\nEuropa \u015fi SUA au acum structuri de finan\u0163are diferite. \u00cen Europa, b\u0103ncile comerciale sunt cel mai mare finan\u0163ator al economiei, \u00een timp ce \u00een SUA pie\u0163ele de capital finan\u0163eaz\u0103 \u00een propor\u0163ia cea mai mare economia. Gradul mai ridicat de dependen\u0163\u0103 de creditarea bancar\u0103 vulnerabilizeaz\u0103 economia european\u0103, \u00een special IMM-urile, atunci c\u00e2nd \u00eemprumuturile bancare se contract\u0103, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een timpul crizei financiare.<\/p>\n
\n\u00cen Europa, finan\u0163area pe baza pie\u0163ei de capital este relativ subdezvoltat\u0103 comparativ cu alte regiuni, cum ar fi SUA, iar pie\u0163ele de capital sunt \u00een continuare fragmentate \u015fi sunt organizate dup\u0103 criterii na\u0163ionale. Gradul de integrare a pie\u0163elor financiare la nivelul \u00eentregii UE a sc\u0103zut de la declan\u015farea crizei, b\u0103ncile \u015fi investitorii retr\u0103g\u00e2ndu\u2011se pe pie\u0163ele na\u0163ionale, dup\u0103 cum au constatat exper\u0163ii de la Comisia European\u0103. Acum, Europa dore\u015fte ca pie\u0163ele de capital s\u0103 joace un rol mai important \u00een canalizarea finan\u0163\u0103rii c\u0103tre economie, ceea ce presupune identificarea \u015fi \u00eenl\u0103turarea barierelor \u00een calea liberei circula\u0163ii a capitalurilor \u00eentre investitori \u015fi cei care au nevoie de finan\u0163are, dup\u0103 cum scrie \u00een \u201eCartea Verde\u201d privind crearea unei uniuni a pie\u0163elor de capital.<\/p>\n
\nLibera circula\u0163ie a capitalurilor a fost unul dintre principiile fundamentale care au stat la temelia Uniunii Europene, \u00eens\u0103, la peste cincizeci de ani de la Tratatul de la Roma, aceast\u0103 viziune nu a devenit pe deplin realitate. Planul de ac\u0163iune privind \u00eenfiin\u0163area uniunii pie\u0163elor de capital (CMU) va fi publicat de Comisia European\u0103 \u00een luna septembrie, iar cel mai mult ar putea s\u0103 beneficieze \u00een urma implement\u0103rii acestui proiect companiile \u015fi investitorii din \u0163\u0103rile care nu au pie\u0163e de capital dezvoltate, dup\u0103 cum a afirmat recent, la Bruxelles, Jonathan Hill, comisarul european responsabil pentru stabilitatea financiar\u0103, serviciile financiare \u015fi uniunea pie\u0163elor de capital. Astfel, pia\u0163a unic\u0103 va crea condi\u0163iile pentru libera circula\u0163ie a capitalului c\u0103tre antreprenorii care au poten\u0163ial de cre\u015ftere, indiferent unde sunt ace\u015ftia localiza\u0163i.<\/p>\n
\nPie\u0163ele de capital s-au extins \u00een UE \u00een ultimele decenii, capitalizarea total\u0103 a pie\u0163ei de valori din UE fiind de aproximativ 8,4 miliarde de euro (\u00een jur de 65 % din PIB) comparativ cu 1,3 miliarde de euro \u00een 1992 (22% din PIB). Valoarea total\u0103 a titlurilor de crean\u0163\u0103 \u00een curs dep\u0103\u015fe\u015fte 20 miliarde de euro (171% din PIB), \u00een compara\u0163ie cu 4,7 miliarde de euro (74% din PIB) \u00een 1992. Cu toate acestea, fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri, pie\u0163ele sunt \u00een continuare slab dezvoltate. Pie\u0163ele bursiere din SUA sunt de dou\u0103 ori mai mari dec\u00e2t cele din UE (ca procent din PIB), iar cele din Elve\u0163ia sunt de trei ori \u015fi jum\u0103tate mai mari dec\u00e2t \u00een UE.<\/p>\n
\n\u00cen prezent, companiile europene depind foarte mult de b\u0103nci \u015fi se bazeaz\u0103 pu\u0163in pe pie\u0163ele de capital. Europenii de\u0163in circa 20% din active \u00een instrumente financiare non-bancare (fonduri de investi\u0163ii, ac\u0163iuni, obliga\u0163iuni), \u00een timp ce americanii de\u0163in astfel 65% din active. Potrivit unei estim\u0103ri a Comisiei Europene, dac\u0103 pie\u0163ele de capital de risc din UE ar fi fost la fel de dezvoltate ca cele din SUA, \u00eentre 2008 \u015fi 2013 companiile ar fi beneficiat de fonduri suplimentare \u00een valoare de 90 miliarde de euro.<\/p>\n
