\nCatalogul tinerilor manageri de top a str\u00e2ns, \u00een 10 edi\u0163ii, 1.000 de pove\u015fti ale celor mai importan\u0163i oameni de afaceri sub 40 de ani, pe care \u00eei putem numi, lini\u015fti\u0163i, genera\u0163ia de aur a businessului local. Cine sunt cei care vor \u00eens\u0103n\u0103to\u015fi mediul de afaceri, cei care s-au identificat cu cariera lor \u015fi au realizat performan\u0163e remarcabile, managerii care au plecat s\u0103 conduc\u0103 afaceri \u00een alte \u0163\u0103ri, antreprenorii purs\u00e2nge sau cei care s-au identificat cu marca sau cu produsele lor, afla\u0163i din paginile urm\u0103toare, \u00eentr-un num\u0103r special.<\/p>\n
\nTin minte bine dup\u0103-amiaza zilei de 22 mai 2006, c\u00e2nd fa\u0163ada operei rom\u00e2ne era ocupat\u0103 de dou\u0103 bannere uria\u015fe cu Business Magazin; avea loc prima gal\u0103 a tinerilor manageri de top \u015fi lansam oficial catalogul cu acela\u015fi nume, catalog care avea s\u0103 devin\u0103 produsul-fanion al business magazin \u015fi unul dintre cele mai longevive crea\u0163ii gazet\u0103re\u015fti de acest tip. Ca s\u0103 fiu cinstit, nici nu b\u0103nuiam atunci impactul catalogului \u00een lumea businessului, modul extraordinar \u00een care companiile \u015fi oamenii l-au primit.<\/p>\n
\nPot spune lini\u015ftit c\u0103, a\u015fa cum apari\u0163ia la evenimentele \u201eMeet the CEO sau prezen\u0163a \u00een cataloagele \u201e200 cele mai puternice femei din business sau \u201eCei mai admira\u0163i manageri reprezint\u0103 confirmarea c\u0103 joci \u00een prima lig\u0103 a afacerilor, catalogul tinerilor este rampa de lansare spre pomenita prim\u0103 lig\u0103.<\/p>\n
\nSpun asta pentru c\u0103, f\u0103r\u0103 false modestii, am constatat c\u0103 avem m\u00e2n\u0103 bun\u0103 \u015fi c\u0103 o mare parte din cei ce au ap\u0103rut \u00een catalog de-a lungul timpului au urcat fie \u00een ierarhiile corporatiste, fie pe scara antreprenorial\u0103 \u015fi au confirmat.<\/p>\n
\nIdeea catalogului a ap\u0103rut \u00een prim\u0103vara anului 2006; de fapt, atunci termenul folosit era \u201eceva despre tinerii manageri, a\u015fa cum povestesc la un moment dat colegii mei. \u201eCeva-ul respectiv era generat de masa de tineri de aproximativ 30 de ani care deveneau din ce \u00een ce mai vizibili \u00een conducerile companiilor \u015fi care erau asocia\u0163i zonei dinamice a afacerilor \u015fi a economiei. A\u015fa s-a conturat \u015fi portretul-robot al t\u00e2n\u0103rului manager, de cel mult 40 de ani \u015fi care fie lucreaz\u0103 \u00eentr-o companie de top dup\u0103 cifra de afaceri, fie este un antreprenor cu o ascensiune rapid\u0103, care a confirmat, oameni cu o dimensiune social\u0103 aparte. Ba o perioad\u0103 am fost \u015fi cumva na\u0163ionali\u015fti, pentru c\u0103 am acceptat expa\u0163ii mai greu \u015fi o vreme i-am prezentat separat; cum ast\u0103zi expa\u0163ii sunt la conducerea multora dintre companiile locale, am renun\u0163at la astfel de abord\u0103ri.<\/p>\n
\nCred c\u0103 declara\u0163iile de inten\u0163ie din primul catalog \u015fi-au p\u0103strat \u015fi prospe\u0163imea, \u015fi actualitatea, \u00een ciuda celor 10 ani scur\u015fi, a\u015fa c\u0103 o s\u0103 v\u0103 aduc aminte: \u201eCantonamentul membrilor na\u0163ionalei de rugby \u00abunder 18\u00bb a Rom\u00e2niei pentru participarea la campionatul european din 2006 a inclus o perioad\u0103 de preg\u0103tire psihologic\u0103 \u015fi mental\u0103, care a culminat cu trecerea fiec\u0103rui rugbist peste un covor de jar. \u00cen limbajul antrenorilor, a fost vorba de \u00abo ardere a temerilor\u00bb: \u00abLa final i-am sim\u0163it \u00een stare \u015fi s\u0103 m\u0103n\u00e2nce jar, nu doar s\u0103 calce pe el\u00bb.<\/p>\n
\n\u00centre membrii na\u0163ionalei de rugby \u00abunder 18\u00bb \u015fi cei 100 de tineri manageri \u00abunder 40\u00bb pe care \u00eei prezent\u0103m exist\u0103 apropieri mai directe sau mai subtile. Prima ar fi aceea c\u0103 \u015fi unii \u015fi al\u0163ii au mers sau merg pe jar, sportivii la propriu, iar afaceri\u015ftii la figurat. Asta nu le reduce performan\u0163a, pentru c\u0103 a ac\u0163iona, a rezista \u015fi a c\u00e2\u015ftiga \u00eentr-un mediu de afaceri cum este cel din Rom\u00e2nia este o prob\u0103 de foc care se repet\u0103 zilnic.<\/p>\n
<\/p>\n
\nNu ne referim aici la \u201emediul de afaceri neprietenos\u201c sau la \u201efiscalitatea ridicat\u0103\u201c, invocate \u015fi c\u00e2nd trebuie, \u015fi c\u00e2nd nu trebuie, ci la businessul rom\u00e2nesc \u00een sine, cu bunele \u015fi relele sale, luat a\u015fa cum este: un covor de jar…F\u0103r\u0103 excep\u0163ie, cu to\u0163ii s-au remarcat \u00een administrarea nei afaceri \u015fi, cel pu\u0163in din acest punct de vedere, sunt egali – de la primul p\u00e2n\u0103 la ultimul nume.<\/p>\n
