\nValentin Ghiu\u015f este FX & Commodities Trader.<\/p>\n
\nAtunci, mini\u015ftrii energiei din statele membre OPEC declarau cre\u015fterea pre\u0163ului la petrol cu 70%, de la $2,9\/baril la $5,6\/baril, urm\u00e2nd ca pe 22 decembrie 1973, \u015fahul Iranului s\u0103 propun\u0103 un nou pre\u0163, de $11,65\/baril. \u00centre octombrie \u015fi decembrie 1973, pre\u0163ul petrolului se apreciaz\u0103 cu 300%, iar \u00een 1974 dep\u0103\u015fe\u015fte nivelul de $12\/baril.<\/p>\n
\n\u00cen consecin\u0163\u0103, \u00een anii ce au urmat, au crescut dificult\u0103\u0163ile economice din \u0163\u0103rile industrializate, statele \u00een curs de dezvoltare au fost nevoite s\u0103 se \u00eemprumute pentru a pl\u0103ti contravaloarea importurilor, iar conflictele militare nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 apar\u0103.<\/p>\n
\nPe 5 iunie 2015, OPEC decide, \u00een \u015fedin\u0163a de la Viena, s\u0103 se respecte \u00een continuare plafonul de produc\u0163ie de 30 de milioane de barili zilnic \u015fi recomand\u0103 statelor membre s\u0103 adere la aceast\u0103 limit\u0103. \u015etirea a determinat sc\u0103derea pre\u0163ului pentru petrolul interna\u0163ional cu doar $1,62\/baril \u015fi tranzac\u0163ionarea la nivelul de $62,10\/baril.<\/p>\n
\nAceast\u0103 \u015fedin\u0163\u0103, a 167-a \u00een cadrul OPEC, a fost doar o confirmare de sus\u0163inere a deciziei luate pe 27 noiembrie 2014, c\u00e2nd membrii OPEC au votat s\u0103 se p\u0103streze nivelul de produc\u0163ie de 30 milioane barili zilnic (\u00een pofida surplusului ce a determinat sc\u0103derea pre\u0163ului petrolului la sf\u00e2r\u015fitul anului 2014 cu peste 35% \u015fi a\u015ftept\u0103rilor pie\u0163ei de reducere a produc\u0163iei \u015fi de restabilire a echilibrului cerere-ofert\u0103). De\u015fi se discut\u0103 despre supraproduc\u0163ie, despre pierderea autorit\u0103\u0163ii OPEC \u00een a controla cererea \u015fi oferta \u015fi implicit pre\u0163ul (ceea ce pare a fi eronat, dat\u0103 fiind volatilitatea crescut\u0103 la \u015ftiri venite dinspre OPEC) sau despre teorii conspira\u0163ioniste cu implica\u0163ii geopolitice, adev\u0103rul este incomod, dar de necontestat: o schimbare brusc\u0103 \u015fi semnificativ\u0103 \u00een pre\u0163ul petrolului va determina o nou\u0103 ordine mondial\u0103, care se va manifesta ini\u0163ial la nivel economic.<\/p>\n
\nEvenimentele recente de pe pia\u0163a \u0163i\u0163eiului ne poart\u0103 parc\u0103 \u00eenapoi \u00een timp, \u00een perioada 1973-1974. Atunci s-au ridicat noi puteri economice mondiale \u00een special din r\u00e2ndul \u0163\u0103rilor produc\u0103toare \u015fi exportatoare de petrol din Orientul Mijlociu \u015fi din Africa de Nord. Concomitent, Statele Unite, Europa, Japonia, precum \u015fi al\u0163i importatori de petrol au suferit o lovitur\u0103 economic\u0103 puternic\u0103. Aceasta a fost doar o prim\u0103 consecin\u0163\u0103, dintr-un domino ce a culminat cu izbucnirea de conflicte generate \u00een principiu de r\u0103sp\u00e2ndirea interna\u0163ional\u0103 a fundamentalismului islamic, finan\u0163at \u00een mare parte de statele exportatoare de petrol aflate \u00een plin\u0103 ascensiune economic\u0103.<\/p>\n
\nSc\u0103derea pre\u0163ului \u0163i\u0163eiului, \u00eenregistrat\u0103 din vara anului 2014 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, va fi cel mai probabil la fel de perturbatoare ca \u015focul petrolului din 1973-1974 \u015fi o dovad\u0103 c\u0103 istoria se repet\u0103 \u015fi \u00een finan\u0163e. A\u015fa cum \u00een urm\u0103 cu patru decenii evolu\u0163ia pie\u0163ei petrolului a n\u0103scut \u00eenvin\u015fi \u015fi \u00eenving\u0103tori, \u015fi acum, cu toate c\u0103 taberele sunt diametral opuse, vor exista \u00eenvin\u015fi \u015fi \u00eenving\u0103tori.<\/p>\n
