{"id":12375,"date":"2008-12-22T19:00:00","date_gmt":"2008-12-22T19:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12375"},"modified":"2026-04-02T13:10:13","modified_gmt":"2026-04-02T13:10:13","slug":"isarescu-personalitatea-anului-2008","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12375","title":{"rendered":"Isarescu, personalitatea anului 2008"},"content":{"rendered":"

\n Anul acesta, debutul crizei financiare intr-o perioada in care autoritatile au fost ocupate exclusiv de campania electorala a facut ca singura institutie care a ramas sa abordeze criza si sa incerce sa-i limiteze efectele sa fie Banca Nationala, condusa de guvernatorul Mugur Isarescu.<\/p>\n

\nPentru unii e un finantist cu viziune ingusta, care a gatuit creditarea, a nedreptatit bancile si duce o lupta fara sorti de izbanda cu speculatorii ce vor sa doboare moneda romaneasca. Pentru altii este eroul zilei, salvatorul leului si aparatorul economiei, cel ce ar fi trebuit sa ajunga prim-ministru sau ministru de finante in noul guvern. Criza financiara l-a transformat aproape peste noapte pe Mugur Isarescu, cel care de 18 ani conduce banca centrala, dintr-un personaj relativ discret in cea mai comentata figura publica, in stare sa starneasca reactii vehemente pro si contra mai mult chiar decat politicienii din partide.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nNu avem in vedere insa, daca vorbim de \u201cpersonalitatea anului\u201d, doar actiunile BNR din ultimele luni, de contracarare a speculatiilor din piata valutara. Intr-un an confiscat integral de alegeri, in care programele electorale nu aveau cum sa includa scenarii economice pesimiste sau masuri care ar fi indepartat electoratul, opiniile guvernatorului au inceput sa aiba o alta greutate in ochii publicului. Isarescu si-a asumat cu buna stiinta o sarcina care nu ii apartinea, cea a Executivului, explicand ca pentru orice guvern este mai greu sa recunoasca o problema sau sa promoveze masuri de corectie intr-un an electoral. \u201cStiu din experienta de premier ca pe cat de usor este sa dai sfaturi, pe atat de greu este sa le puna cineva in practica\u201d, comenta Isarescu in septembrie, amintind de propria sa experienta din anul 2000, cand a ocupat pentru scurta vreme functia de prim-ministru. Iar Banca Nationala si-a asumat in acest an pe de o parte rolul de a atrage atentia tot mai insistent asupra dezechilibrelor din economie, pe de alta parte de a se folosi de politica monetara, unica parghie pe care o are la dispozitie, in raport cu un program fiscal tot mai generos al guvernului.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nNu este pentru prima data cand Isarescu isi intra intr-un astfel de rol. \u201cPolitica monetara lasata singura, fara sprijin din partea celorlalte politici economice (fiscale, bugetare si de venituri) poate sa faca uneori mai mult rau decat bine\u201d, spunea Mugur Isarescu, intr-un interviu acordat agentiei Mediafax acum mai bine de zece ani. Emil Constantinescu, presedintele Romaniei in perioada 1996-2000, rememoreaza pentru BUSINESS Magazin ca la instalarea sa in functie, guvernatorul BNR i-a prezentat \u201cnu doar un raport, ci cu un pachet de masuri necesare pentru a scoate Romania din criza: propuneri legislative specifice, propuneri privind activitatea Guvernului, cooperarea cu BNR\u201d. Acest set de masuri a stat, ulterior, la baza reformelor initiate in mandatul de presedinte al lui Constantinescu. Doar ca lucrurile n-au mers dupa plan. In acelasi interviu pentru Mediafax, Isarescu afirma: \u201cS-a facut un program in care s-a spus asa: asta este politica monetara, tu trebuie sa faci pasul asta inainte. Celelalte politici trebuia sa urmeze politica monetara. Politica monetara a ramas in fata, iar celelalte nu au mai facut pasul inainte, ci inapoi. Atunci s-a produs ruptura. Politica monetara, ca sa dea rezultate, trebuia sa fie sprijinita si corelata permanent cu celelalte politici\u201d.