\n Motive pentru care nici nu au fost prin\u015fi \u00eentr-o ierarhie \u00een sensul strict al cuv\u00e2ntului. De ce 100 de manageri? R\u0103spunsul \u0163ine mai degrab\u0103 de o axiologie a cifrelor: pentru c\u0103 este primul num\u0103r rotund suficient de generos \u00eenc\u00e2t s\u0103 acopere o arie semnificativ\u0103 dintr-o categorie at\u00e2t de larg\u0103 cum este cea a tinerilor manageri ai Rom\u00e2niei. De ce tineri manageri sub 40 de ani? Afirma\u0163ia c\u0103 v\u00e2rsta este o stare de spirit, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu v\u00e2rsta biologic\u0103, e un truism \u015fi trebuie tratat\u0103 ca atare.<\/p>\n
\nE adev\u0103rat c\u0103 mul\u0163i dintre managerii care au f\u0103cut pasul dincolo de bariera de v\u00e2rst\u0103 impus\u0103 de noi sunt \u00eenc\u0103 tineri, \u00eens\u0103 era absolut necesar\u0103 definirea unei limite \u00een care s\u0103 se desf\u0103\u015foare demersul nostru. Este evident c\u0103 lista propus\u0103 nu este exhaustiv\u0103. \u00cens\u0103, cu siguran\u0163\u0103, to\u0163i cei ale c\u0103ror portrete au fost schi\u0163ate \u00een aceste pagini \u00ee\u015fi justific\u0103 prin ei \u00een\u015fi\u015fi prezen\u0163a. \u00cen definitiv, un produs mass-media nu epuizeaz\u0103 o anumit\u0103 tem\u0103, constituindu-se, mai degrab\u0103, \u00eentr-o fereastr\u0103 c\u0103tre o anumit\u0103 realitate. \u00cens\u0103\u015fi diversitatea industriilor asupra c\u0103rora ne-am \u00eendreptat aten\u0163ia – b\u0103nci, asigur\u0103ri, pia\u0163\u0103 de capital, IT&C, imobiliare, materiale de construc\u0163ii, auto, bunuri de larg consum, publicitate etc. – a f\u0103cut imposibil\u0103 realizarea unei ierarhii\u201d.<\/p>\n
\nLa fel ca Business Magazin, catalogul tinerilor s-a ivit la timp pentru a consemna acel ciclu de cre\u015ftere \u015fi descre\u015ftere cuprins \u00eentre anii de mijloc ai deceniului trecut \u015fi prezent. Am prezentat experien\u0163e antreprenoriale rom\u00e2ne\u015fti remarcabile \u015fi am prins ascensiunea multina\u0163ionalelor \u015fi a zonei corporatiste. Dac\u0103 e s\u0103 analiz\u0103m primele numere al catalogului, vom putea descoperi afaceri locale \u00een plin\u0103 expansiune, re\u0163ele comerciale cu zeci \u015fi zeci de magazine \u015fi cu cifre de afaceri impresionante, de ordinul sutelor de milioane de euro, valori care ast\u0103zi (nu \u015ftiu dac\u0103 trebuie s\u0103 spun \u201edin p\u0103cate\u201d) nu mai sunt accesibile dec\u00e2t multina\u0163ionalelor (iar foarte rarele excep\u0163ii, a\u015fa cum este re\u0163eaua Dedeman, nu fac dec\u00e2t s\u0103 confirme observa\u0163ia). \u00cembucur\u0103tor este valul de tineri forma\u0163i \u00een noua economie, globalizat\u0103 \u015fi tehnologizat\u0103, care vin cu abord\u0103ri diferite, lipsite de inhibi\u0163ii \u015fi care ne vor determina, cred, s\u0103 introducem \u00een catalog o nou\u0103 categorie, a rom\u00e2nilor care fac afaceri, unele de zeci de milioane de euro, \u00een str\u0103in\u0103tate. La fel de \u00eembucur\u0103toare este \u015fi o diversificare a afacerilor, pentru c\u0103 putem constata \u015fi abordarea unor alte zone dec\u00e2t IT-ul: avem fabrican\u0163i, avem furnizori de servicii \u015fi avem activit\u0103\u0163i \u00een industria ospitalit\u0103\u0163ii. <\/p>\n
\nVe\u0163i putea reg\u0103si \u00een paginile care urmeaz\u0103 pove\u015ftile unora dintre cei mai de succes tineri din cataloagele ap\u0103rute; le-am grupat \u00een c\u00e2teva categorii: ultramanagerii, cei care s-au identificat cu cariera \u015fi cu locul de munc\u0103 \u015fi au realizat performan\u0163e remarcabile, managerii care au f\u0103cut pasul c\u0103tre antreprenoriat, managerii care au plecat s\u0103 conduc\u0103 afaceri \u00een alte \u0163\u0103ri, antreprenorii purs\u00e2nge \u015fi cei pe care i-am denumit \u201eomul-produs, care s-au identificat cu marca sau cu produsele lor. Nu puteau lipsi din analiz\u0103 tinerii care au f\u0103cut pasul \u00eenapoi, au e\u015fuat sau au gre\u015fit; consider\u0103m c\u0103 experien\u0163ele lor sunt importante \u015fi trebuie povestite.<\/p>\n
\nTrebuie s\u0103 le mul\u0163umesc \u015fi fo\u015ftilor colegi, care, timp de un deceniu, \u015fi-au l\u0103sat amprenta \u015fi scriitura \u00een paginile catalogului \u015fi care i-au f\u0103cut posibile apari\u0163ia \u015fi continuitatea: Ionu\u0163 Ancu\u0163escu, Mona D\u00eer\u0163u, Ionu\u0163 Bonoiu, Romulus Deac, C\u0103t\u0103lin Ciocan, Ana-Maria Gavril\u0103, Larisa Ghi\u0163ulescu, Mihai Mu\u015f\u0103toiu, Bogdan Neagu, Crengu\u0163a Nicolae, Bogdan Pencea, Radu T\u0103taru, Adriana Todoran, Ioana Ursu, Mihai Mitric\u0103, Anca Arsene, Ileana Ilie, Diana Sava, Aurel Dr\u0103gan, Ana R\u0103du\u0163\u0103, C\u0103t\u0103lin \u015etefancu, Andrei N\u0103stase, Daniela Penescu, Roxana Cristea, R\u0103zvan Mure\u015fan, graficienilor Olga Petroff, Gabriela Caletzeanu, Sebastian Nicolae \u015fi Roxana Ro\u015fu.<\/p>\n