\nRusia, stat care \u00een prezent genereaz\u0103 o mare parte din veniturile de export (aproximativ 70%) \u015fi federale (aproximativ 50%) din contracte de petrol \u015fi gaze, a suferit, pe fondul sanc\u0163iunilor occidentale \u015fi al sc\u0103derii pre\u0163ului \u0163i\u0163eiului, o devalorizare abrupt\u0103 a monedei na\u0163ionale, a portofoliilor investi\u0163ionale, o sc\u0103dere a rezervelor b\u0103ncii centrale \u015fi ie\u015firi masive de capital. Simultan, obliga\u0163iunile Rusiei au fost retrogradate de c\u0103tre agen\u0163iile de rating interna\u0163ionale la statutul de junk.<\/p>\n
\n\u00centr-un context mult mai amplu, aceste efecte directe genereaz\u0103 la r\u00e2ndul lor consecin\u0163e cu implica\u0163ii la nivel micro \u2013 proiecte energetice ce devin prea riscante sau neviabile din cauza pre\u0163ului redus la petrol, polarizare social\u0103 \u015fi s\u0103r\u0103cie \u00een multe dintre statele produc\u0103toare, \u00een unele dintre ele precum Algeria, Venezuela sau Nigeria nici m\u0103car nivelul de $120\/baril nefiind suficient pentru acoperirea costurilor de produc\u0163ie. Un alt stat extrem de afectat de evolu\u0163ia nefavorabil\u0103 a pre\u0163ului la \u0163i\u0163ei este Iranul, pentru care este previzionat\u0103 o sc\u0103dere de 4% a produsului intern brut \u00een anul fiscal ce urmeaz\u0103 (de la 5% la 1%).<\/p>\n
\nEfectele sunt at\u00e2t de stringente, \u00eenc\u00e2t serviciul militar de doi ani, p\u00e2n\u0103 nu demult obligatoriu, poate fi r\u0103scump\u0103rat \u015fi este \u00eenregistrat \u00een prezent ca venit \u00een bugetul \u0163\u0103rii. Totodat\u0103, sc\u0103derea pre\u0163ului petrolului este unul din motivele pentru care Iranul a demarat negocierile cu occidentul privind programul s\u0103u nuclear. P\u00e2n\u0103 \u015fi organiza\u0163ia Statul Islamic a \u00eent\u00e2mpinat probleme de cash flow, ca urmare a deprecierii pre\u0163ului \u0163i\u0163eiului, cu sc\u0103derea veniturilor zilnice din v\u00e2nzarea petrolului de la $1-$2 millioane la $300.000.<\/p>\n
\nPie\u0163ele financiare, de asemenea, au fost \u015fi sunt \u00een continuare remodelate de evolu\u0163ia pre\u0163ului petrolului; \u00een principal din cauza sc\u0103derii evalu\u0103rii companiilor, \u00een special a celor din domeniul energetic, ale c\u0103ror rezerve de \u0163i\u0163ei sunt active considerate primordiale \u00een determinarea valorii ac\u0163iunilor.<\/p>\n
\nCoroborat cu sc\u0103derea pre\u0163urilor, cre\u015fterea costurilor va determina transformarea multor rezerve de petrol \u00een active irecuperabile \u015fi neviabile din punct de vedere comercial. Mai mult, fondurile de investi\u0163ii \u015fi de pensii care au expunere la \u0163\u0103rile produc\u0103toare de petrol (ex.: fondul norvegian de pensii are o alocare de 1,5% din totalul titlurilor la nivel mondial investite \u00een instrumente sensibile la evolu\u0163ia pre\u0163ului \u0163i\u0163eiului) ar putea fi nevoite s\u0103 lichideze o parte din portofolii pentru onorarea obliga\u0163iilor fiscale, \u00een cazul \u00een care pre\u0163ul va r\u0103m\u00e2ne sc\u0103zut pentru o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 de timp. Toate acestea vor crea o presiune semnificativ\u0103 pe pie\u0163ele financiare interna\u0163ionale.<\/p>\n