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nIar modelul de colaborare intre BNR si Executiv in care banca centrala ramane pana la urma singura ori are dificultati in a-si apara independenta fata de deciziile acestuia s-a repetat, intr-un fel sau in altul, si in guvernarile ulterioare. Anul acesta, cel mai semnificativ episod a fost legat de reactia iritata a ministrului finantelor, Varujan Vosganian, nemultumit de avertismentele repetate ale sefului BNR in privinta structurii de cheltuieli publice si a deficitului bugetar. In ultimele luni, intr-adevar, situatia s-a deteriorat si mai mult, pe masura ce promisiunile electorale au ingreunat si mai tare bugetul, sumele colectate la bugetul de stat au scazut in luna noiembrie si deficitul bugetului de stat s-a adancit, amenintand sa depaseasca 3% din PIB.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nAcum, banca centrala si guvernatorul cu care imaginea ei se confunda, dupa o \u201cconvietuire\u201d de 18 ani, au ramas sa conduca economia, cel putin pana la intrarea in functiune a noului guvern, spune economistul-sef al unei banci din top cinci – \u201casa cum, de altfel, au fost mereu un pilon de stabilitate intr-o economie guvernata de cicluri electorale\u201d. Iar noul guvern Boc a anuntat deja ca va forma o comisie, impreuna cu experti de la BNR, pentru a pune la punct programul economic de guvernare pentru 2009.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nMai mult, asa cum s-a intamplat aproape in fiecare ciclu electoral din istoria recenta, numele guvernatorului a fost vehiculat de multi ca fiind \u201cin carti\u201d pentru sefia noului Cabinet sau chiar a unui eventual guvern de tehnocrati. Cu experienta nu foarte fericita a pozitiei de premier acceptate in 2000, la insistentele fostului presedinte Emil Constantinescu, Mugur Isarescu a declarat in repetate randuri ca nu mai este interesat de aceasta functie, dand de inteles ca prefera sa-si pastreze doar parghiile de politica monetara. La sfarsitul anului 2000, Isarescu s-a intors la banca centrala si de atunci a preferat sa se tina departe de scena politica.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nIn schimb, sau poate tocmai de aceea, Isarescu a castigat pe parcursul mandatelor la BNR un capital de incredere urias atat pe plan intern, cat si in relatia cu omologii sai straini si cu organismele financiare internationale. Aceasta este, de altfel, una dintre explicatiile longevitatii neegalate de niciun alt sef de banca centrala din regiune si cu atat mai putin de vreo figura publica din tara. Chiar daca a fost vizat de mai multe ori pentru a fi inlocuit (mai ales pe criterii politice), Isarescu a rezistat totusi de-a lungul a trei guvernari diferite (Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Traian Basescu) si putini sunt acum cei ce cred ca anul viitor – cand i se incheie actualul mandat – ar putea fi inlocuit. \u201cEste adevarat, a evoluat mult dupa 1990, a crescut odata cu tara\u201d, comenteaza Sebastian Vladescu, fost ministru de finante si fost student al lui Isarescu in anii \u201880, la ASE si apoi la Institutul de Economie Mondiala, care apreciaza ca guvernatorul BNR \u201ca avut o prestatie excelenta in toata aceasta perioada\u201d.<\/div>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

Investit pentru prima data la conducerea bancii centrale in 1990, Mugur Isarescu este creditat pentru deciziile care au salvat Romania de colaps in 1998-1999, atunci cand s-a confruntat cu o iminenta intrare in incapacitate de plata fata de creditorii externi. La momentul respectiv, multe voci din comunitatea financiara internationala, dar si din mediul politic au propus ca solutie instituirea unui consiliu monetar, pe modelul celor introduse in Bulgaria, Argentina sau Croatia – o varianta respinsa insa de Banca Nationala, care a ales ca solutie un program dur de ajustare a deficitului extern prin forte proprii, in conditiile unui acord cu Fondul Monetar International. Libertatea bancii centrale de a-si stabili propria politica monetara, pe care Isarescu a aparat-o atunci in fata solutiei consiliului monetar, ramane si acum pentru guvernator una din principalele victorii ale seriei sale de mandate la BNR.<\/div>\n