\n\u00cenchei spun\u00e2nd, cA \u00een fiecare an, c\u0103 aceasta este cea mai bun\u0103 ofert\u0103 pe care mediul de afaceri o face societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne<\/strong>\u015f<\/strong>ti: 1.000 de exemple c\u0103 se poate. Acesta nu este un top. \u00cen paginile care urmeaz\u0103 sunt numai c\u00e2<\/strong>\u015f<\/strong>tig\u0103tori.<\/strong><\/p>\n <\/p>\n \nULTRAMANAGERII<\/strong><\/p>\n \n <\/p>\n \nCitesc pove\u015ftile despre alte afaceri, despre antreprenori \u015fi manageri pentru c\u0103 sunt inspira\u0163ionale.<\/strong> Dar nu m\u0103 a\u015ftept ca un model de business s\u0103 poat\u0103 fi replicat \u00een afacerea mea, spune C\u0103t\u0103lin Chi\u015f, antreprenorul care a construit grupul de firme Active Power Solutions \u015fi care este prezentat \u00een edi\u0163ia din acest an a catalogului 100 Tineri Manageri de Top. Enun\u0163ul s\u0103u exprim\u0103, de fapt, ceea ce a identificat redac\u0163ia Business Magazin, de-a lungul anilor, \u00een mii de interviuri \u015fi discu\u0163ii cu manageri din cele mai diverse domenii. O re\u0163et\u0103 anume pentru succes nu exist\u0103. Un alt manager spunea c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 80% munc\u0103 \u015fi dedicare conteaz\u0103 \u015fi acel procent de noroc, pe care \u00eel aprecia la 20%. F\u0103r\u0103 a avea preten\u0163ia c\u0103 am \u00eentocmit o prezentare exhaustiv\u0103 a celor mai relevan\u0163i ultramanageri prezenta\u0163i de-a lungul anilor, iat\u0103 parcursul profesional a zece dintre ei.<\/p>\n \nR\u0103svan Radu, \u015feful UniCredit \u0162iriac Bank, este unul dintre cei mai tineri manageri de banc\u0103 de top nu doar la ora actual\u0103, ci \u00eenc\u0103 din deceniul trecut. Pentru c\u0103 \u00een 2000 devenea vicepre\u015fedinte al CEC, \u00een 2001 vicepre\u015fedinte al Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia, iar \u00een 2005 era numit, la 39 de ani, pre\u015fedinte al UniCredit Rom\u00e2nia, care avea s\u0103 fuzioneze dup\u0103 doi ani cu HVB-\u0162iriac, cre\u00e2nd actuala UniCredit \u0162iriac Bank. Pe parcursul mandatului de\u0163inut de R\u0103svan Radu, UniCredit \u0162iriac a urcat pe parcursul ultimilor nou\u0103 ani tot at\u00e2tea pozi\u0163ii \u00een topul b\u0103ncilor \u00een func\u0163ie de active. Astfel, dac\u0103 \u00een 2005 UniCredit era a 15-a banc\u0103 din sistem, cu active de 550 de milioane de euro, \u00een 2014 institu\u0163ia a ajuns pe pozi\u0163ia a \u015fasea \u00een sistemul bancar rom\u00e2nesc dup\u0103 valoarea activelor, cu o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 7,17%. Profitul net individual al UniCredit \u0162iriac Bank a crescut cu 7% anul trecut, la 80,3 milioane lei, iar veniturile opera\u0163ionale totale au sc\u0103zut cu 2,1%, la 1,3 miliarde lei (293,4 milioane euro), potrivit datelor b\u0103ncii.<\/p>\n \nDe forma\u0163ie inginer, absolvent al unui MBA la Paris \u015fi apoi al Harvard Business School \u00een 2001, Radu \u015fi-a \u00eenceput cariera \u00een banking \u00een 1991, dup\u0103 un an petrecut \u00een profesia de baz\u0103 la intreprinderea de Echipamente Periferice din Bucure\u015fti, iar prima banc\u0103 \u00een care a lucrat a fost BCR. Dup\u0103 terminarea studiilor de la Universitatea Politehnic\u0103, a trecut printr-un nou \u201eciclu\u201c de studii: Academia de Studii Economice (1992, Mecanisme valutare \u015fi fiscale interna\u0163ionale), Conservatoire National des Arts et Metiers – Paris, Bucure\u015fti (MBA, 1995), Universitatea Rom\u00e2no-American\u0103 (1997) \u015fi Harvard Business School (2000). Cooptarea lui la conducerea UniCredit a marcat \u015fi o schimbare de strategie a italienilor pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. Dup\u0103 ce timp de ani buni banca s-a concentrat pe segmentul corporatist, italienii s-au decis c\u0103 e momentul s\u0103 \u201eschimbe macazul\u201c, orient\u00e2ndu-se \u015fi spre retail.<\/p>\n \nTot UniCredit este locul \u00een care de\u0163ine o func\u0163ie de conducere \u015fi Septimiu Postelnicu, un alt finan\u0163ist, prezent \u00een edi\u0163ia din 2007 a catalogului. El ocup\u0103 din 2010 fun\u0163ia de director executiv \u00een cadrul UniCredit \u0162iriac Bank, iar \u00een 2007, la 30 de ani, era pre\u015fedinte \u015fi director general al UniCredit Leasing Corporation IFN, cea mai mare companie de pe pia\u0163a leasingului. Septimiu Postelnicu a \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00een domeniul leasingului \u00eenc\u0103 din timpul facult\u0103\u0163ii. Dup\u0103 cinci ani petrecu\u0163i la Doma Leasing, reprezentan\u0163a din Rom\u00e2nia a unei firme germane de leasing, a fost cooptat \u00een 2001 \u00een structurile locale ale Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), care preg\u0103tea pe atunci lansarea HVB Leasing \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n \nLegat de domeniul fina\u0163elor este \u015fi parcursul profesional al Danei Mirela Ionescu, care a avut o activitate intens\u0103 la conducerea Raiffeisen Capital & Investment, un exemplu fiind listarea Romgaz la burs\u0103, o tranzac\u0163ie f\u0103r\u0103 precedent pentru statul rom\u00e2n, care a ob\u0163inut 391 de milioane de euro din v\u00e2nzarea unei participa\u0163ii minoritare de 15%.