\nDemersul Business Magazin de a identifica cele mai promi\u0163\u0103toare afaceri de tip start-up nu este un top. Afacerile despre care ve\u0163i citi provin din domenii diferite \u015fi au ambi\u0163ii diferite. Numitorul comun este \u00eens\u0103 acela c\u0103 toate au poten\u0163ialul de a cre\u015fte \u015fi de a deveni un reper \u00een sectorul \u00een care activeaz\u0103. V\u0103 invit\u0103m s\u0103 face\u0163i cuno\u015ftin\u0163\u0103, \u00een paginile ce urmeaz\u0103, cu antreprenori din IT, comer\u0163 sau tehnologie despre care suntem convin\u015fi c\u0103 vom mai auzi multe \u00een anii ce urmeaz\u0103.<\/p>\n
\nUn start-up este o companie ce caut\u0103 s\u0103 rezolve o problem\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care solu\u0163ia nu este evident\u0103, iar succesul nu este garantat.\u201c Defini\u0163ia conceptului de start-up \u00eei apar\u0163ine lui Neil Blumenthal, fondator al companiei de produse optice Warby Parker, \u015fi pare a fi una dintre cele mai complete ale termenului.<\/p>\n
\nNu exist\u0103 reguli clare \u00een ceea ce prive\u015fte definirea unei companii drept un start-up, pentru c\u0103 veniturile, profitul sau num\u0103rul angaja\u0163ilor variaz\u0103 drastic \u00een func\u0163ie de companie sau de industria \u00een care activeaz\u0103. Exist\u0103 \u00eens\u0103 o regul\u0103, fie ea \u015fi nescris\u0103, cu referire temporal\u0103: \u201eO companie lansat\u0103 acum cinci ani poate fi numit\u0103 un start-up\u201c, crede Paul Graham, \u015feful Y Combinator – \u201eC\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti la zece ani, pare pu\u0163in cam mult\u201c.<\/p>\n
\nTimpul mediu necesar unei companii pentru a trece de faza de start-up este de trei ani; al\u0163i factori care indic\u0103 maturizarea companiei \u015fi trecerea la nivelul urm\u0103tor sunt achizi\u0163ia de c\u0103tre o organiza\u0163ie mai mare, venituri de peste 20 de milioane de dolari, un num\u0103r de minimum 80 de angaja\u0163i \u015fi fondatori care s\u0103 fi v\u00e2ndut ac\u0163iuni. Desigur, acestea sunt standarde acceptate la modul general, pentru c\u0103 nu exist\u0103 condi\u0163ii reglementate \u00een vreun fel care s\u0103 determine ie\u015firea din zona de start-up.<\/p>\n
\nCea mai important\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a unei astfel de companii este \u00eens\u0103 capacitatea de a cre\u015fte. Cu alte cuvinte, un chio\u015fc deschis la parterul unui bloc nu va putea fi niciodat\u0103 numit start-up; un restaurant deschis cu inten\u0163ia de a dezvolta ulterior o re\u0163ea se \u00eencadreaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00een limitele defini\u0163iei. Leg\u0103tura dintre start-up-uri \u015fi domeniul IT este una doar par\u0163ial corect\u0103, pentru c\u0103 start-up poate fi, dup\u0103 cum ve\u0163i citi \u00een cele ce urmeaz\u0103, \u015fi o academie de barmani.<\/p>\n
\nSumele tranzac\u0163ionate \u00eens\u0103 \u00een industria IT au dus la o expunere uria\u015f\u0103 \u00een media, efectul fiind o asociere involuntar\u0103 a celor doi termeni. Liderii de pia\u0163\u0103 din zona de IT au fost la \u00eenceput, \u00een marea majoritate, start-up-uri. Nu are \u00eens\u0103 prea mult sens s\u0103 numim astfel o companie precum Uber, care genereaz\u0103 venituri de peste jum\u0103tate de miliard de dolari dup\u0103 doar cinci ani de activitate.<\/p>\n
<\/p>\n
\nDintre cele zece start-up-uri selectate pentru acest material, cinci sunt str\u00e2ns legate de zona de IT. Microjoburi.ro reprezint\u0103 o platform\u0103 pentru v\u00e2nzarea de servicii; ceea ce a diferen\u0163iat-o fa\u0163\u0103 de alte afaceri, din punctul nostru de vedere, este pre\u0163ul limitat, de 50 de lei pentru un serviciu prestat. Lauren\u0163iu Matache, fondatorul platformei, s-a inspirat de la alte site-uri similare din str\u0103in\u0103tate, precum Fiverr, care \u00eens\u0103 erau greu accesibile freelancerilor din Rom\u00e2nia. \u00cen cadrul platformei se reg\u0103sesc servicii de tot felul, efectuate de speciali\u015fti \u00een grafic\u0103 ce propun realizarea de logo-uri \u015fi p\u00e2n\u0103 la studen\u0163i care se ofer\u0103 s\u0103 \u00ee\u0163i plimbe c\u00e2inele. Diversitatea este \u015fi motivul pentru care Microjoburi.ro a ajuns s\u0103 aib\u0103 un num\u0103r semnificativ de utilizatori \u00eenregistra\u0163i, \u00een jur de 11.000. <\/p>\n
