{"id":12287,"date":"2008-12-02T22:00:00","date_gmt":"2008-12-02T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12287"},"modified":"2026-04-02T13:07:32","modified_gmt":"2026-04-02T13:07:32","slug":"petrolul-intr-o-lume-cruda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12287","title":{"rendered":"Petrolul intr-o lume cruda"},"content":{"rendered":"<p><div>Uitati de OPEC si de intalnirile lor. Au avut loc trei in ulti\u00admele trei luni, a patra tocmai s-a incheiat, iar in decembrie organizatia ar putea discuta o noua reducere a livrarilor de petrol. Dar strategii momentului pe piata petroliera mondiala nu se mai numesc OPEC sau Rusia sau Venezuela, ci Teama, Panica sau Reducerea Cheltuielilor. Pe scurt, criza, cea care a determinat o scadere a pre\u00adtu\u00adrilor titeiului din stratosfera de 150 de dolari barilul la 50 de dolari, adica valoarea care dadea in urma cu patru ani startul cursei. Iar reducerea livrarilor este o strategie depa\u00adsita; in acest moment se croiesc noi aliante si se stabilesc noile realitati ale lumii petrolului.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Anul care vine este definit de catre cei mai multi dintre petrolistii romani drept greu, in conditiile in care companiile pe care le conduc trebuie sa faca fata unei provocari duble: pe langa problemele iscate de criza mondiala &#8211; finantare mai scumpa, scaderi ale consumului, reduceri de activitate &#8211; apar si cele aduse de evolutia in jos a pretului petrolului.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>&ldquo;Provocarea nu este a vedea ce inseamna criza si ce impact va avea asupra noastra, a pietei, a clientilor, dar si ce impact si ce volatilitate va avea pretul petrolului. Avem un set de ipoteze pe baza carora definim elementele bugetului, pe un an si pe termen mediu. Evaluam capacitatea noastra de a genera cash si ce posibilitati de finantare avem astfel incat sa ne putem defini programul de investitii si de dezvoltare pe 2009&rdquo;, spune Mariana Gheorghe, CEO al Petrom.\u00a0Constantin Tampiza, directorul general al Lukoil Romania, a conceput trei scenarii de criza pentru 2009: primul ia in calcul o devalorizare a monedei nationale cu 15%, care ar duce la micsorarea venitului operational cu 5%, al doilea vorbeste despre o scadere o vanzarilor cu 5%, care ar duce la un buget mai mic cu 11%, iar al treilea presupune o scadere a marjei de profit cu 10%, care ar duce la scaderea profitului operational (EBITDA) cu 17 milioane de dolari. Constantin Tampiza spune ca a con\u00adceput aceste scenarii in urma cu doua luni, cand pretul petrolului incepuse sa dea semne de scadere si ca planuieste ca, in functie de ce se va intampla in 2009, sa urmeze planul de afaceri aferent scenariului cel mai apropiat de realitate. Pentru ca direc\u00adtorul Lukoil admite ca 2009 va fi si pentru companiile petroliere un an &ldquo;cel putin dificil&rdquo;.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>&ldquo;Cel putin dificil&rdquo; are intelesuri la care nimeni nu s-ar fi gandit in urma cu un an, cand liderii pietei petroliere vorbeau de un baril care isi va fi gasit in 2008 echilibrul undeva la 120-130 de dolari sau care ar fi putut chiar sari pana la 200 de dolari &#8211; presupunand dificultati de aprovizionare pentru unele companii, dar si un ritm accelerat de consum si un ritm ascendent al pietei in general. Cel putin dificil, in conditiile crizei financiare si ale unui baril care se invarte acum in jurul valorii de 50 de dolari, se refera la capacitatea de a supravietui lui 2009: chiar fara profit net, fara crestere, fara investitii, cu eventuale pierderi financiare cauzate in special de costurile scapate de sub control, de inflatie si de clientii rau-platnici. Sau nu neaparat rau-platnici, ci pur si simplu aflati intr-un punct critic al existentei lor, la fel ca toata lumea, si anume in criza de lichiditati.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>De fapt, criza de lichiditati sau &ldquo;absenta sangelui din artere&rdquo;, cum ii spune mai plastic directorul Lukoil, a fost principalul motiv pentru scaderea abrupta a pretului de tranzactionare a barilului de titei. Liderii companiilor petroliere de pe piata locala intervievati de BUSINESS Magazin considera ca lipsa de lichiditati i-a scos din piata pe marii speculatori de pe piata petrolului &#8211; din diferite motive, de la prudenta si pana la faliment. Alin Niculae, directorul general al companiei de trading Oscar Downstream, spune ca situatia de criza a scazut numarul speculatorilor pe piata petroliera, iar numarul de pozitii deschise fata de anul trecut in aceeasi perioada s-a redus la jumatate.