre\u015ftere salarial\u0103 brut\u0103 de 150 de lei.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte posibilitatea de a extinde \u015fi mai mult automatizarea, \u00een sec\u0163ia caroserie se poate dep\u0103\u015fi chiar \u015fi procentul de 50%, dup\u0103 modelul fabricii din Turcia. \u201eSpre exemplu, Bursa, o uzin\u0103 a Renault cu care ne compar\u0103m fiind dintr-o zon\u0103 similar\u0103 din punctul de vedere al costurilor, are o sec\u0163ie de caroserie care este automatizat\u0103 \u00een propor\u0163ie de 60%, spre deosebire de noi, care avem 10% automatizare. De asemenea, presajul se preteaz\u0103 la automatizare foarte bine \u015fi este indicat. Robotizarea este indicat\u0103 la piesele de aspect, unde, cu c\u00e2t interven\u0163ia omului este mai redus\u0103, cu at\u00e2t opera\u0163iunile de retu\u015f scad \u015fi se reduc pierderile\u201c, a spus Cornel Olendraru.<\/p>\n
\nUzina Dacia de la Mioveni a demarat procesul de cre\u015ftere a gradului de automatizare prin instalarea de robo\u0163i, iar \u00een paralel compania a lansat un program de plec\u0103ri voluntare prin care angaja\u0163ii primesc bonusuri de 10.000 p\u00e2n\u0103 la 100.000 de lei net. \u00cen total, \u00een fabrica Dacia lucreaz\u0103 14.000 de salaria\u0163i, \u00eens\u0103 circa 7.000 lucreaz\u0103 direct \u00een uzina auto, unde sunt produse elementele de caroserie \u015fi sunt asamblate vehiculele. \u201eCu muncitorii ale c\u0103ror pozi\u0163ii dispar \u00een urma automatiz\u0103rii sunt diverse solu\u0163ii. Spre exemplu, am demarat un proiect al plec\u0103rilor voluntare. Orice companie are a\u015fa ceva pentru oameni peste o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103 care primesc un pachet compensator. Aceasta este o solu\u0163ie. Angaja\u0163ii pot pleca \u00eens\u0103 din orice departament. Criteriile sunt v\u00e2rsta \u015fi anumite boli profesionale. Nu avem o cifr\u0103 pentru acest proiect, dar ultima oar\u0103 c\u00e2nd am avut plec\u0103ri voluntare, \u00een 2013, au plecat circa 200 de salaria\u0163i\u201c, a spus Cornel Olendraru.<\/p>\n
\nPrintre solu\u0163iile care vizeaz\u0103 men\u0163inerea num\u0103rului de angaja\u0163i se num\u0103r\u0103 inclusiv noi proiecte, cum este cel prin care se trimit de la Mioveni c\u0103tre noua uzin\u0103 a Renault din Oran, Algeria, pe l\u00e2ng\u0103 piese, \u015fi caroserii vopsite, sub forma de SKD-uri (colec\u0163ii de ma\u015fini par\u0163ial dezasamblate). \u201eAnul acesta vom livra aproape 20.000 de ma\u015fini care doar nu sunt asamblate, \u00een rest fiind finalizate. Acest proiect a absorbit 200 de oameni. Mai sunt proiecte pe partea mecanic\u0103, cutii de viteze sau motoare care s-au dublat \u00eentre 2013 \u015fi 2015\u201c, a spus Cornel Olendraru. Automatizarea uzinei, chiar dac\u0103 atrage reducerea num\u0103rului salaria\u0163ilor, este o veste bun\u0103 pentru industrie, deoarece, pe m\u0103sur\u0103 ce automatizarea cre\u015fte, se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc condi\u0163iile de munc\u0103 ale celor care r\u0103m\u00e2n \u015fi pot cre\u015fte salariile pe m\u0103sur\u0103 ce angaja\u0163ii devin tot mai eficien\u0163i \u015fi se specializeaz\u0103 \u00een tehnici mai avansate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La \u00eenceputul anilor \u201980, competi\u0163ia tot mai mare dintre constructorii auto, at\u00e2t din Europa, c\u00e2t \u015fi din Japonia, a dus la introducerea robo\u0163ilor pe liniile de produc\u0163ie pentru a reduce costurile \u015fi pierderile. La 15 ani de c\u00e2nd Renault a preluat uzina Dacia de la Mioveni, \u00een 2014 francezii au adus \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u201erevolu\u0163ia industrial\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[192,6577,301,7382,7283,246,4872,40954,438,13166,274,14862,105,10977,8302,7518,259,8316,7240,451,13304],"class_list":["post-123866","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-angajati","tag-auto","tag-competitie","tag-constructori","tag-costuri","tag-crestere","tag-dacia","tag-dacia-mioveni","tag-europa","tag-francezi","tag-incepere","tag-introducere","tag-japonia","tag-mioveni","tag-pierderi","tag-preluare","tag-productie","tag-reducere","tag-renault","tag-roboti","tag-uzina"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123866","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=123866"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123866\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=123866"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=123866"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=123866"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}