<\/p>\n \nDana Ionescu a fost inclus\u0103 \u00een prima edi\u0163ie a catalogului, \u00een 2006, c\u00e2nd avea 32 de ani \u015fi de\u0163inea deja func\u0163ia de pre\u015fedinte \u015fi director general al Raiffeisen Capital & Investment. Anterior, ea a lucrat pe Wall Street, la una din cele mai mari b\u0103nci de investi\u0163ii din lume, Goldman Sachs, iar apoi a fost asociat la Oaktree Capital Management, la acea vreme cel mai mare fond cu capital de risc pe pie\u0163ele emergente din Statele Unite.<\/p>\n \nCa student\u0103 a ASE la programul Tempus, Dana Ionescu a plecat \u00een Statele Unite \u00een 1995, dup\u0103 ce aplicase la peste 20 de facult\u0103\u0163i de top de dincolo de Atlantic \u015fi fusese acceptat\u0103 de toate, mai pu\u0163in una, care a trecut-o pe lista de a\u015fteptare. \u201eInteresant a fost c\u0103 cea care nu m-a acceptat nu era printre cele mai bine cotate\u201c, spune Dana. A optat pentru Georgetown, care era cotat\u0103 num\u0103rul doi \u00een topul universit\u0103\u0163ilor americane la programul de finan\u0163e \u015fi num\u0103rul trei \u00een programul de business interna\u0163ional. A absolvit facultatea cu magna cum laudae, cu dou\u0103 specializ\u0103ri – \u00een finan\u0163e \u015fi \u00een afaceri interna\u0163ionale.<\/p>\n \nDup\u0103 nou\u0103 ani petrecu\u0163i \u00een Statele Unite s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2003 \u015fi a mai lucrat c\u00e2teva luni de la Bucure\u015fti pentru Oaktree. La revenirea \u00een \u0163ar\u0103 nu a \u00eenceput s\u0103-\u015fi caute imediat de lucru, prefer\u00e2nd s\u0103-\u015fi \u00eendrepte aten\u0163ia asupra unor investi\u0163ii imobiliare, care, al\u0103turi de investi\u0163iile pe pia\u0163a de capital, i-au adus un c\u00e2\u015ftig \u201emai mult dec\u00e2t mul\u0163umitor\u201c. \u00cen 2006, Dana Mirela Ionescu spunea c\u0103 ar vrea ca \u201e\u00een 10 ani de zile pia\u0163a de capital de la noi s\u0103 se dezvolte at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 fie o pia\u0163\u0103 puternic\u0103 \u015fi interesant\u0103. Eu pun foarte mult\u0103 energie \u00een ceea ce am de f\u0103cut \u00een Comitetul Bursei pentru a dezvolta bursa \u015fi sper ca peste 10 ani s\u0103 fiu tot aici, \u00een pia\u0163a de capital\u201c.<\/p>\n \n\u015ei \u00een parcursul profesional al altor executivi stagiile interna\u0163ionale au jucat roluri importante, iar L\u0103cr\u0103mioara Diaconu-Pin\u0163ea \u015fi Bogdan Popescu sunt la r\u00e2ndul lor exemple \u00een acest sens.<\/p>\n \nDup\u0103 trei ani petrecu\u0163i la sediul central al OMV la Viena, L\u0103cr\u0103mioara Diaconu-Pin\u0163ea a revenit \u00een Rom\u00e2nia pentru a prelua o pozi\u0163ie \u00een prima linie de management a Petrom. Ea ap\u0103rut \u00een prima edi\u0163ie a 100 Tineri Manageri de Top, \u00een acela\u015fi an c\u00e2nd Mariana Gheorghe prelua func\u0163ia de CEO al OMV Petrom. Zece ani mai t\u00e2rziu, Mariana Gheorghe \u015fi L\u0103cr\u0103mioara Diaconu-Pin\u0163ea sunt singurele doamne \u015fi singurele persoane de na\u0163ionalitate rom\u00e2n\u0103 din boardul companiei.<\/p>\n \nA doua rom\u00e2nc\u0103 intrat\u0103 \u00een directoratul OMV Petrom are 41 de ani, a absolvit Finan\u0163e \u00een cadrul ASE Bucure\u015fti \u00een 1997 \u015fi un program MBA la Wirtschaftsuniversit\u00e4t Wien (Universitatea de Economie din Viena) \u00een 2009. A \u00eenceput s\u0103 lucreze la scurt timp dup\u0103 terminarea facult\u0103\u0163ii (\u00een 1998) \u00een cadrul Petrom, \u00een cadrul Departamentului de Strategie, Planificare \u015fi Dezvoltare. Ulterior a de\u0163inut diverse pozi\u0163ii de management \u00een cadrul OMV Petrom, de la director dezvoltare corporativ\u0103 cu atribu\u0163ii \u00een fuziuni \u015fi achizi\u0163ii, strategie \u015fi rela\u0163ia cu investitorii la director al proiectului centralei electrice, de la debutul acestuia \u00een octombrie 2007. Timp de doi ani, \u00eencep\u00e2nd din ianuarie 2012, L\u0103cr\u0103mioara Diaconu-Pin\u0163ea a fost VP pentru rela\u0163ia cu investitorii \u00een cadrul grupului OMV, iar ulterior a devenit responsabil\u0103 pentru Business Support Explorare \u015fi Produc\u0163ie \u00een cadrul OMV E&P GmbH. La mijlocul lunii aprilie a preluat func\u0163ia de membru al Directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de Downstream Gas.