 <\/div>\n
Din aceeasi perioada vin insa si cele mai dure critici la adresa actualului guvernator; in 2000, caderea Fondului National de Investitii, cel mai mare fond de investitii din tara, retragerile masive de la Banca Comerciala Romana (prima banca din sistem in functie de valoarea activelor) si incetarea platilor la Banca Populara Romana (cea mai cunoscuta cooperativa de credit) au dus in pragul colapsului un sistem bancar care fusese supravegheat in ultimii zece ani direct de guvernatorul Isarescu. Momentul a fost cu atat mai aspru vazut cu cat a venit sa completeze un sir mai lung de falimente din anii ‘90 ale unor banci si fonduri mutuale.<\/div>\n
 <\/div>\n
Acum, evaluarile sumbre ale analistilor straini, depunctarea Romaniei de catre agentiile de rating sau atacul speculativ asupra leului din octombrie i-au dat guvernatorului un sentiment de d\u00e9j\u00e0-vu, dupa propria sa expresie. Piata bancara a fost invadata de zvonuri privind soliditatea Bancii Transilvania – un atac care “seamana ca doua picaturi de apa” cu zvonurile aparute in anul 2000 despre BCR, spunea Mugur Isarescu. Or, tocmai experienta de atunci ii da acum sefului BNR temeiuri de a vedea mai nuantat lucrurile cand vine vorba de impactul crizei. Fata de situatia de la finele anilor ‘90, declara guvernatorul cu ocazia Galei Ziarului Financiar de la sfarsitul lui noiembrie, “exista o deosebire esentiala, dar ea este mentionata numai in fuga, si anume ca rezervele valutare ale Romaniei sunt acum mai mari decat intreaga datorie publica a tarii. In consecinta, cu politici interne judicioase, avem posibilitatea sa trecem peste aceasta perioada in conditii net mai bune decat in 1999”. Iar la cele de mai sus se adauga faptul ca intre timp inflatia a ajuns sa aiba o singura cifra: daca in 2000 era de 40%, in noiembrie anul acesta inflatia anuala ajunsese la 6,74%.<\/div>\n
 <\/div>\n
Deocamdata insa, banca centrala a trebuit sa reactioneze la evenimente intr-un context in care sistemul bancar din Romania este detinut in proportie de aproape 90% de actionari straini, iar orice masura luata de BNR – inclusiv faimoasa “secare” de lichiditate a pietei interbancare, care a urmarit sa protejeze leul de jocul speculatiilor pe depreciere – are un impact complex in economie. Bancile au simtit din plin lipsa de lichiditate atunci cand bancile-mama, in plina criza pe pietele de origine, nu au mai putut sa pompeze miliardele de euro cu care sustinusera in trecut activitatea sucursalelor din Romania. Posibilitatea ca grupurile straine din care fac parte cele mai multe banci din Romania sa aiba probleme de lichiditate pune sub semnul intrebarii prelungirea, dar si stabilitatea liniilor de finantare, acordate pana acum subsidiarelor cu multa larghete. In fata acestei probleme, bancherii au strans la maxim baierele creditelor acordate populatiei si companiilor, ceea ce a alimentat criticile conform carora BNR poarta o parte de vina pentru blocarea creditarii, pentru ca “nu da drumul la bani”, dupa exemplul altor banci centrale in aceasta perioada.<\/div>\n
 <\/div>\n
Chestiunea are insa doua aspecte. Pe de o parte, lupta lui Isarescu pentru incetinirea ritmului de crestere a creditului privat nu e deloc un fenomen nou. Contestata aprig de bancheri, banca centrala a luat de-a lungul timpului o serie de masuri administrative menite sa limiteze in special creditul de consum in valuta, a carui crestere contribuia la supraturarea unei economii sprijinite prea mult pe consum. Deficitul de cont curent s-a inflamat in ultimii ani mai ales din explozia consumului pe datorie, preponderent din importuri, iar acum, in conditiile in care sursele de finantare s-au imputinat din cauza crizei, finantarea unui deficit ajuns la 14% din PIB a devenit extrem de dificila. In aceste conditii, spune guvernatorul, “daca noi nu intelegem sa ne corectam, o sa ne corecteze ceilalti, exteriorul, prin retragerea de linii de finantare si prin inducerea unor tensiuni adevarate, cu presiuni pe piata valutara si asupra rezervei BNR si intrarea intr-un cerc vicios al scaderii de credibilitate”. Trebuie spus ca niciuna dintre masurile administrative luate pana acum impotriva cresterii creditului nu a avut pe de-a intregul efectul urmarit de BNR, pentru care, macar din acest punct de vedere, criza de lichiditate s-a dovedit un ajutor nesperat.<\/div>\n
