{"id":12283,"date":"2008-12-02T22:00:00","date_gmt":"2008-12-02T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12283"},"modified":"2026-04-02T13:07:30","modified_gmt":"2026-04-02T13:07:30","slug":"din-ce-in-ce-mai-rau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12283","title":{"rendered":"Din ce in ce mai rau"},"content":{"rendered":"

“Direct sau indirect, criza financiara internationala afecteaza pe toata lumea”, reflecteaza Joseph Seroussi, un sudanez care face afaceri in Romania de mai bine de 40 de ani, la gandul ca, in mai putin de o luna, comenzile de lohn i-au scazut cu cel putin 20%. “Acum impactul pare mic, dar se va simti serios prin somaj si mai putin export”, continua proprietarul J&R Enterprises, companie de confectii pe care a infiintat-o in 1990 si care exporta 95% din productie.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Concret, cele trei fabrici ale J&R – Ikos Conf si Norada din Odorheiul Secuiesc si Serconf din Botosani – vor lucra acum 800.000 de costume, fata de un milion, cat era comanda initiala a clientilor externi, plus inca 1,2 milioane de perechi de pantaloni, cu 800 de bucati mai putin decat anul trecut. “Este prima data cand colaboratorii diminueaza cantitatile. De obicei voiau mai mult”, subliniaza Seroussi, explicand ca actuala criza financiara vine pe fondul celei a materiilor prime, a scumpirii utilitatilor si a invaziei de produse ieftine din Asia. Numai ca pana acum nu se punea problema ca n-ar avea pentru cine sa produca, ci mai degraba ca nu avea suficienti angajati care sa lucreze in fabrici. Acum, fabricile folosesc doar 40% din capacitatile de productie, iar numarul de angajati a scazut pana la 5.900, avand in vedere ca in ultimii doi ani au plecat de la fabricile J&R Enterprises in jur de 2.000 de angajati, conform lui Seroussi. Prin urmare, si incasarile grupului au scazut cu aproape 40% in ultimii patru ani, ajungand anul trecut la circa 42 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Privind retrospectiv, lipsa fortei de munca ramane cea mai mare problema din industrie, pe care o recunosc toti producatorii. Cifrele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS) arata ca, de doi ani incoace, productia industriala a scazut cu circa 26% si aproape 80.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor sau au plecat de buna voie. “Paradoxal, contextul economic actual va avea si un efect pozitiv, in sensul stabilizarii personalului, din cauza ca s-au inchis multe din fabrici, in special cu actionariat strain, orientate strict pe export. Iar angajari nu mai face nimeni”, arata Sorin Chiriac, directorul general al producatorul de confectii Caremil Roman. Una din fabricile inchise recent din lipsa de comenzi este Toscano din Turda, care lucra lunar peste 10.000 de perechi de incaltaminte destinate exportului, in special in Italia. Toti cei 105 angajati au fost disponibilizati.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Caremil, o companie care directioneaza la export 90% din productia lunara de 70.000 de articole de confectii (bluze, fuste, pantaloni sau rochii), se numara printre primele afectate de restrangerea comenzilor. “Cantitatile au scazut cu 20% in februarie si martie si la jumatate in lunile octombrie si noiembrie. Prin urmare nu am mai avut nici comenzi pentru firmele care subcontractau de la noi”, spune Sorin Chiriac, explicand ca in aceste conditii fabrica a trebuit sa lucreze pentru piata interna intr-un procent mai mare decat de obicei. Caremil detine marca Senso, pe care o vinde prin 15 magazine proprii. “Incercam sa castigam aici o cota cat mai mare de piata”, sustine Chiriac, care intentioneaza sa mai deschida inca doua magazine pana la sfarsitul anului in curs si sa le relocheze pe cele care nu au traficul si vanzarile asteptate. Cand vine vorba de noi magazine in 2009, Chiriac nu se lanseaza insa in estimari. “Greu de spus ce si cum din cauza dificultatilor de finantare. Strict din surse proprii nu putem deschide mai mult de trei magazine”, recunoaste directorul Caremil. Revenind la vanzarile pe pietele exter\u00adne, Chiriac se linisteste la gandul ca “in decembrie si ianuarie suntem acoperiti suta la suta. Este pentru prima data in cei 12 ani de functionare cand vom lucra