<\/p>\n \n\u00cen urm\u0103 cu zece ani, L\u0103cr\u0103mioara Diaconu-Pin\u0163ea coordona \u00een cadrul OMV Petrom un departament care se ocupa, teoretic, de M&A. Structura companiei de la acel moment, \u00een curs de trecere la standardele noii companii-mam\u0103, presupunea \u00eens\u0103 ca departamentul condus de Diaconu-Pin\u0163ea s\u0103 fie, practic, o punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre noua cultur\u0103 \u015fi noii colegi \u015fi vechea structur\u0103 a fostei companii de stat.<\/p>\n \nStagiile peste hotare se reg\u0103sesc \u015fi \u00een parcursul profesional al lui Bogdan Popescu, care \u00een toamna anului trecut a fost numit director general al Ameropa Grains, al doilea trader de cereale de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u00een func\u0163ie de cifra de afaceri \u00eenregistrat\u0103 anul trecut (402 milioane de euro). El s-a num\u0103rat printre managerii de top prezenta\u0163i la edi\u0163ia din 2011 a catalogului 100 de Tineri Manageri de Top, moment \u00een care de\u0163inea func\u0163ia de head of strategic management \u00een cadrul Metro Cash & Carry Rom\u00e2nia. Ulterior el a preluat func\u0163ia de director de opera\u0163iuni al Metro Bulgaria.<\/p>\n \nInginer de avia\u0163ie, Bogdan Popescu are o diplom\u0103 \u00een drept (ob\u0163inut\u0103 la Universitatea din Bucure\u015fti), a absolvit cursul postuniversitar de \u015ftiin\u0163e politice din cadrul SNSPA \u015fi este alumni al Asebuss (2001). \u015ei-a \u00eenceput cariera \u00een cadrul grupului Shell, unde a avansat p\u00e2n\u0103 la pozi\u0163ia de director de aprovizionare \u015fi distribu\u0163ie, fiind \u015fi membru \u00een board. Din 2001 p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 a lucrat peste hotare: \u015fase ani \u00een Olanda \u015fi un an \u00een Spania. \u00cen 2009 a \u00eenceput activitatea sa \u00een cadrul comerciantului german, iar \u00een 2014 a schimbat din nou domeniu, de aceast\u0103 dat\u0103 aleg\u00e2nd comer\u0163ul cu cereale. Bogdan Popescu spunea anterior c\u0103 antreprenoriatul aduce foarte pu\u0163ine lucruri pe care nu le poate oferi o multina\u0163ional\u0103. \u201eDar te lipse\u015fte de foarte multe lucruri pe care numai o organiza\u0163ie solid\u0103, cu o anume istorie \u015fi cultur\u0103, le poate oferi. Mi-au fost oferite ocazii extraordinare \u00een companiile \u00een care am lucrat, s\u0103 inovez, s\u0103 schimb. \u0162ine doar de fiecare dintre noi s\u0103 alegem ac\u0163iunea \u00een detrimentul inac\u0163iunii.\u201d<\/p>\n \nLa capitolul ac\u0163iunii a adunat un alt t\u00e2n\u0103r prezentat \u00een prima edi\u0163ie a catalogului, \u00een 2006, C\u0103t\u0103lin Olteanu, care avea la acea vreme 28 de ani \u015fi \u0163inuse titlurile de prim\u0103 pagin\u0103 ale ziarelor pentru c\u0103 f\u0103cuse deja afaceri cu Bill Gates. C\u0103t\u0103lin Olteanu a pus pe picioare o firm\u0103 de software \u201ede ni\u015f\u0103\u201c, UMT Rom\u00e2nia, filial\u0103 a UMT New York, care a produs o aplica\u0163ie complex\u0103 de management al portofoliilor de proiecte (un pas \u00eenainte, pe scara complexit\u0103\u0163ii, fa\u0163\u0103 de managementul de proiect), soft care a fost cump\u0103rat \u00een februarie 2006 de Microsoft. Gates a \u201e\u00eenghi\u0163it\u201c cu totul firma UMT New York, deci \u015fi filiala din Rom\u00e2nia; suma tranzac\u0163iei nu a fost dezv\u0103luit\u0103, dar conform unor estim\u0103ri se ridic\u0103 la zeci de milioane de dolari. Dup\u0103 achizi\u0163ie, Olteanu a plecat cu familia \u00een Seattle, la sediul central al Microsoft din Redmond, iar acum conduce UMT360, companie care digitalizeaz\u0103 tot ce \u00eenseamn\u0103 planificarea \u015fi controlul investi\u0163iilor. UMT360 a fost numit\u0103 de dou\u0103 ori Gartner Cool Vendor in Project Portfolio Management (PPM), a fost pozi\u0163ionat\u0103 tot de Gartner \u00een categoria companiilor vizionare \u015fi a fost numit\u0103 inclusiv \u00een 2014 Microsoft PPM Partner of the Year. La ce folose\u015fte softul dezvoltat de UMT, care a trezit interesul lui Bill Gates, povestea anterior C\u0103t\u0103lin Olteanu: \u201eDac\u0103 ai trei idei de afaceri pe an, nu ai nevoie de soft. Dac\u0103 \u00een schimb ai o list\u0103 cu 100 de idei, s\u0103 zicem ca e u\u015for s\u0103 vezi care sunt cele mai bune 10 \u015fi cele mai proaste 10. Dar la mijloc \u00ee\u0163i r\u0103m\u00e2n 80 – poate ele cost\u0103 50 de milioane, iar tu ai doar 20-25 de milioane la dispozi\u0163ie. Pe care le alegi?\u201c.