\nDe\u015fi intra\u0163i pe o pia\u0163\u0103 unde concuren\u0163a era destul de puternic\u0103, cei trei fondatori ai smartdreamers.ro, platform\u0103 online de recrutare, au reu\u015fit s\u0103 atrag\u0103 drept clien\u0163i numeroase companii importante din Rom\u00e2nia; pasul urm\u0103tor pentru Adrian Daniel Cernat, Marius Huza \u015fi Mihai Ceu\u015fan este s\u0103 atace \u015fi alte pie\u0163e din regiune.<\/p>\n
\nCynny este o aplica\u0163ie de tip \u201esocial cloud\u201c \u2013 servicii de cloud destinate produselor de tip multimedia. Compania a ob\u0163inut deja finan\u0163\u0103ri de peste 2,5 milioane de euro \u015fi \u0163inte\u015fte pia\u0163a din Statele Unite.<\/p>\n
\nCel de-al patrulea start-up din tehnologie este Vector Watch, companie fondat\u0103 de Andrei Piti\u015f \u015fi sprijinit\u0103 de Radu Georgescu. Produsul cu acela\u015fi nume este un ceas inteligent cu un poten\u0163ial uria\u015f, recunoscut deja de publica\u0163ii precum BBC News, C-net, Marie Claire sau PC World. Lansat la Basel \u00een luna martie, Vector Watch va fi disponibil \u00eencep\u00e2nd cu luna septembrie \u015fi va \u00eencerca s\u0103 fure din cota de pia\u0163\u0103 a unor companii precum Apple sau Samsung.<\/p>\n
\nTrip to Romania este un business apropiat zonei de turism, dar care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 online, fiind o platform\u0103 dedicat\u0103 str\u0103inilor care vor s\u0103 descopere Rom\u00e2nia. Site\u2011ul triptoromania.com a fost lansat de Raluca Mure\u015fan \u00een 2013.<\/p>\n
\nPremium Raci \u015fi 5 to go sunt cele dou\u0103 start-up-uri din zona de consum. Prima companie, fondat\u0103 de Paul Nicolau, reprezint\u0103 un business unic \u00een Rom\u00e2nia. Succesul nu a \u00eent\u00e2rziat s\u0103 apar\u0103, iar antreprenorul \u0163inte\u015fte o cifr\u0103 de afaceri de sute de mii de euro. 5 to go reprezint\u0103 pariul lui Radu Savopol, un om de afaceri care a intrat \u00een antreprenoriat \u00een urm\u0103 cu mai bine de 15 ani. Ideea de a stabili un pre\u0163 fix pentru toate produsele oferite \u00eentr-o cafenea reprezint\u0103, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, un element de noutate.<\/p>\n
\nTrapped este un start-up venit pe o pia\u0163\u0103 \u00een plin\u0103 expansiune, \u015fi anume aceea a activit\u0103\u0163ilor recrea\u0163ionale, domeniu pe care noi l-am numit, mai simplu, divertisment. Cei doi tineri antreprenori care l-au fondat amenajeaz\u0103 spa\u0163ii de tip \u201eescape the room\u201c, din ce \u00een ce mai populare \u00een Rom\u00e2nia; au fost printre primii care au intrat pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103.<\/p>\n
\nQube Bartending Agency este, dup\u0103 cum \u00eei spune \u015fi numele, o companie care ofer\u0103 cursuri de specializare celor care vor s\u0103 activeze \u00een domeniul HoReCa. Elementul ce diferen\u0163iaz\u0103 compania de altele de pe pia\u0163\u0103 este ajutorul oferit absolven\u0163ilor \u00een g\u0103sirea unui loc de munc\u0103.<\/p>\n
\nCea de-a zecea companie este Axosuits \u015fi vine din zona de tehnologie; este un start-up care \u00ee\u015fi propune construirea de exoschelete accesibile persoanelor cu dificult\u0103\u0163i locomotorii.<\/p>\n
<\/p>\n