la capacitate maxima”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Compania, care a inregistrat in primele noua luni ale anului in curs afaceri de 2,6 milioane de euro, este controlata in procent de 50% de Bogdan Toporas Pitigoi, restul actiunilor fiind impartite in mod egal intre sotii Sorin si Cristina Chiriac. Cei trei par\u00adte\u00adneri detin impreuna si fabrica de tricotaje Smirodava, care produce lunar 30.000 de pulovere, jachete, veste sau com\u00adpleuri, pe care le exporta tot in procent de 90%. Comenzile de tricotaje au scazut cu circa 30%, ca urmare si a cresterilor de preturi pe care a trebuit sa le opereze com\u00adpania “din cauza majorarii salariului minim si a scumpirii utilitatilor”, motiveaza mana\u00adgerul. In primele noua luni din 2008, fabrica de tricotaje a rulat 1,8 milioane de euro.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cel putin cateva luni de acum incolo vor avea de lucru si cei 2.200 de angajati care lucreaza la Braiconf Braila, asigura directorul general Anca Nisioi. Compania exporta 80% din productia lunara de 250-300.000 de camasi barbatesti si bluze de dama in Germania, Franta, Danemarca, Suedia sau Italia, iar restul productiei este vanduta in tara printr-o retea de 16 magazine administrate direct de Braiconf. “In strainatate, vanzarile de imbracaminte au scazut. Ne asteptam si noi sa avem sur\u00adprize de genul acesta”, admite Nisioi, precizand ca deja unul din clientii externi<\/div>\n
\nsi-a redus cu 80% cantitatea comandata initial. Braiconf, care lucreaza lohn pentru peste 20 de companii externe, si-a bugetat afaceri de circa 13,6 mil. euro pentru 2008. Chiar daca sustine ca nu i-au scazut comenzile de la clientii straini, Laszlo Dobra, directorul Secuiana, cel mai mare producator de pantaloni din tara, se declara convins ca acoperirea pietei interne poate contrabalansa regresul pietei de exporturi. Cei 700 de angajati ai fabricii Secuiana produc lunar 65-70.000 de perechi de pantaloni. Pentru 2008, compania, care exporta 80% din productie, are semnate contracte de lohn de 4,5 milioane de euro. Piata interna a ajuns sa detina in prezent putin peste jumatate din totalul vanzarilor Secuiana, care anul trecut au ajuns la 6,7 milioane de euro.<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Cu 32 de magazine proprii in retea si cinci francize, planurile Secuiana pentru sfarsitul acestui an vizeaza deschiderea a inca cinci magazine proprii si unul in franciza. In 2009, Dobra spune ca va continua, desi mult mai prudent, politica de deschidere de noi magazine in tara. “La intern trebuie sa se produca o scadere considerabila a puterii de cumparare a segmentului tinta ca sa avem dificultati la desfacere”, motiveaza directorul Secuiana. Vanzarile inregistrate in primele noua luni din 2008 au ajuns la 6,3 milioane de euro, “cifra aproximativ la nivelul asteptarilor”, apreciaza Dobra.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Piata interna incepe sa castige o pondere tot mai mare si in totalul vanzarilor J&R Enterprises, Seroussi avand in plan sa dubleze vanzarile in tara, de la 5 la 10%. “Dar si asta este foarte complicat, deoarece chiriile sunt prea mari si e imposibil sa mai faci si profit. Nu-mi convine sa lucrez doar ca sa platesc chiria”, admite sudanezul.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Seroussi a venit pentru prima data in Romania in februarie 1965, iar caderea comu\u00adnismului, in 1989, l-a prins cu afaceri de 55 de milioane de dolari in tara. Dupa Revolutie, in 1990, Seroussi a infiintat J&R Enterprises si a inceput extinderea prin achizitii. Prima fabrica pe lista de achizitii a fost Ikos Conf din Odorheiul Secuiesc, spe\u00adcia\u00adlizata in confectii barbatesti; au urmat Norada, tot in Odorheiul Secuiesc, Serconf din Botosani si Serca din Calarasi. Din cinci fabrici, Seroussi a ramas acum cu trei, dupa ce a vandut Serca si a inchis fabrica din Tulcea. In tot acest timp, sudanezul spune ca a investit peste 100 de milioane de euro in afacerile din Romania.