<\/p>\n <\/p>\n \nUnul dintre cele mai longevive mandate de conducere \u00eei apar\u0163ine lui Drago\u015f Damian, care din octombrie 2006 conduce Terapia-Ranbaxy, cel mai mare produc\u0103tor local de medicamente, \u015fi \u015fi-a continuat mandatul pe parcursul mai multor achizi\u0163ii. Ranbaxy a cump\u0103rat Terapia Cluj \u00een 2006 \u00een urma unei tranzac\u0163ii record de 324 mil. dolari. \u00cen 2008 a avut loc o nou\u0103 tranzac\u0163ie, de aceast\u0103 dat\u0103 \u0163inta fiind Ranbaxy, care a ajuns \u00een portofoliul japonezilor de la Daiichi Sankyo. Anul trecut, produc\u0103torul de medicamente a fost preluat de grupul Sun Pharma, fondat de Dilip Shanghvi, unul dintre cei mai boga\u0163i oameni de afaceri din India. Anul trecut, Sun a anun\u0163at preluarea Ranbaxy, companie care \u00eencerca s\u0103 scape de unele probleme de calitate. \u00cen martie anul acesta, Sun Pharma a anun\u0163at c\u0103 a finalizat achizi\u0163ia \u015fi \u00eencepe integrarea opera\u0163iunilor, iar odat\u0103 cu preluarea Ranbaxy, fostul proprietar al fabricii din Cluj, ajunge s\u0103 de\u0163in\u0103 4,2% din pia\u0163a farma local\u0103.<\/p>\n \n\u00cenainte de a se al\u0103tura Terapia, Drago\u015f Damian, care este \u015fi pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Produc\u0103torilor de Medicamente Generice din Rom\u00e2nia, a de\u0163inut pozi\u0163ii \u00een top managementul reprezentan\u0163elor din Rom\u00e2nia ale Roche \u015fi Berlin Chemie.<\/p>\n \nUn parcurs profesional cu stagii \u00een alte \u0163\u0103ri a avut \u015fi Severina Pascu, CEO al UPC, care povestea pentru Business Magazin anterior c\u0103 \u015fi-ar fi dorit s\u0103 fie profesoar\u0103, motiv pentru care a urmat Liceul Pedagogic din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, numai c\u0103 soarta a \u00eempins-o \u00een alt\u0103 direc\u0163ie. Primul loc de munc\u0103, \u00een anii studen\u0163iei la ASE, a fost la KPMG, \u00een departamentele de audit \u015fi corporate finance. Ca audit manager, a decis c\u0103 vrea s\u0103 lucreze \u00een industrie, aleg\u00e2nd un domeniu pe care l-a considerat dintotdeauna interesant, telecomunica\u0163iile. A ajuns director financiar la Metromedia, unde \u00een numai un an a fost promovat\u0103 \u00een func\u0163ia de CFO pe grup, av\u00e2nd \u00een responsabilitate diviziile din Rom\u00e2nia, Lituania, Letonia \u015fi Republica Moldova. \u201eTrecerea din consultan\u0163\u0103 \u00een industrie nu a fost deloc u\u015foar\u0103, pentru c\u0103 am schimbat complet modelul de business, spunea Severina Pascu la momentul apari\u0163iei sale \u00een catalog, \u00een 2008. Ultimii doi ani la Metromedia i-a petrecut \u00een Londra, de unde s-a ocupat de divizia de cablu \u015fi internet pentru toat\u0103 regiunea Europei Centrale \u015fi de Sud-Est, iar \u00een 2005 s-a mutat la CME.<\/p>\n \n\u00cen cadrul UPC a preluat \u00een 2008 conducerea departamentului financiar-contabil, al celui de billing \u015fi collections \u015fi al celui de suport. La \u00eenceputul lui 2011 a preluat func\u0163ia de conducere a operatorului local de comunica\u0163ii prin cablu UPC.<\/p>\n \nTot \u00een domeniul comunica\u0163iilor \u015fi-a construit cariera \u015fi Ovidiu Ghiman, care a \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00een domeniu \u00een 1998, \u00een cadrul grupului RCS&RDS, unde a evoluat p\u00e2n\u0103 la nivelul de director comercial. \u00cen martie 2009, a \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00een Romtelecom ca director executiv strategie \u015fi dezvoltarea afacerii, \u00een subordinea directorului general, iar la finalul anului urm\u0103tor a preluat func\u0163ia de director executiv strategie \u015fi comercial reziden\u0163ial. El a f\u0103cut parte din e\u015falonul de tineri prezenta\u0163i \u00een 2010, c\u00e2nd avea 33 de ani \u015fi se ocupa de definirea strategiei Romtelecom, de trasarea liniilor de dezvoltare a afacerii, at\u00e2t organic, c\u00e2t \u015fi prin achizi\u0163ii. Pasionat dintotdeauna de cifre, matematic\u0103 \u015fi \u00een special statistic\u0103 – petrecea multe ore libere citind anuarele de statistic\u0103 ale tat\u0103lui s\u0103u -, Ghiman a urmat Facultatea de \u015etiin\u0163e Economice a Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai din Cluj. S-a angajat \u00eenc\u0103 din perioada studiilor, lucr\u00e2nd ini\u0163ial la o firm\u0103 din Baia Mare ce vindea produse farmaceutice \u015fi urm\u0103rea s\u0103 se extind\u0103 \u015fi \u00een Cluj, extindere de care Ghiman a fost \u00een totalitate responsabil. \u00cen al treilea an de studii a \u00eenceput colaborarea cu RCS&RDS, iar de atunci \u00eentreaga carier\u0103 a fost construit\u0103 \u00een domeniu.