\nDe ce discut\u0103m at\u00e2t de mult despre antreprenoriat, despre \u00eencurajarea start-up-urilor \u015fi a ideilor tinerilor care \u00ee\u015fi doresc o afacere proprie? \u00cencurajarea ini\u0163iativei private reprezint\u0103 principalul element care poate duce la o cre\u015ftere economic\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103; antreprenorul Marius Ghenea atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 \u201eRom\u00e2nia ar trebui s\u0103 ajung\u0103 m\u0103car undeva la 35 de \u00eentreprinderi la mia de locuitori\u201c. Cele mai recente statistici vorbesc despre 24 de firme mici \u015fi mijlocii la mia de locuitori, jum\u0103tate din media Uniunii Europene.<\/p>\n
\n\u00cen ultimii ani, facilit\u0103\u0163ile pentru tinerii investitori au crescut semnificativ. \u00centreprinz\u0103torii locali care \u00ee\u015fi \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 un start-up au \u00een prezent la dispozi\u0163ie 13 hub-uri \u00een toat\u0103 \u0163ara unde \u00ee\u015fi pot \u00eenregistra sediul social al firmei \u015fi unde au de asemenea la dispozi\u0163ie servicii de consultan\u0163\u0103 \u015fi posibilitatea de a accesa diferite surse de finan\u0163are pentru afacerea lor. Cele 13 hub-uri sunt localizate \u00een Capital\u0103 \u015fi \u00een marile ora\u015fe din \u0163ar\u0103 – Bra\u015fov, Sibiu, Cluj-Napoca, Timi\u015foara, Ia\u015fi \u015fi Constan\u0163a.<\/p>\n
\nHub-urile sunt loca\u0163ii \u00een care se \u201enasc\u201c practic comunit\u0103\u0163i de start-up-uri, unde proaspe\u0163ii antreprenori doar \u00eempart spa\u0163iul de lucru cu al\u0163i antreprenori sau \u00een interiorul c\u0103rora se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u015fi acceleratoare \u015fi incubatoare de afaceri care ofer\u0103 \u015fi acces la finan\u0163are \u2013 la o comunitate de poten\u0163iali investitori. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een hub-urile din alte p\u0103r\u0163i, aceasta este \u015fi direc\u0163ia de dezvoltare \u2013 ca ele s\u0103 se transforme treptat \u00een acceleratoare\/incubatoare de afaceri care s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 start-up-uri pentru transferul lor pe pie\u0163e mai dezvoltate din punct de vedere tehnologic\u201c, spune Sergiu Negu\u0163, investitor de tip business angel, asociat \u00een prezent \u00een mai multe companii precum Softelligence, Intermedicas, Hart Consulting, Mindit, 2Parale \u015fi Frufru. \u00cen Bucure\u015fti exist\u0103 la momentul actual patru hub-uri func\u0163ionale \u2013 ImpactHub \u015fi TechHub (francize), Connect Hub \u015fi We Love Digital (ini\u0163iative locale). TechHub \u015fi We Love Digital se adreseaz\u0103 exclusiv start-up-urilor din zona de tehnologie, \u00een timp ce Impact Hub \u015fi Connect Hub sunt hub-uri generaliste.<\/p>\n
\nPutem spune c\u0103 antreprenoriatul rom\u00e2nesc traverseaz\u0103 o perioad\u0103 bun\u0103, iar acest lucru se reflect\u0103 mai ales \u00een IT. Industria de software este \u00een plin\u0103 ascensiune, fapt dovedit \u015fi de statisticile publicate recent de c\u0103tre Asocia\u0163ia Patronal\u0103 a Industriei de Software \u015fi Servicii (ANIS). Conform studiului \u201eSoftware and IT Services in Romania\u201c, realizat de Pierre Audoin Consultants, veniturile companiilor rom\u00e2ne\u015fti de software \u015fi servicii IT au crescut cu 13% \u00een 2014 fa\u0163\u0103 de 2013. <\/p>\n
\nPrognoza pentru 2015 indic\u0103 o cre\u015ftere de 14% a veniturilor industriei, iar rata de cre\u015ftere anual\u0103 medie estimat\u0103 pentru urm\u0103torii 3 ani este de 11%. \u201eIndustria de software \u015fi servicii este una dintre cele mai performante pe care Rom\u00e2nia le are \u00een prezent, dat\u0103 fiind rata de cre\u015ftere de 4 ori mai mare dec\u00e2t cea estimat\u0103 pentru \u00eentreaga economie. \u00cen 2014, industria IT&C a \u00eenregistrat cea mai mare pondere \u00een PIB de p\u00e2n\u0103 acum – 6%, din care 2,5% este generat de software \u015fi servicii. Studiul efectuat de c\u0103tre partenerii de la PAC ne arat\u0103 c\u0103 tendin\u0163ele de cre\u015ftere, mai ales la export, sunt solide \u015fi nu sunt bazate pe oportunit\u0103\u0163i trec\u0103toare\u201c, explic\u0103 Teodor Blid\u0103ru\u015f, vicepre\u015fedinte al ANIS.<\/p>\n