\nOdat\u0103 cu izbucnirea crizei financiare mondiale b\u0103ncile centrale au fost \u00een prima linie \u015fi au aplicat m\u0103suri excep\u0163ionale, neconven\u0163ionale \u015fi nerecomandate de manual, dntre care unele nici nu au existat \u00eenainte, fiind inventate pe parcursul crizei. B\u0103ncile centrale au relaxat rapid \u015fi semnificativ politica monetar\u0103 reduc\u00e2nd dob\u00e2nzile\u2011cheie, extinz\u00e2nd gama de garan\u0163ii eligibile \u015fi a maturit\u0103\u0163ii ofertei de lichiditate. Av\u00e2nd \u00een vedere structurile financiare diferite, Europa s-a concentrat \u00een criz\u0103 pe b\u0103ncile comerciale \u015fi pe capacitatea lor de a finan\u0163a economiile, \u00een timp ce SUA s-a concentrat pe lichiditatea \u015fi pe func\u0163ionarea pie\u0163elor. \u00cen pofida dob\u00e2nzilor reduse, b\u0103ncile comerciale au restric\u0163ionat creditarea \u015fi nu au finan\u0163at economiile.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201ePie\u0163ele europene ale titlurilor de capital, de crean\u0163\u0103 \u015fi de alt\u0103 natur\u0103 joac\u0103 un rol mai pu\u0163in important \u00een finan\u0163area cre\u015fterii, iar \u00eentreprinderile europene depind \u00een continuare \u00een mare m\u0103sur\u0103 de b\u0103nci, ceea ce face ca economiile noastre s\u0103 fie vulnerabile la contractarea credit\u0103rii bancare. De asemenea, \u00eencrederea investitorilor este slab\u0103, iar economisirile realizate \u00een Europa ar putea s\u0103 nu fie \u00eentotdeauna utilizate \u00een modul cel mai productiv. Nivelurile investi\u0163iilor europene se situeaz\u0103 cu mult sub nivelul istoric obi\u015fnuit, iar pie\u0163ele europene de capital sunt mai pu\u0163in competitive la nivel global\u201d, sus\u0163ine Comisia European\u0103 \u00een planul privind crearea unei uniuni a pie\u0163elor de capital.
\n\u00cenfiin\u0163area uniunii pie\u0163elor de capital este proiectul cu cea mai mare amploare pe care \u00eel are \u00een vedere Comisia European\u0103 pentru urm\u0103torii ani. Din aceast\u0103 uniune vor face parte toate cele 28 de state membre ale UE, \u015fi nu doar \u0163\u0103rile din zona euro, ca \u00een cazul proiectului uniunii bancare.<\/p>\n
\nDe ce este nevoie de o uniune a pie\u0163elor de capital \u00een UE? Un nivel mai ridicat de integrare a pie\u0163elor de capital, \u00een special a pie\u0163elor de valori, ar consolida capacitatea economiei europene de absorb\u0163ie a \u015focurilor \u015fi ar facilita un nivel mai ridicat al investi\u0163iilor, f\u0103r\u0103 cre\u015fterea gradului de \u00eendatorare. Cu ajutorul infrastructurii de pia\u0163\u0103 \u015fi al intermediarilor eficien\u0163i, uniunea pie\u0163elor de capital ar trebui s\u0103 consolideze fluxul de capital de la investitori la proiectele de investi\u0163ii europene, contribuind la o mai bun\u0103 alocare a riscului \u015fi a capitalului la nivelul UE \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, la o rezisten\u0163\u0103 mai mare a Europei la \u015focurile viitoare, consider\u0103 exper\u0163ii de la Bruxelles.<\/p>\n
\n\u00cen consecin\u0163\u0103, Comisia European\u0103 \u015fi-a luat angajamentul de a institui, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2019, elementele de temelie ale unei uniuni a pie\u0163elor de capital integrate \u015fi bine reglementate, \u00een vederea maximiz\u0103rii beneficiilor pe care pie\u0163ele de capital \u015fi institu\u0163iile financiare nebancare le pot aduce economiei \u00een ansamblul s\u0103u. Dezvoltarea pie\u0163ei de capital ar cre\u015fte concuren\u0163a \u00een sistemul financiar \u015fi ar crea premisele reducerii costurilor de finan\u0163are pentru companii \u015fi popula\u0163ie. Deocamdat\u0103, nu este foarte clar modelul dup\u0103 care va func\u0163iona viitoarea uniune.<\/p>\n
\nCert este c\u0103 exist\u0103 obstacole diverse \u00een calea integr\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii pie\u0163elor de capital din UE, care \u00ee\u015fi au originea \u00een factori de ordin istoric, cultural, economic \u015fi juridic, unii fiind ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cina\u0163i \u015fi greu de dep\u0103\u015fit, aspect cunoscut \u015fi recunoscut de oficialii de la Bruxelles. \u00cen plus, ar fi necesar\u0103 o armonizare a legisla\u0163iilor fiscale \u015fi a legilor privind insolven\u0163a.<\/p>\n