\nDe partea cealalt\u0103, a statelor beneficiare de pe urma sc\u0103derii pre\u0163urilor, se afl\u0103 marii consumatori \u015fi importatori, \u0163\u0103rile cu un nivel ridicat al infla\u0163iei, dar \u015fi consumatorii finali de pretutindeni. Printre ace\u015ftia se num\u0103r\u0103 Statele Unite, Brazilia, China, India \u015fi Turcia. Efectele pozitive ale sc\u0103derii pre\u0163ului \u0163i\u0163eiului sunt notabile: aprecierea PIB-ului, reducerea subven\u0163iilor pentru sectorul energetic \u015fi folosirea acestora pentru proiecte pe termen lung, cheltuieli mai sc\u0103zute cu importurile energetice \u015fi implicit reducerea presiunii pe deficitul de cont curent, dar \u015fi accelerarea tendin\u0163ei defla\u0163ioniste (un deziderat urm\u0103rit mai ales de economiile dezvoltate \u015fi cu prec\u0103dere de Europa). Totodat\u0103, optimi\u015ftii \u015fi cei \u00eencrez\u0103tori \u00een energia regenerabil\u0103 sper\u0103 ca erodarea pre\u0163ului petrolului s\u0103 contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea tehnologiilor \u015fi metodelor de producere de acest gen \u015fi s\u0103 se descopere surse de energie regenerabil\u0103 mai ieftine \u015fi viabile economic.<\/p>\n
\nUrm\u0103toarea \u015fedin\u0163\u0103 a OPEC va avea loc \u00een decembrie 2015. De\u015fi putem estima deja at\u00e2t evolu\u0163ia economiei, c\u00e2t \u015fi cererea \u015fi oferta de petrol, istoria ne-a \u00eenv\u0103\u0163at \u00een 1973 \u015fi \u00een 2014 c\u0103 ar fi hazardat\u0103 o previziune referitoare la c\u00e2t de mult va sc\u0103dea pre\u0163ul \u0163i\u0163eiului \u015fi pentru c\u00e2t timp pre\u0163urile se vor men\u0163ine la nivelul actual. Totu\u015fi, \u00eentrebarea fireasc\u0103 este de ce s-ar tranzac\u0163iona petrolul la nivelul actual \u015fi nu la pre\u0163ul de $46\/baril atins \u00een ianuarie 2014, at\u00e2t timp c\u00e2t nu s-a schimbat nimic \u00een fundamentele pie\u0163ei. O alt\u0103 \u00eentrebare, la fel de fireasc\u0103, este dac\u0103 nu cumva evolu\u0163ia anormal\u0103 a ultimului an a devenit evolu\u0163ia cu care ne vom obi\u015fnui de acum \u00eencolo? Doar istoria, cea trecut\u0103 \u015fi cea care se scrie acum, ne va r\u0103spunde precis \u015fi f\u0103r\u0103 echivoc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe 16 octombrie 1973, petrolul se tranzac\u0163iona pe bursele lumii la $2,90 barilul \u015fi cel mai probabil foarte pu\u0163ini se a\u015fteptau la ce avea s\u0103 urmeze: Organiza\u0163ia \u0162\u0103rilor Exportatoare de Petrol (OPEC), condus\u0103 de Statele Arabe, decid s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t unei decade de energie ieftin\u0103, mai ales dup\u0103 ce devalorizarea ce a acompaniat sistemul monetar Breton Woods a dus la sc\u0103derea semnificativ\u0103 a pre\u0163ului petrolului. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[16061,18255,368,9321,246,150,8337,7136,8445,242,8122,10278,87,11880,353,60,482,33542,340,259,8316,80,8327,7287,19707,8810],"class_list":["post-123463","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-alegere","tag-asteptare","tag-burse","tag-cerere","tag-crestere","tag-energie","tag-evolutie","tag-finante","tag-ieftin","tag-istorie","tag-oferta","tag-opec","tag-opinie","tag-organizatie","tag-petrol","tag-piata","tag-pret","tag-pretul-petrolului","tag-preturi","tag-productie","tag-reducere","tag-refuz","tag-scadere","tag-sistem","tag-timp","tag-tranzactionare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123463","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=123463"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123463\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=123463"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=123463"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=123463"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}