\nEugen Schwab, Vice-President Romania & CEE \u00een cadrul Pierre Audoin Consultants (PAC), crede c\u0103 num\u0103rul \u015fi gradul de preg\u0103tire a speciali\u015ftilor este \u00een continuare bariera care \u00eempiedic\u0103 industria de software \u015fi servicii informatice din Rom\u00e2nia s\u0103 creasc\u0103 \u00een continuare cu peste 15-20% pe an: \u201eRom\u00e2nia se afl\u0103 ast\u0103zi \u00een fa\u0163a unei \u015fanse uria\u015fe de a deveni un motor regional pentru servicii IT \u015fi produse software, cu condi\u0163ia ca sistemul de educa\u0163ie s\u0103 evolueze rapid, iar facilit\u0103\u0163ile fiscale s\u0103 ajute la crearea de valoare ad\u0103ugat\u0103. Poten\u0163ialul teoretic al industriei de software \u015fi servicii informatice este de peste 6 miliarde de euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, \u00eens\u0103 acest nivel nu se va atinge \u00eentr-un mod haotic, ci doar \u00eentr-un cadru extrem de organizat, de la nivel de sistem educa\u0163ional, curriculum, facilit\u0103\u0163i fiscale, fonduri europene folosite corect \u015fi atragere de investi\u0163ii masive\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
\nIndustria de IT este \u015fi cea care a generat cele mai gr\u0103itoare exemple \u201ec\u0103 se poate\u201c. Cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 exemplu este start-up-ul LiveRail. Dup\u0103 cum spunea chiar Sergiu Biri\u015f, unul dintre cei trei fondatori, \u201ev\u00e2nzarea LiveRail c\u0103tre Facebook este un exemplu c\u0103 \u015fi rom\u00e2nii pot construi start-up-uri cu poten\u0163ial global\u201c. LiveRail a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 prima rund\u0103 de finan\u0163are la mijlocul lui 2008, de la Pond Ventures, un fond americano-britanic, \u00een valoare de 500.000 de dolari (\u00een total, LiveRail a fost finan\u0163at cu 12 milioane dolari, cel mai mare cost fiind cu oamenii, deoarece, dup\u0103 cum spunea un alt fondator, Andrei Dunca, pentru Business Magazin: \u201e\u00een ziua de azi tehnologia e destul de ieftin\u0103\u201c).<\/p>\n
\nLa momentul c\u00e2nd LiveRail a primit prima rund\u0103 de finan\u0163are, echipa era format\u0103 din 5 oameni, Andrei Dunca avea 24 de ani \u015fi Mark Trefgarne (al treilea fondator) 25 de ani, fiind, din punctul de vedere al investitorilor, \u201efoarte tineri, mai ales pentru un produs B2B, enterprise\u201c. \u00cen momentul achizi\u0163iei de c\u0103tre Facebook, echipa LiveRail era de aproximativ 170 de persoane, distribuite \u00een birourile din San Francisco, New York, Londra \u015fi Cluj (\u00een jur de 70 de persoane). Valoarea tranzac\u0163iei din iulie 2014 nu a fost confirmat\u0103 (\u015fi nici infirmat\u0103) de cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i, iar estimarea de 400\u2011500 de milioane de dolari a fost f\u0103cut\u0103 de surse ale portalului TechCrunch.<\/p>\n
\n\u201eObserv\u0103m \u00een pia\u0163\u0103 o cre\u015ftere a num\u0103rului de start-up-uri ap\u0103rute \u00een ultimul an \u00een Rom\u00e2nia. Constat\u0103m c\u0103 din ce \u00een ce mai multe businessuri din IT aflate la \u00eenceput de drum sunt prezente la evenimentele \u015fi activit\u0103\u0163ile din industrie\u201c, crede Alexandra Marcu, corporate marketing, senior director la Avangate. \u201e\u00cen compara\u0163ie cu alte \u0163\u0103ri din zona EMEA, precum Israel \u015fi Cehia, care sunt pie\u0163e foarte active pentru start-up-uri, Rom\u00e2nia este \u00eenc\u0103 la \u00eenceput de drum.<\/p>\n