<\/div>\n<div>Pretul a crescut prea mult, prea artificial, iar cresterea artificiala a pretului petrolului a ajutat la declansarea crizei financiare in sine, considera directorii de companii petroliere cu care am discutat. Ei sustin ca este destul de evident faptul ca institutiile financiare care s-au prabusit in ultimele luni aveau printre cele mai agresive pozitii forward deschise in piata. Acum, dupa iesirea din zona speculativa pe petrol a multor companii financiare, primul semn este ca nu se mai deschid pozitii forward atat de agresive si ca nimeni nu mai pariaza pe tranzactii: &ldquo;Expunerea financiara este mai periculoasa decat jocul comercial. Pentru ca daca ai o marfa fizica, ai timp de reactie si poti sa faci hedging si sa o repretuiesti, in timp ce la o expunere financiara, daca piata se blocheaza, ai ramas brusc fara nimic&rdquo;, spune Alin Niculae.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Niculae considera ca efectele vor fi vizibile in situatiile financiare ale companiilor din trimestrul al patrulea din 2008, cand profitul operational al companiilor va fi plus, dar pierderile financiare vor corecta pana la 70% din profitul operational, din cauza deprecierii monedei cu 30%, intr-un termen foarte scurt. &ldquo;Pe romaneste, toata lumea are mai putini bani cu 30% intr-un foarte scurt timp; dar problema cea mai importanta acum nu este ca ai mai putini bani, pentru ca una este sa ai o corectie controlata si alta e sa se intample ce s-a intamplat&rdquo;, spune Alin Niculae. Ce s-a intamplat este ca panica financiara s-a transformat in criza economica, din care apar automat probleme sociale: scade consumul, se anuleaza un venit si in paralel apar cheltuieli suplimentare. &ldquo;Noului guvern ii va fi foarte greu sa mentina moneda sau sa controleze somajul, pentru ca trebuie facut un plan mai complex decat simpla redeschidere a finantarilor.&rdquo;<\/div>\n<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p><div>Alin Niculae spune ca declaratiile direc\u00adtorilor de companii referitoare la momen\u00adtul actual pot fi, in unele cazuri, ceva mai putin relevante: &ldquo;Acum, companiile mai traiesc din ce au in camara, mai precis din primele doua-trei trimestre ale lui 2008, care au fost bune; mai vorbim insa dupa ce se depun rezultatele financiare si se incheie anul fiscal 2008&rdquo;, spune Alin Niculae. Si el si-a facut scenarii pentru un 2009 dificil si a redus bugetul companiei cu 40%: &ldquo;Bine-inteles, bugetul poate fi revizuit, in sus sau in jos, in functie de ce se intampla pe piata&rdquo;.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Si ce se intampla pe piata? Petrom se astepta la o scadere a consumului in prima parte a anului, atunci cand pretul petrolului a crescut, influentand si evolutia pretului la pompa. &ldquo;N-am observat asa ceva. In primele sase luni ale anului, fata de perioada similara a anului trecut, cantitatea de carburanti vanduta de Petrom a crescut cu 24%, in conditiile in care pretul a crescut cu 18% la benzina si 37% la motorina. In perioada septembrie-noiembrie, preturile la pompa au scazut, asa incat in octombrie Petrom a ajuns la recordul sau de vanzari in retail: 200 de milioane de litri, cu 30% mai mult decat in octombrie 2007&rdquo;, spune Mariana Gheorghe.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Si pentru Rompetrol consumul s-a mentinut la aceleasi niveluri. Dan Ionescu, director de operatiuni si sef al diviziei de trading a Rompetrol Group, declara ca in cursul verii compania vindea cam 16.000 litri pe zi la pompa, iar acum vinde cam 14.000, cu 3-4% mai mult decat anul trecut in acelasi interval. &ldquo;Romanul inca nu simte criza. Ca volum de vanzare, in trimestrul al patrulea al anului nu se va simti o reducere&rdquo;, spune Ionescu. El apreciaza ca anul viitor piata romaneasca nu va inregistra scaderi semnificative. In Franta, unde Rompetrol detine reteaua de benzinarii Dyneff, care asigura sub 10 procente din consum, vanzarile merg cam in aceiasi parametri. &ldquo;Au scazut vanzarile, dar undeva sub 5%.&rdquo;<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Totusi au aparut cateva prime semnale ale efectelor crizei in economia reala. &ldquo;Am fost nevoiti sa sistam livrarile catre aproape 20% dintre companiile cu care lucram cu plata la termen, care nu isi respectau ter\u00admenele de plata&rdquo;, afirma Constantin Tampiza. &ldquo;E un pericol atat pentru piata, cat si pentru noi. Acum am purces la moni\u00adto\u00adrizarea clientului: cu istoric de plata, intrari si iesiri, analize si discutii serioase cu ei; nu ne mai putem permite sa ii asteptam; avem un departament special care se ocupa cu asta. A crescut si numarul de actiuni in justitie pentru neplata. Este un semnal foarte serios.