\nSolsti\u0163iul de var\u0103 marcheaz\u0103 cea mai lung\u0103 zi a anului, de obicei pe 21 iunie – 20 iunie, \u00een anii bisec\u0163i.<\/p>\n
\nPotrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucure\u015fti, \u00een jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomic\u0103 a Soarelui este de 90\u00b0. Este momentul solsti\u0163iului de var\u0103, care marcheaz\u0103 \u00eenceputul verii astronomice.<\/strong><\/p>\n \nP\u0103m\u00e2ntul execut\u0103 at\u00e2t o mi\u015fcare anual\u0103 de revolu\u0163ie \u00een jurul Soarelui, c\u00e2t \u015fi o mi\u015fcare diurn\u0103 de rota\u0163ie \u00een jurul axei polilor tere\u015ftri. Axa polilor p\u0103streaz\u0103 (\u00een prima aproxima\u0163ie) o pozi\u0163ie fix\u0103 \u00een spa\u0163iu, ea fiind \u00eenclinat\u0103 pe planul orbitei P\u0103m\u00e2ntului (numit planul eclipticii) cu 66\u00b0 33′. Datorit\u0103 acestui fenomen, cele dou\u0103 emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal \u00een decurs de un an, fapt ce genereaz\u0103 la latitudinile medii inegalitatea zilelor \u015fi a nop\u0163ilor, precum \u015fi succesiunea anotimpurilor.<\/p>\n \nPentru un observator terestru, fenomenul se materializeaz\u0103 pe sfera cereasc\u0103 prin mi\u015fcarea anual\u0103 aparent\u0103 a Soarelui \u00een lungul eclipticii cu aproximativ 1\u00b0 pe zi, planul eclipticii fiind \u00eenclinat fa\u0163\u0103 de cel al ecuatorului ceresc cu 23\u00b0 27′. La momentul solsti\u0163iului de var\u0103, Soarele se va afla la 23\u00b0 27′ distan\u0163a unghiular\u0103 nord fa\u0163\u0103 de ecuatorul ceresc, el descriind mi\u015fcarea diurn\u0103 pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.<\/p>\n \nDenumirea de solsti\u0163iu (“Soarele st\u0103”) este dat\u0103 de faptul c\u0103 la data respectiv\u0103 are loc schimbarea gradientului mi\u015fc\u0103rii Soarelui \u00een raport cu declina\u0163iile acestuia. Soarele afl\u00e2ndu-se la culmina\u0163ie (pentru latitudinea medie a \u0163\u0103rii noastre) la 67\u00b0 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore \u015fi 32 de minute, durata nop\u0163ii fiind de numai 8 ore \u015fi 28 de minute. Din acela\u015fi motiv \u015fi crepusculul are durata maxim\u0103 din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelunge\u015fte toat\u0103 noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nop\u0163i albe”.<\/p>\n \nDup\u0103 momentul solsti\u0163iului de var\u0103, durata zilei va \u00eencepe s\u0103 scad\u0103, iar a nop\u0163ii s\u0103 creasc\u0103, timp de 6 luni, p\u00e2n\u0103 la 21 decembrie, momentul solsti\u0163iului de iarn\u0103. \u00cen emisfera sudic\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului fenomenul se deruleaz\u0103 \u00een sens invers.<\/strong><\/p>\n \nObservatorul Astronomic aminte\u015fte faptul c\u0103, baz\u00e2ndu-se pe acest fenomen, \u00eenv\u0103\u0163atul grec Eratostene a reu\u015fit s\u0103 determine \u00eenc\u0103 din anul 250 \u00ee.e.n., cu o precizie remarcabil\u0103, lungimea meridianului terestru. Astfel, observ\u00e2nd Soarele la momentul culmina\u0163iei \u00een ziua solsti\u0163iului de var\u0103 \u00een ora\u015fele egiptene Siena, unde acesta se afl\u0103 chiar la zenit, \u015fi Alexandria, unde Soarele avea o distan\u0163\u0103 zenital\u0103 de 7\u00b0 12′, \u015fi cunosc\u00e2nd distan\u0163a terestr\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 ora\u015fe, Eratostene a ob\u0163inut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima opera\u0163ie geodezic\u0103 cunoscut\u0103 \u00een istorie.<\/p>\n \nUn moment semnificativ al anului, solsti\u0163iul de var\u0103 este adesea asociat cu tradi\u0163ii populare care marcheaz\u0103 noi \u00eenceputuri. Oamenii din toat\u0103 lumea s\u0103rb\u0103toresc aceast\u0103 zi cu petreceri, picnicuri, c\u00e2ntece, dansuri \u015fi focuri uria\u015fe.<\/p>\n \n\u00cen vechime, solsti\u0163iul de var\u0103 era folosit pentru a calcula momentele importante privind muncile agricole. De asemenea, era o perioad\u0103 foarte popular\u0103 din an pentru a organiza nun\u0163i.<\/p>\n \n\u00cen China antic\u0103, solsti\u0163iul de var\u0103 era asociat cu energiile feminine – yin. Atunci se celebra P\u0103m\u00e2ntul, feminitatea, fiind o s\u0103rb\u0103toare complementar\u0103 solsti\u0163iului de iarn\u0103, asociat cu raiul, masculinitatea \u015fi energiile yang.