\nStatele dezvoltate sus\u0163in companiile din IT \u00een primii ani de via\u0163\u0103 prin activit\u0103\u0163ile desf\u0103\u015furate de asocia\u0163ii din domeniu sau prin intermediul evenimentelor specifice.\u201c Dincolo de hub-urile din toat\u0103 \u0163ara (Bucure\u015fti, Cluj, Ia\u015fi, Timi\u015foara), ac\u0163iunile special create pentru start-up-uri au cunoscut o dezvoltare rapid\u0103, \u00een special pentru antreprenorii \u015fi firmele din IT. Exemple relevante \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, este de p\u0103rere Alexandra Roat\u0103, managing partner Softlead, sunt How to Web, Techsylvania sau Venture Connect. Axosuits, unul dintre cele zece start-up-uri prezentate pe larg, este compania care a c\u00e2\u015ftigat marele premiu al competi\u0163iei How to Web \u00een 2014.<\/p>\n
\nAlte canale care ajut\u0103 la dezvoltarea industriei sunt portalurile, precum cele din Israel sau din Statele Unite, de unde antreprenorii pot afla starea pie\u0163ei, date despre investitori, venture capital \u015fi alte lucruri de interes pentru cre\u015fterea lor profesional\u0103, explic\u0103 Alexandra Marcu. \u201eCu siguran\u0163\u0103 este mult mai u\u015for pentru un antreprenor s\u0103 dezvolte un business acum dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu 10 ani\u201c, explic\u0103 Marcu. \u201eRom\u00e2nia s-a eviden\u0163iat \u00een lume cu oameni de\u015ftep\u0163i, cu idei bune, astfel \u00eenc\u00e2t investitorii de tip angel (at\u00e2t rom\u00e2ni, c\u00e2t \u015fi str\u0103ini) sunt atra\u015fi \u00een a investi \u00een start-up-urile de la noi. De asemenea, businessurile la \u00eenceput de drum au mai mult\u0103 sus\u0163inere din programele menite s\u0103 \u00eei ajute s\u0103 se educe, s\u0103 se dezvolte \u015fi s\u0103 ob\u0163in\u0103 finan\u0163are.\u201c Oficialii de la Avangate spun c\u0103 \u00een ultima vreme au observat dezvoltarea de produse IT mai ales din zonele de gaming, Internet of Things (IoT), aplica\u0163ii mobile \u015fi diverse instrumente de tip Software as a Service (SaaS).<\/p>\n
<\/p>\n
\nAlexandra Marcu atrage aten\u0163ia \u015fi asupra importan\u0163ei pe care domeniul IT o are \u00een economia Rom\u00e2niei. \u201eIT-ul din Rom\u00e2nia este de ani buni \u00eentr-o \u00abbul\u0103\u00bb \u00een care lucrurile merg bine, fiind \u015fi o zon\u0103 care contribuie puternic la bugetul de stat. Nevoia de angaja\u0163i buni este \u00een continu\u0103 cre\u015ftere, recunoa\u015fterea noastr\u0103 ca fiind un Silicon Valley al Europei de Est este din ce \u00een ce mai mare. Noi am observat c\u0103 antreprenorii din Rom\u00e2nia \u015fi-au eficientizat afacerile pe perioada crizei, f\u0103r\u0103 sc\u0103deri sau dispari\u0163ii de companii de pe pia\u0163\u0103. Industria de IT este privilegiat\u0103 \u015fi credem c\u0103 lucrurile vor merge \u00een continuare foarte bine, mai ales datorit\u0103 ancor\u0103rii masive a celorlalte domenii \u00een zona de software.\u201c<\/p>\n
\nChiar dac\u0103 par lucruri simple, un business plan pus la punct \u00een detaliu \u015fi perseveren\u0163a din partea antreprenorului pot duce la succes \u015fi la rezultate remarcabile la nivel interna\u0163ional. Important este s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 pia\u0163a c\u0103reia i se adreseaz\u0103, spune reprezentantul Avangate. \u201eDac\u0103 un antreprenor cunoa\u015fte nevoile clientului \u015fi r\u0103spunde mai bine \u015fi mai repede dec\u00e2t al\u0163ii care sunt deja pe pia\u0163\u0103, sau este chiar inovator, un deschiz\u0103tor de drumuri, atunci are loc pe pia\u0163a global\u0103. Aici vorbim \u00eens\u0103 despre primii pa\u015fi; pentru antreprenorii rom\u00e2ni din software, s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la pia\u0163a interna\u0163ional\u0103 este un lucru imperios necesar.\u201c<\/p>\n
\nUn sfat valabil pentru antreprenorii din orice domeniu este oferit de Marius Ghenea, un om de afaceri devenit \u015fi investitor. \u201eAntreprenorii nu se nasc, ei se fac, \u00een timp. Oricine poate deveni antreprenor \u00eentr-o anumit\u0103 conjunctur\u0103, unii de nevoie, al\u0163ii dintr-o op\u0163iune personal\u0103.\u201c C\u00e2nd a fost angajat, Ghenea \u015fi-a dat seama c\u0103 \u00eei va fi mai bine ca antreprenor, \u015fi a\u015fa a fost motivat s\u0103 \u00eencerce s\u0103 realizeze ceva. \u201eCel mai mare risc este cel de a nu \u00eencerca.\u201c<\/p>\n