 <\/div>\n
Pe de alta parte insa, daca s-a redus creditul de consum, s-a redus si cel pentru economie, intr-un moment cand platile intre companii incep sa intampine dificultati din cauza crizei si in ajunul unei perioade cand investitiile in infrastructura, mediu si celelalte sectoare unde se poate profita de contributia fondurilor europene vor face inca si mai important decat pana acum rolul sistemului bancar. Marea provocare pentru banca centrala in aceste conditii, ca si a altor banci centrale, este de a-si doza politicile astfel incat sa asigure si sprijinul de care va avea nevoie sistemul bancar, si “securitatea” leului in perspectiva altor speculatii de pe piata.<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n

Singura certitudine, pentru moment, pare sa fie ca 2009 va reprezenta perioada de varf a crizei actuale. Previziunile privind evolutia economiei in anul urmator anticipeaza o incetinire puternica, cei mai multi dintre analisti estimand ca ritmul de crestere va scadea sub 4% – mai putin de jumatate fata de cel din 2008, estimat la peste 8%. Nu lipsesc insa nici extremele ce anticipeaza intrarea Romaniei in seria economiilor cuprinse de recesiune. Guvernatorul este mai optimist, in opinia sa ritmul de crestere a economiei in anul ce vine urmand sa se plaseze undeva intre 3% si 6%. Numai ca mersul lucrurilor depinde de multe variabile, care tin deopotriva de contextul general al crizei mondiale si de politica economica a noului guvern.<\/div>\n
 <\/div>\n
Greu de anticipat daca noul guvern va colabora mai bine cu BNR decat cele de pana acum, la fel cum greu de spus este si daca guvernatorul bancii centrale va mai avea pentru multa vreme butoanele necesare pentru a interveni in reglajele economiei. Ramane la fel de posibil ca Mugur Isarescu sa-si incheie misiunea abia atunci cand Romania va adopta euro si banca centrala nu va mai detine instrumentele de control al politicii monetare. Teoretic, conform calendarului actual, aceasta se va intampla abia peste sase ani, in 2014. Pana atunci insa, odata cu 2008 mai bifam un an in care “maurul” de la Banca Nationala si-a facut datoria.<\/div>\n
 <\/div>\n
La realizarea articolului a contribuit Mihai MITRICA<\/em><\/div>\n

 <\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Emil Constantinescu<\/a><\/div>\n
Petre Roman<\/a><\/div>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In 2007, personalitatea anului in viziunea BUSINESS Magazin a fost capsunarul, figura colectiva cea mai reprezentativa pentru ce a insemnat societatea romaneasca in preajma aderarii la UE si, simbolic vorbind, unul din cei mai importanti investitori straini in Romania.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[182,188,7464,7189],"class_list":["post-12375","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-criza","tag-economie","tag-mugur-isarescu","tag-societate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12375","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12375"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12375\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33043,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12375\/revisions\/33043"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12375"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12375"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12375"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}