&rdquo;<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Cel mai afectat este, in opinia diretorului Lukoil, sectorul agricol, pentru ca, desi recolta a fost buna, &ldquo;au scazut spectaculos preturile la bursa, si ei isi tin productia in hambare, asa ca nu au lichiditati&rdquo;. Problema adevarata va fi insa la primavara, cand agricultorii vor incepe insamantarile si lucrarile masive, iar sectorul agricol va trebui ajutat de stat. Rolul noului guvern pare a fi foarte important in contextul crizei, insa Constantin Tampiza considera ca solutia cea mai buna ar fi o strategie de &ldquo;conciliere civica&rdquo;, pentru ca viitorul executiv va fi sacrificat de criza economica. &ldquo;Eu sunt conducatorul unei companii cu randament destul de bun si simt o presiune. Saptamana trecuta am discutat cu toti ad\u00adjunc\u00adtii mei despre cum sa scadem din costuri: de la energie, de la consumabile, de la trafic de date, telefoane, orice, de la mic la mare, tot ce e legat de servicii in statii &#8211; chiar daca asta va influenta calitatea serviciului&rdquo;, spune seful Lukoil Romania. Iar reducerile nu sunt numai in curtea companiei: &ldquo;Ati putea spune ca downstream-ul (statiile de benzina, n.red.) nu a pierdut, pentru ca nu a scazut consumul, dar pretul serviciilor pe care eu le cumpar a ramas acelasi. Voi discuta serios cu transportatorii si vom face o licitatie, le voi arata ca pot pierde volum daca nu isi ajusteaza preturile la ce se intampla pe piata.&rdquo;<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Si Oscar Downstream, companie care livreaza carburanti cu precadere transportatorilor, simte presiunea: &ldquo;Cei 40% scazuti din buget vin tot din prudenta, pentru ca expunerea financiara e mult prea periculoasa&rdquo;, afirma Niculae, care subliniaza ca in tot lantul determinat de criza, transportatorii sunt cei mai afectati. &ldquo;Daca un client al meu transportator este afectat, eu sunt lovit. Cand scade comanda pe un transportator, inseamna ca a scazut consumul. Anul asta inca mai traim din rezultatele bune ale primelor luni, dar nu stim daca 2008 a fost bun sau un an fals.&rdquo;<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Ceva mai optimist, Dan Ionescu vede in actuala criza o miscare de reasezare, de repozitionare, de echilibrare a pietelor de consum fata de pietele de materii prime. &ldquo;Bineinteles, in acest context, multi si-ar putea sa nu isi mai gaseasca locul, multi s-ar putea sa nu se mai poata reaseza pe piata, deoarece cand spun reechilibrare, iau in calcul criza si dificultatile de finantare, restrictiile si toate efectele\u00a0care pot urma.&rdquo; Reprezentantul Rompetrol considera ca scaderea pretului pe baril de la 150 la 50 de dolari este un efect al acestei reasezari a pietei, in urma disparitiei speculatiilor care impinsesera pretul in sus in ultimii ani: &ldquo;Era un lucru nefiresc ca o anume cantitate de titei sa fie tranzactionata de fondurile de hedging o data, de doua ori, de trei ori, nimeni nu stie de cate ori exact, astfel ca automat criza financiara si lipsa de lichiditate au determinat o retragere a banilor care stateau in spatele acestor salturi ale pretului petrolului&rdquo;.<\/div>\n<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p><div>Are sens sa ne imaginam o ieftinire in continuare a barilului, sa spunem pana la 40 de dolari? Toti directorii de companii petroliere cad de acord ca in actualele conditii, un baril de 40 de dolari nu are sens din punct de vedere economic, asa cum pretul nu era sustenabil nici la 150 de dolari si nu e nici acum la 50 de dolari pe baril. Dan Ionescu spune ca mai ales in zona de explorare si productie, &ldquo;nu poate nimeni trai cu 40 de dolari pe baril&rdquo;, in conditiile in care rezervele, costurile logistice si de explorare nu pot fi acoperite la acest nivel de pret. &ldquo;Ce se poate face daca pretul ramane asa? Sa scada productia si atunci apare o dezechilibrare a cererii fata de oferta. Pana cand? Pana se reechilibreaza, pentru ca regula de piata e clara si duce la un echilibru&rdquo;, apreciaza Dan Ionescu.\u00a0La randul sau, Alin Niculae da ca exemplu marile companii petroliere care exploreaza zacaminte cu costuri foarte mari de exploatare, in jurul a 80 de dolari pe baril.