\nCristian Strat, cel care a dezvoltat, al\u0103turi de Mircea Pa\u015foi, Summify, un produs online care faciliteaz\u0103 naviga\u0163ia \u015fi care a fost finan\u0163at ini\u0163ial de incubatorul Bootup Labs din Vancouver \u015fi cump\u0103rat la \u00eenceputul anului 2012 de Twitter, spune c\u0103 cel mai important lucru, pentru un t\u00e2n\u0103r antreprenor, este prioritizarea activit\u0103\u0163ilor: \u201eC\u00e2nd te apuci de start-up-uri, e foarte greu s\u0103 \u00ee\u0163i dai seama la ce trebuie s\u0103 te concentrezi: sunt at\u00e2tea lucruri care par la fel de importante \u015fi pe care trebuie s\u0103 le faci \u2013 s\u0103 \u00ee\u0163i faci un site frumos, s\u0103 \u00ee\u0163i faci un business plan, o prezentare la o conferin\u0163\u0103, un logo, tricouri, proiec\u0163ii financiare, birouri, s\u0103 \u00ee\u0163i iei contabil, sunt foarte multe lucruri care par la fel de importante, iar ceea ce \u00ee\u0163i ofer\u0103 experien\u0163\u0103 e un mod de a le prioritiza. Niciun start\u2011up nu a murit fiindc\u0103 nu avea un site frumos de prezentare sau c\u0103 s-a dus la o conferin\u0163\u0103, iar prezentarea nu a fost reu\u015fit\u0103.\u201c<\/p>\n
<\/p>\n
\nCele zece start-up-uri prezentate \u00een detaliu nu sunt \u00eens\u0103 singurele ce merit\u0103 aten\u0163ie; \u00een r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103, v\u0103 prezent\u0103m \u015fi alte companii ce ne-au atras aten\u0163ia, at\u00e2t prin poten\u0163ialul de cre\u015ftere, c\u00e2t \u015fi prin pove\u015ftile antreprenorilor care le-au ridicat.<\/p>\n
\nIonu\u0163 Rusu \u015fi Alexandru Petrescu, doi tineri din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea cu studii de comunicare \u00een Danemarca, v\u00e2nd covrigi corporati\u015ftilor dintr-o rulot\u0103 amplasat\u0103, cu precizie, \u00eentr-o zon\u0103 din Pipera. Brandul Sunday Bagels and Coffee este inspirat de micii comercian\u0163i din New York, capitala covrigului, a\u015fa cum o numesc cei doi. Firma a \u00eenceput activitatea anul trecut, iar cei doi antreprenori spun c\u0103 au ales aceast\u0103 zon\u0103 de retail pentru c\u0103 le permitea s\u0103 \u00ee\u015fi creeze propriul brand.<\/p>\n
\nLa 37 de ani, Lucian St\u0103nil\u0103 este mul\u0163umit. Nu numai c\u0103 face exact ceea ce-i place, anume s\u0103 danseze, dar \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 bani buni din asta. \u015ei-a \u00eenceput afacerea \u00een SUA, iar \u00een luna mai a anului trecut a deschis un studio de dans \u015fi \u00een Bucure\u015fti. De\u015fi ini\u0163ial a ezitat s\u0103 investeasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, acum este sigur c\u0103 va mai deschide \u015fi alte studiouri. Bugetul ini\u0163ial a fost de 100.000 de euro, dar ulterior s-a dublat. Lucian St\u0103nil\u0103 de\u0163ine 50% din afacere, iar restul se \u00eemparte \u00eentre al\u0163i doi ac\u0163ionari. Pre\u0163ul lec\u0163iilor este stabilit \u00een func\u0163ie de program: pentru 400 de dolari cursan\u0163ii primesc 4 lec\u0163ii private \u015fi acces nelimitat la cursurile de grup \u015fi la cele pentru petreceri.<\/p>\n
\nCinci tineri din Baia Mare s-au inspirat dintr-o tez\u0103 de licen\u0163\u0103 \u015fi au reinventat modul cum rom\u00e2nii pot afla r\u0103spunsul la problema comun\u0103 a celor mai mul\u0163i dintre \u015foferi. Autoeconom.ro este un loc de \u00eent\u00e2lnire \u00eentre proprietarii de ma\u015fini \u015fi service-urile auto, prin care \u015foferii pot s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cele mai bune oferte de repara\u0163ii, \u00een func\u0163ie de argumente ce \u0163in de pre\u0163, proximitate, garan\u0163ia pieselor necesare sau recenziile celorlal\u0163i clien\u0163i. Investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 \u2013 economiile celor patru tineri \u2013 a fost de 10.000 de euro, iar ulterior au mai fost necesari 5.000 de euro