<\/p>\n \n\u00cen vechea Galie, actuala Fran\u0163\u0103, avea loc s\u0103rb\u0103toarea Eponei, zei\u0163a fertilit\u0103\u0163ii \u015fi protectoarea cailor, \u00een timp ce \u00een zonele populate de triburile germane, slave \u015fi celtice se aprindeau focuri uria\u015fe. \u00cen America de Nord, b\u0103\u015ftina\u015fii aveau diverse ritualuri prin care s\u0103rb\u0103toreau Soarele, cu dansuri \u015fi post alimentar.<\/p>\n \nZiua de 21 iunie reprezint\u0103 o ocazie pentru druizii din timpurile moderne s\u0103 se adune la complexul megalitic Stonehenge din Marea Britanie, pentru a participa la diverse ritualuri p\u0103g\u00e2ne. Stonehenge (“pietre \u00een picioare”, \u00een engleza veche), inclus \u00een patrimoniul mondial UNESCO \u00een anul 1986, reprezint\u0103 cel mai important complex de menhire din lume. Cele 17 blocuri de piatr\u0103 ale sale, care c\u00e2nt\u0103resc p\u00e2n\u0103 la 45 de tone, ce sus\u0163in alte b\u00e2rne de piatr\u0103, sunt aliniate \u00een direc\u0163ia de unde r\u0103sare Soarele \u00een timpul solsti\u0163iului de var\u0103, aliment\u00e2nd astfel teoriile potrivit c\u0103rora complexul de la Stonehenge ar fi un observator astronomic preistoric sau un templu al Soarelui.<\/p>\n \nDup\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului, \u00een Europa, multe obiceiuri p\u0103g\u00e2ne au fost preluate de aceast\u0103 religie. \u00cen zone din Scandinavia, solsti\u0163iul de var\u0103 a fost \u00een continuare s\u0103rb\u0103torit, dar s-a suprapus peste s\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Sf\u00eentului Ioan Botez\u0103torul – 24 iunie.<\/p>\n \n\u00cen Rom\u00e2nia, solsti\u0163iul de var\u0103 este asociat cu s\u0103rb\u0103toarea S\u00e2nzienelor, cunoscut\u0103 \u00een popor \u015fi ca Dr\u0103gaica, celebrat\u0103 pe 24 iunie. Asociate la r\u00e2ndul lor s\u0103rb\u0103torii cre\u015ftine a Na\u015fterii Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul, S\u00e2nzienele \u00ee\u015fi au originea \u00eentr-un str\u0103vechi cult solar \u015fi poart\u0103 \u00een unele locuri \u015fi numele “Cap de var\u0103”.<\/p>\n \nS\u0103rb\u0103toarea S\u00e2nzienelor mai este denumit\u0103 \u00een popor \u015fi “Amu\u0163itul cucului”. Aceast\u0103 pas\u0103re c\u00e2nt\u0103 doar trei luni pe an, de la echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103 (\u00een jurul datei de 21 martie) p\u00e2n\u0103 la solsti\u0163iul de var\u0103 sau de S\u00e2nziene, pe 24 iunie. Se spune \u00een popor c\u0103, dac\u0103 cucul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 c\u00e2nte \u00eenainte de S\u00e2nziene, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vara va fi secetoas\u0103.<\/p>\n \nPotrivit etnologului Marcel Lutic “sub numele S\u00e2nziene se ascund trei elemente str\u00e2ns legate \u00eentre ele. Primul se refer\u0103 la z\u00e2nele, de obicei bune, z\u00e2ne extrem de harnice \u00een noaptea de 23 spre 24 iunie, adic\u0103 noaptea S\u00e2nzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce \u00eenfloresc \u00een preajma zilei de 24 iunie, flori av\u00e2nd importante atribute divinatorii \u015fi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale z\u00e2nelor cu acela\u015fi nume. Ultimul element vizeaz\u0103 chiar s\u0103rb\u0103toarea de pe 24 iunie, s\u0103rb\u0103toare numit\u0103, mai ales \u00een sudul Rom\u00e2niei, \u015fi Dr\u0103gaica”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Duminic\u0103, 21 iunie, este cea mai lung\u0103 zi a anului 2015, eveniment care marcheaz\u0103 debutul verii astronomice. Un moment semnificativ al anului, solsti\u0163iul de var\u0103 este asociat cu diverse tradi\u0163ii populare \u00een toat\u0103 lumea, de sorginte p\u0103g\u00e2n\u0103 \u015fi cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[40890,22850,13141],"class_list":["post-123481","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-solstitiu","tag-traditii","tag-vara"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123481","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=123481"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123481\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=123481"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=123481"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=123481"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}