\nCare este situa\u0163ia pe pia\u0163a financiar\u0103 din Rom\u00e2nia? Ponderea pie\u0163elor financiare – fonduri de investi\u0163ii, pensii private \u015fi asigur\u0103ri \u2013 supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiar\u0103 (ASF) – a crescut destul de lent \u00een ultimii patru ani, de la 9,3% la 11,6% din PIB la finalul anului trecut. Sub monitorizarea ASF se afl\u0103 pie\u0163e financiare de 13,5 miliarde de euro, \u00een timp ce activele sectorului bancar, aflate sub supravegherea BNR, sunt de \u015fase ori mai mari. Mare parte din activele de 13,5 miliarde de euro, din care aproape 9 miliarde de euro sunt activele fondurilor de investi\u0163ii \u015fi cele ale pensiilor private, sunt plasate preponderent \u00een titluri de stat, rezult\u00e2nd c\u0103 firmele private beneficiaz\u0103 mai pu\u0163in de finan\u0163are.<\/p>\n
\n\u201cNu avem o supradominan\u0163\u0103, dar a\u015f spune c\u0103 este o dominan\u0163\u0103 masiv\u0103 a b\u0103ncilor \u00een cadrul sistemului financiar din Rom\u00e2nia. 80% sau chiar mai mult din totalul activelor financiare din Rom\u00e2nia apar\u0163in b\u0103ncilor. Acesta nu este neap\u0103rat un avantaj. Nu este un avantaj nici pentru noi, care reprezent\u0103m sistemul bancar. Avem o pia\u0163\u0103 financiar\u0103 cam dezechilibrat\u0103. E important s\u0103 existe, pentru economia real\u0103, segmente financiare nebancare mult mai dezvoltate\u201c, consider\u0103 Mugur Is\u0103rescu, guvernatorul BNR. El a ar\u0103tat c\u0103 pie\u0163ele financiare sunt esen\u0163iale pentru dezvoltarea economic\u0103, iar, f\u0103r\u0103 ni\u015fte pie\u0163e financiare \u201cad\u00e2nci\u201d, riscurile nu pot fi difuzate sau controlate.<\/p>\n
\nASF are drept obiectiv pentru urm\u0103torii trei ani ca ponderea pie\u0163elor financiare nonbancare s\u0103 ajung\u0103 la 15% din PIB, fa\u0163\u0103 de mai pu\u0163in de 12% \u00een prezent, a spus Mi\u015fu Negri\u0163oiu, pre\u015fedintele ASF. Popula\u0163ia contribuie la sistemul bancar cu depozite de aproape 30 miliarde de euro, \u00een timp ce \u00een sectorul de asigur\u0103ri de via\u0163\u0103 sunt rezerve tehnice de peste un miliard de euro, \u00een fonduri de pensii persoanele fizice au 4,9 miliarde de euro, iar \u00een administrarea activelor 4,5 miliarde de euro. Valoarea creditelor contractate de popula\u0163ie este de 23 miliarde de euro.<\/p>\n
\nPeste 12 milioane de rom\u00e2ni au deschis un depozit la banc\u0103, \u00een timp ce num\u0103rul persoanelor care \u00ee\u015fi \u0163in economiile \u00eentr-un fond mutual este de ordinul c\u00e2torva sute de mii. Pe burs\u0103, num\u0103rul investitorilor este \u015fi mai mic, de circa 20.000. \u00cen fondurile de pensii obligatorii, num\u0103rul participan\u0163ilor cu contribu\u0163iile pl\u0103tite lunar este de 3,8 milioane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Europa, dominat\u0103 \u015fi dependent\u0103 de secole de finan\u0163area bancar\u0103, urmeaz\u0103 s\u0103 fie supus\u0103 unui test de schimbare de paradigm\u0103: mutarea focusului \u015fi pe pie\u0163ele de capital pentru diversificarea surselor de finan\u0163are \u015fi chiar realizarea unei uniuni a pie\u0163elor de capital. Un model de inspira\u0163ie american\u0103, care se dore\u015fte a fi adaptat pe meleaguri europene. Rom\u00e2nia – cu un sistem bancar care finan\u0163eaz\u0103 \u00een propor\u0163ie de circa 90% economia \u015fi cu o pia\u0163\u0103 de capital \u00een curs de dezvoltare – va fi prins\u0103, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, \u00een v\u00e2rtejul acestor schimb\u0103ri, dac\u0103 acestea se vor produce.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[12704,10888,466,13497,7442,188,438,471,472,5229,7068,60,7223],"class_list":["post-123578","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-adaptare","tag-americana","tag-capital","tag-dependenta","tag-dezvoltare","tag-economie","tag-europa","tag-europene","tag-finantare","tag-model","tag-mutare","tag-piata","tag-piata-de-capital"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123578","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=123578"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123578\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=123578"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=123578"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=123578"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}