pentru promovare. Utilizatorii folosesc serviciul gratuit \u015fi o pot face doar \u00een scop informativ, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 neap\u0103rat programarea la service. Site-ul se monetizeaz\u0103 \u00een schimb prin intermediul service-urilor partenere, care au trei op\u0163iuni de plat\u0103 a abonamentului: un abonament anual de 600 de lei, la care se adaug\u0103 un comision \u00eentre 10 \u015fi 15% din valoarea repara\u0163iilor intermediate, un altul de 1.000 de lei \u015fi unul de 2.000 de lei, care permite \u015fi accesul service-urilor la companiile cu flote de ma\u015fini.<\/p>\n
\nUn spa\u0163iu de 100 de metri p\u0103tra\u0163i, 18 biciclete de colec\u0163ie din anii \u201830-\u201940, 100 de \u015fei de Pegas \u015fi un meniu s\u0103n\u0103tos scris cu creta pe perete. Re\u0163eta businessului Bicicleta din centrul vechi al capitalei, deschis acum doi ani \u015fi jum\u0103tate, a fost validat\u0103 recent prin votarea barului \u00een topul celor mai spectaculoase din lume. Localul a fost deschis \u00een primele zile din 2013, dup\u0103 aproape un an de c\u0103ut\u0103ri pentru un nou spa\u0163iu. \u015etefan Ciobotaru se afl\u0103 la a doua \u00eencercare de business \u00een centrul istoric al Capitalei, anterior av\u00e2nd un skate shop (magazin dedicat pasiona\u0163ilor de sport) transformat ulterior \u00eentr-un hibrid bar-magazin. Barul Bicicleta a fost deschis \u00een criz\u0103, iar antreprenorul spune c\u0103 \u00eenc\u0103 se simte c\u0103 rom\u00e2nii sunt aten\u0163i pe ce \u00ee\u015fi cheltuie banii.<\/p>\n
<\/p>\n
\nLa c\u00e2\u0163iva kilometri de Bucure\u015fti, so\u0163ii Iolanda \u015fi Florin Podu\u0163 au cump\u0103rat un teren de circa dou\u0103 hectare, iar la jum\u0103tatea anului trecut au pus bazele La Tzar\u0103, un complex \u00een care copiii \u015fi adul\u0163ii pot petrece timp liber departe de aglomera\u0163ia din ora\u015f. \u00cen cadrul complexului La Tzar\u0103 se pot organiza petreceri, copiii pot m\u00e2ng\u00e2ia \u015fi hr\u0103ni animale, se pot juca, c\u0103l\u0103ri sau participa la ateliere precum cele de ol\u0103rit sau pictur\u0103, \u00een timp ce adul\u0163ii se pot plimba cu bicicletele, pot face plimb\u0103ri cu caiacul pe r\u00e2ul Arge\u015f sau pot sta la restaurantul pe care cei doi so\u0163i l-au construit \u00een cadrul complexului. Cei doi antreprenori au investit circa 100.000 de euro \u00een aceast\u0103 afacere pornit\u0103 \u00een luna iunie a anului 2014, sum\u0103 care include \u015fi achizi\u0163ia terenului de circa dou\u0103 hectare.<\/p>\n
\nFlorin Chelu, de profesie inginer, \u015fi fiul s\u0103u R\u0103zvan Chelu, arhitect, au pornit \u00een 2014 afacerea Lemnia, un mic atelier unde cei doi antreprenori realizeaz\u0103 gen\u0163i din lemn \u015fi piele natural\u0103, care sunt v\u00e2ndute at\u00e2t pe pia\u0163a local\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00eentr-un magazin cu produse de design din Roma. Antreprenorul spune c\u0103 \u00een general majoritatea comenzilor pe care le primesc sunt personalizate \u015fi c\u0103, de\u015fi este mai eficient s\u0103 lucreze mai multe gen\u0163i \u00een paralel, atunci c\u00e2nd au de f\u0103cut o singur\u0103 geant\u0103 lucreaz\u0103 \u00eentre dou\u0103 \u015fi trei zile. Pe site-ul atelierului Lemnia, pre\u0163ul unei gen\u0163i variaz\u0103 \u00eentre 239 de lei \u015fi 279 de lei. \u201eToate opera\u0163iunile necesit\u0103 r\u0103bdare \u015fi timp, \u00eens\u0103 cel mai dificil este s\u0103 prelucr\u0103m interiorul gen\u0163ii \u015fi s\u0103 finis\u0103m suprafa\u0163a din lemn pentru a ob\u0163ine un aspect impecabil.\u201c<\/p>\n