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pana la sfarsitul anului in curs, singura investitie a companiei va fi in deschiderea unui magazin in Chisinau, pentru care a sem\u00adnat deja contractul. Pe masura ce aface\u00adrea a crescut, producatorul de confectii si-a separat activitatea de export de cele de dis\u00adtributie si retail. In afara de reteaua proprie de cinci magazine No. 36 (patru in Bucuresti si unul la Cluj), compania vinde prin alte 27 de multibranduri in tara. Seroussi evita sa dea cifre legate de dezvoltarea in continuare a companiei, spunand doar ca anticipeaza scaderi ale marjei de profitabilitate. “Voi fi multumit daca nu voi iesi in pierdere la anul. Acum, productia in lohn este cat de cat profitabila, nu mult, circa 3-4%, dar la anul ar fi excelent daca n-am fi pe pierdere”, marturiseste Seroussi.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cum banii au ajuns sa reprezinte o problema, din moment ce bancile si-au schimbat politicile de acordare de credite pentru dezvoltarea in continuare a afacerilor, pentru Joseph Seroussi prioritatea majora o reprezinta grija cu care sunt cheltuiti banii companiei. “Strategia mea de acum este sa stau si sa observ, sa fiu atent la fiecare banut platit”, spune proprietarul J&R Enterprises, explicand ca nu are de gand sa mai investeasca decat in proiecte care pot fi sustinute exclusiv din fonduri proprii.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Finantarile de la banci sunt evitate si de directorul Caremil. “Incercam sa generam si sa pastram in afacere cat mai multa lichiditate si evitam orice cheltuiala care nu afecteaza direct productia. Din septembrie, pentru ce finantari in euro am solicitat, ni s-a cerut 3% pe an in plus la dobanda agreata anterior”, spune Sorin Chiriac, pentru care nici finantarea prin bursa n-are cum sa mai fie o optiune – “poate doar prin private equity”. Pentru a rezista pe pietele externe, Chiriac cauta diverse posibilitati de outsourcing in tarile din jur, cu mana de lucru mai ieftina, sau la firme mai mici, care se descurca si cu costuri mai reduse. “Probabil ne va avantaja si raportul euro\/dolar. Pentru clientii nostri europeni, Asia a devenit brusc cu 20% mai scumpa, pentru ca asiaticii vand in dolari, iar dolarul a crescut mult fata de euro”, sustine directorul Caremil, dand exemplu ca un produs de 6 dolari insemna 4 euro in iulie si 4,6 euro azi.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Dincolo de cauze si efecte, cert e ca toti producatorii au gandit o strategie de criza care vizeaza in principal reducerea costurilor prin restructurari de activitate, revizuirea politicii de extindere a retelelor de retail si pastrarea doar a magazinelor profitabile, in acelasi timp cu suspendarea planurilor de extindere peste granita. Pentru cat timp insa? Perioada de incertitudine din industria de confectii nu se va incheia, in viziunea lui Joseph Seroussi, decat in doi sau trei ani. “Anul viitor, numai companiile pregatite sa-si asume riscul vor face investitii. Eu nu vreau decat sa nu mai inchid nicio fabrica. Situatia asta nu are cum sa dureze la nesfarsit”, comenteaza seful J&R Enterprises.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
Strategie de criza<\/a><\/div>\n
Calcule noi<\/a><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cSingurul lucru clar este ca nimic nu este clar\u201d, repeta aproape obsesiv Joseph Seroussi, proprietarul J&R Enterprises, cand vorbeste despre viitorul companiei sale in contextul crizei economice mondiale. Aceeasi incertitudine domneste si printre alti producatorii de confectii, care au facut profit pana acum aproape exclusiv din export.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[9465,8126,158,11111,11110,8299],"class_list":["post-12283","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-confectii","tag-imbracaminte","tag-incaltaminte","tag-jr-enterprises","tag-joseph-seroussi","tag-textile"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12283","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12283"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12283\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32969,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12283\/revisions\/32969"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12283"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12283"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12283"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}