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>In schimb, pentru consumator, barilul la 50 sau chiar la 40 de dolari este de bun augur, deoarece pretul carburantilor scade la pompa. La fel este si in cazul companiilor care activeaza doar in zona de rafinare si retail, cum sunt in Romania cazurile Lukoil sau Rompetrol. Companiile-mama insa, care le aprovizioneaza cu titei, se confrunta insa cu cresteri importante de costuri: oficialii KazMunaiGaz, compania kazaha care detine 75% din actiunile Rompetrol Group, si-a facut bugetul pentru 2008, dar si pentru 2009 luand in calcul un pret al barilului de 60 de dolari. &ldquo;Mentinerea unui pret mic al barilului se poate intampla doar pe termen scurt, deoarece marile companii petroliere din zona de productie fac deja strategii pentru ca pretul sa creasca si sa ajunga inapoi macar la acel prag de rentabilitate care sa le permita atat acoperirea costurilor de productie, cat si posibilitatea de a face in continuare investitii&rdquo;, considera Constantin Tampiza. Asa se face ca o parte din companiile petroliere recurg la acele masuri de care au nevoie pentru o redresare a situatiei: micsoreaza productia, lucreaza la costuri, astfel incat sa creeze un deficit pe piata de natura sa duca la un pret mai confortabil pentru ele.\u00a0<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Daca un pret de 150 de dolari face dificila aprovizionarea si creste pretul la pompa, iar un pret de 50 de dolari este de neconceput pentru producatorii de petrol, unde este pretul corect? &ldquo;Cred ca un pret confortabil care sa permita si niste investitii este evaluat de OPEC si experti undeva la 70 de dolari pe baril&rdquo;, raspunde Constantin Tampiza.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Estimarea Lukoil se apropie de ceea ce considera Petrom a fi un nivel justificat, situat intre 60 si 80 de dolari\/baril. &ldquo;Dar, pe termen lung, putem vedea un nivel necesar undeva intre 80 si 100 de dolari, care sa sustina furnizarea corelata cu cererea. Continuam sa ne asteptam la o crestere a cererii, chiar daca acum este un moment de criza. Aceasta are o durata limitata, asa ca pe termen lung vedem o crestere a cererii&rdquo;, explica Mariana Gheorghe.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Indiferent de pret, un lucru este de neta\u00adgaduit: petrolul va deveni din ce in ce mai scump din motive economice si tehnice, cu sau fara speculatori, pentru ca este din ce in ce mai greu de gasit si din ce in ce mai greu de extras. Declinul pare a fi la inceput &#8211; este adevarat, nu in mod uniform si nu in mod declarat de catre unele state, spune Mariana Gheorghe, dar avem deja scaderi in Rusia, in America de Sud sau in Marea Nordului. &ldquo;Este nevoie de investitii mari, pentru ca avem si exploatari mature si descoperiri a caror exploatare solicita multi bani, cum este cazul Canadei, asa cum exista si tehnologii scumpe. Iar acestea fac inevitabil un pret mai mare, pentru a oferi siguranta si stabilitate in alimentare.&rdquo;<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Parerile liderilor companiilor petroliere legate de momentul iesirii din criza si de evolutia pretului petrolului sunt impartite. Constantin Tampiza considera ca efectele crizei vor dura trei-patru ani, timp in care pretul petrolului ar putea avea o scadere si pana la 35 de dolari pe baril; Alin Niculae considera ca momentul cu adevarat critic al crizei nu a venit inca si ca ar putea fi atins in 2009, cand efectele economice si sociale ale crizei ar putea fi cu adevarat o problema: &ldquo;Criza inca nu ne-a lovit cu adevarat, dar asta se va intampla in 2009, care este un an compromis. Daca impactul cel mare va fi in trimestrul al treilea din 2009, se va propaga si in 2010, asa ca eu sper sa vina cat mai repede, pentru a se si termina mai repede&rdquo;.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<hr \/>\n<div><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;3595520\" target=\"_self\">O piata tensionata<\/a><\/div>\n<div><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;3595498\" target=\"_self\">Jocuri geopolitice<\/a><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Care va fi efectul unui baril la 50 de dolari? Este momentul sa ne uitam acum cu mult mai multa atentie spre energiile verzi sau dimpotriva? BUSINESS Magazin a incercat sa afle cum vad companiile petroliere romanesti anul 2009 si unde considera acestea ca ar trebui sa se situeze un pret corect al barilului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7584,182,150,10278,353,482],"class_list":["post-12287","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-baril","tag-criza","tag-energie","tag-opec","tag-petrol","tag-pret"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12287","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12287"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12287\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32971,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12287\/revisions\/32971"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12287"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12287"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12287"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}