\nC\u0103t\u0103lin Butnariu este, al\u0103turi de so\u0163ia sa \u015fi de al\u0163i doi ac\u0163ionari, proprietarul primului bar de eSports din Rom\u00e2nia. Antreprenorii au avut ideea de a amenaja un spa\u0163iu \u00een care cei pasiona\u0163i de jocurile electronice pot urm\u0103ri meciuri \u00een desf\u0103\u015furare, fie ele transmise de Twitch sau de alte televiziuni de profil. Ce \u00eenseamn\u0103 eSports? \u201eCompeti\u0163ii de jocuri electronice\u201c, explic\u0103 t\u00e2n\u0103rul om de afaceri, care a preluat, anul trecut, firma care de\u0163inea barul Nexus. Noutatea afacerii pe care a dezvoltat-o familia Butnariu le-a adus \u015fi numeroase beneficii, unul dintre acestea fiind interesul firmelor specializate \u00een echipamente de gaming. \u201eToate evenimentele pe care le avem sunt organizate al\u0103turi de sponsori, deoarece sunt multe companii care vor s\u0103 se asocieze cu pasiona\u0163ii de jocuri.\u201c<\/p>\n
\nNicoleta Surdu \u015fi Dana R\u0103dulescu, dou\u0103 antreprenoare din Bucure\u015fti, vor s\u0103 transforme \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul din Rom\u00e2nia printr-o metod\u0103 inedit\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia doar cursan\u0163ii pot vorbi. Profesorul se folose\u015fte mult de mimic\u0103 \u015fi de gestic\u0103, adic\u0103 explic\u0103 sunetul f\u0103r\u0103 a-l pronun\u0163a cu voce tare. Astfel, cursan\u0163ii trebuie s\u0103 fie aten\u0163i la ceea ce exprim\u0103 chipul profesorului pentru a reproduce, cu voce tare \u00een cazul lor, sunetul. \u00cen plus, consider\u0103 fondatoarele Cursevo, se dezvolt\u0103 o dinamic\u0103 a cursan\u0163ilor astfel \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia s\u0103 nu se plictiseasc\u0103. Prin motivarea reciproc\u0103, apare colaborarea constructiv\u0103 \u00een cadrul grupului. Cele dou\u0103 antreprenoare au preg\u0103tit \u015fi un atelier pentru profesori \u015fi sper\u0103 s\u0103 conving\u0103 c\u00e2t mai mul\u0163i dasc\u0103li s\u0103 preia aceast\u0103 metod\u0103 de lucru. Pentru perioada urm\u0103toare, fondatoarele Cursevo se a\u015fteapt\u0103 la o cre\u015ftere a num\u0103rului de cursan\u0163i, dar \u00een m\u0103sura \u00een care acest lucru s\u0103 nu afecteze calitatea lec\u0163iilor predate.<\/p>\n
\nToate companiile prezentate \u00een acest material fac parte dintr\u2011un nou tip de antreprenoriat; un antreprenoriat bazat pe curaj, pe dorin\u0163a de a ie\u015fi dintr-un spa\u0163iu economic limitat \u015fi, de ce nu, din dorin\u0163a de a schimba societatea. Chiar dac\u0103 institu\u0163iile abilitate ale statului mai au multe de \u00eenv\u0103\u0163at pentru a atinge nivelul din Vest, tinerii antreprenori locali par s\u0103 fie cu un pas \u00eenainte. Profit\u00e2nd poate \u015fi de globalizarea tot mai accentuat\u0103, businessurile rom\u00e2ne\u015fti din mai multe domenii au \u015fansa de a cuceri, pas cu pas, lumea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Demersul Business Magazin de a identifica cele mai promi\u0163\u0103toare afaceri de tip start-up nu este un top. Afacerile despre care ve\u0163i citi provin din domenii diferite \u015fi au ambi\u0163ii diferite. Numitorul comun este \u00eens\u0103 acela c\u0103 toate au poten\u0163ialul de a cre\u015fte \u015fi de a deveni un reper \u00een sectorul \u00een care activeaz\u0103. V\u0103 invit\u0103m […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,255,49,240,272,201,246,18470,10777,22530,10130,32776,80,98,315,204,7630,6909],"class_list":["post-123493","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-antreprenori","tag-business-magazin","tag-comert","tag-companie","tag-companii","tag-crestere","tag-demers","tag-domenii","tag-identificare","tag-potential","tag-provenienta","tag-refuz","tag-romania","tag-sector","tag-tehnologie","tag-top","tag-venituri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123493","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=123493"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123493\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=123493"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=123493"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=123493"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}