<\/p>\n \n\u00cen r\u00e2ndul celor mai mari 100 de companii \u00een func\u0163ie de cifra de afaceri, doar opt sunt conduse de doamne, iar Kinga Agnes Daradics este una dintre ele. \u00cen urm\u0103 cu patru ani, ea a preluat func\u0163ia de country manager al Mol Rom\u00e2nia, venind de la conducerea diviziei de carduri a companiei ungare. Daradics a f\u0103cut liceul la Miercurea Ciuc, facultatea a absolvit-o la Cluj \u00een 2003 (Marketing \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai), apoi a f\u0103cut un master de marketing \u015fi management tot la Cluj, un Summer MBA la Wirtschaftsuniversit\u00e4t \u00een Viena \u015fi din 2005 un Executive MBA la University of Sheffield la Londra. \u015ei-a \u00eenceput cariera \u00een 2003 \u00een cadrul grupului Mol, \u00een divizia de dezvoltare de carduri – unde se ocupa at\u00e2t de noile produse de fidelizare a clien\u0163ilor, c\u00e2t \u015fi de coordonarea call-center-ului. \u00cen 2007 a fost promovat\u0103 la func\u0163ia de card management manager, iar \u00een 2010 a devenit head of card products, av\u00e2nd scopul de a transforma Mol \u00eentr-un lider est-european pe pia\u0163a serviciilor de carduri de carburan\u0163i. Anul trecut, Mol a investit \u00een Rom\u00e2nia aproximativ 11 milioane de euro \u00een deschiderea de benzin\u0103rii; tot anul trecut grupul ungar a cump\u0103rat de la Eni Italia peste 200 de benzin\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia, Cehia \u015fi Slovacia, 42 dintre sta\u0163ii fiind operate pe pia\u0163a local\u0103 sub maca Agip.<\/p>\n \nIndiferent care sunt ingredientele care au jucat roluri hot\u0103r\u00e2toare \u00een cariera ultramanagerilor, este clar c\u0103 niciunuia nu i-a lipsit determinarea, perseveren\u0163a, carisma, pasiunea pentru activitatea profesional\u0103 \u015fi, de ce nu?, norocul.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nPASUL CEL MARE:PLECAREA DIN CORPORA\u0162IE C\u0102TRE ANTREPRENORIAT<\/p>\n \nCARE SUNT \u015eANSELE CA UN MANAGER BUN S\u0102 SE TRANSFORME \u00ceNTR-UN ANTREPRENOR CEL PU\u0162IN LA FEL DE BUN? AJUT\u0102 LEC\u0162IA MANAGEMENTULUI DIN MULTINA\u0162IONALE DEMERSUL ANTREPRENORIAL<\/p>\n \nDE-A LUNGUL CELOR ZECE ANI DE C\u00c2ND BUSINESS MAGAZIN EDITEAZ\u0102 CATALOGUL TINERI MANAGERI DE TOP, 1.000 DE MANAGERI AU R\u0102SPUNS LA C\u00c2TEVA \u00ceNTREB\u0102RI STANDARD PENTRU CA PROFILUL CARIEREI LOR S\u0102 POAT\u0102 FI CONTURAT. Una dintre \u00eentreb\u0103rile favorite \u00een interviurile cu managerii a fost legat\u0103 de mirajul antreprenoriatului \u015fi de c\u00e2t de mult \u00ee\u015fi doresc ace\u015ftia ca, la un moment dat, s\u0103 lase corpora\u0163ia pentru o afacere proprie. Cele mai multe r\u0103spunsuri au mers pe ideea c\u0103 antreprenoriatul va deveni o variant\u0103 atunci c\u00e2nd managerul va reu\u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi bifeze planul de carier\u0103 din companie, respectiv s\u0103 spun\u0103 tot ce are de spus ca manager de corpora\u0163ie.<\/p>\n \n\u201eSunt foarte pu\u0163ini oameni care nu au planuri antreprenoriale\u201d, admitea Sebastian Gu\u0163iu, care a ap\u0103rut \u00een catalogul tinerilor manageri \u00een 2007. Gu\u0163iu, partener \u00een cadrul firmei de avocatur\u0103 Schoenherr \u015fi Asocia\u0163ii, spunea c\u0103 \u00ee\u015fi exercitase deja spiritul antreprenorial devenind partener \u00een firm\u0103. Florin Popa, directorul de v\u00e2nz\u0103ri \u015fi distribu\u0163ie al Orange, spunea, tot \u00een 2007, c\u0103 se viseaz\u0103 antreprenor, dar c\u0103 \u201eeste un drum lung \u015fi greu de parcurs p\u00e2n\u0103 acolo, mai ales \u00een condi\u0163iile \u00een care deocamdat\u0103 nu dispun de resursele necesare pornirii unei afaceri proprii. \u00cen 2009, Tiberiu Mois\u0103, director executiv al B\u0103ncii Transilvania, spunea c\u0103 pentru el \u201eantreprenoriatul este o ispit\u0103 \u015fi c\u0103 \u201efoarte mul\u0163i dintre cei care muncesc \u00een organiza\u0163ii mari se g\u00e2ndesc s\u0103 evadeze. De\u015fi nu f\u0103cuse p\u00e2n\u0103 atunci niciun pas concret \u00een direc\u0163ia antreprenoriatului, spera totu\u015fi s\u0103 aib\u0103 curaj s\u0103 o fac\u0103. \u00cen 2015, Tiberiu Mois\u0103 este tot director executiv al B\u0103ncii Transilvania, conduc\u00e2nd \u00eens\u0103 o banc\u0103 ajuns\u0103 pe locul al doilea \u00een topul b\u0103ncilor locale (dup\u0103 episoadele complicate din 2009, c\u00e2nd banca a fost la un pas s\u0103 fie preluat\u0103 de BRD).<\/p>\n \nDac\u0103 cei mai mul\u0163i dintre manageri nu au avut curaj s\u0103 lase corpora\u0163ia pentru a se lansa \u00een necunoscut, o parte dintre cei 1.000 de manageri ap\u0103ru\u0163i \u00een catalog au \u00eendr\u0103znit. \n\u015ei Dorin Gherman a \u00eendr\u0103znit, de\u015fi ie\u015firea sa c\u0103tre antreprenoriat a luat form\u0103 de downshifting. \u00cen prim\u0103vara anului 2006, Dorin Gherman, pe atunci CEO al companiei Rompetrol SA \u015fi pre\u015fedinte al Consiliului de Administra\u0163ie al grupului de\u0163inut de Dinu Patriciu, primea premiul BUSINESS Magazin pentru cel mai promi\u0163\u0103tor t\u00e2n\u0103r manager al unei companii din zona \u201epie\u0163e industriale. Atunci, Gherman avea 31 de ani \u015fi evoluase pe fotoliul de CEO din func\u0163ia de director de marketing al Rompetrol SA, asta dup\u0103 ce avusese o carier\u0103 \u00een ascensiune \u00een industria berii. Pe parcurs, Dorin Gherman a investit o parte din banii pe care \u00eei c\u00e2\u015ftiga \u00eentr-o afacere coordonat\u0103 de trei prieteni. Side, compania lui Gherman \u015fi a partenerilor s\u0103i, activeaz\u0103 \u00een distribu\u0163ia de consumabile, are sediul la Arad \u015fi avea \u00een 2007 afaceri de 10 milioane de euro. Dou\u0103 motive au fost cele care l-au f\u0103cut pe Dorin Gherman ca \u00een ianuarie 2007 s\u0103 \u00ee\u015fi dea demisia din func\u0163ia de conducere de la Rompetrol: faptul c\u0103 afacerile \u00eencepute cu prietenii s\u0103i aveau profit \u015fi un rulaj care cre\u015ftea de la o zi la alta, dar \u015fi faptul c\u0103 ajunsese la 33 de ani \u00eentr-o func\u0163ie \u00een care se vedea la 50: \u201cBine\u00een\u0163eles, speram s\u0103 ajung vreodat\u0103 directorul general al unei companii importante \u00een pia\u0163\u0103. Dar nu credeam c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla at\u00e2t de devreme \u015fi, dat fiind c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi am bifat o ambi\u0163ie personal\u0103, m-am retras f\u0103r\u0103 regrete.<\/p>\n \nDe atunci, Dorin Gherman nu a revenit \u00een management \u2013 a avut mai multe proiecte \u00een zona businessului cu art\u0103 sau de distribu\u0163ie, a fost unul dintre ac\u0163ionarii re\u0163elei Mic.ro, dar afacerea \u00eenceput\u0103 la Arad \u00eenainte de criz\u0103 este cea care cre\u015fte \u00een continuare. \u00cen 2013, Side Grup a avut afaceri de 18,2 milioane de euro \u015fi profit net de 600.000 de euro (conform cifrelor de la Ministerul de Finan\u0163e) \u015fi se recomand\u0103 ca fiind liderul na\u0163ional de cur\u0103\u0163enie \u015fi igien\u0103. Side distribuie produse c\u0103tre 2.500 de clien\u0163i din HoReCa \u015fi retail tradi\u0163ional, c\u0103tre re\u0163elele de benzin\u0103rii ale OMV Petrom, Rompetrol, Mol \u015fi Lukoil, c\u0103tre clien\u0163i industriali precum Angst, Boromir, Nefromed, ISS, Sodexo, Medicover, Continental, TVR, Romaqua, Coca-Cola sau Procter & Gamble, aduc\u00e2nd produsele dintr-o re\u0163ea de peste 100 de furnizori europeni.<\/p>\n \nTot \u00een domeniul petrolului activa \u00een 2006 \u015fi Marian Dinu, c\u00e2nd a ap\u0103rut \u00een Catalogul Top 100 Tineri Manageri. Marian Dinu a negociat de partea statului privatizarea Petrom, iar ulterior a fost recrutat de compania austriac\u0103 pentru a reorganiza departamentul juridic. Principala schimbare pe care a adus-o Marian Dinu \u00een OMV Petrom din ianuarie 2005, c\u00e2nd a venit \u00een companie, a fost alocarea fiec\u0103rei divizii a grupului unui specialist \u00een materie de juridic: \u201eFiind adus aici ca s\u0103 implementez o schimbare, decizia cea mai important\u0103 pe care am luat-o a fost reorganizarea departamentului la nivel central\u201c. Dup\u0103 un an \u00een companie, Dinu spunea c\u0103 s-au stabilit rela\u0163ii mult mai apropiate cu diviziile de business, ceea ce a contribuit la descre\u015fterea riscului opera\u0163ional pentru societate.<\/p>\n \nDinu era \u00eencrez\u0103tor c\u0103 ceea ce a f\u0103cut \u00een companie se va vedea \u00een timp: \u201eSper ca litigiile s\u0103 scad\u0103, dup\u0103 ce vom termina s\u0103 ne lupt\u0103m cu fantomele trecutului, iar juridicul s\u0103 ofere predominant consultan\u0163\u0103 businessului. Este devreme s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc unde voi fi peste 5 ani, dar exist\u0103 posibilitatea s\u0103 progresez \u00een businessul propriu-zis\u201c. \u00cen 2007, Marian Dinu a plecat din Petrom \u015fi \u00een 2008 \u015fi-a deschis propriul birou de avocatur\u0103, iar la scurt timp s-a afiliat la re\u0163eaua DLA Piper. \u00cen 2013, DLA Piper Dinu SCA a \u00eenregistrat o cre\u015ftere de 20% a cifrei de afaceri. Marian Dinu considera cre\u015fterea din 2013 drept una foarte bun\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care, \u00een 2012, pia\u0163a a fost \u00een stagnare, la o valoare de sub 200 milioane de euro. Strategia avocatului pentru cre\u015ftere a fost luarea de cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de la competitori: \u201eEste un mediu dificil, \u00een sensul c\u0103 nu exist\u0103 o cre\u015ftere perceptibil\u0103 a pie\u0163ei \u00een ansamblul s\u0103u \u015fi, \u00een momentul c\u00e2nd cre\u015fti, e probabil c\u0103 al\u0163ii nu cresc sau chiar regreseaz\u0103\u201c.<\/p>\n <\/p>\n \nLa ideea de cre\u015ftere s-a raportat \u015fi Paul Pop, care a plecat din Rompetrol Downstream, unde de\u0163inea func\u0163ia de director general, \u00een 2006, la scurt timp dup\u0103 apari\u0163ia \u00een Top 100 Tineri Manageri. La zece ani distan\u0163\u0103, Paul Pop este antreprenor \u015fi a avut \u00een 2014 afaceri de 117 milioane de euro. Anul trecut, Rottco Consult a v\u00e2ndut 100.000 de tone de carburant, din care 80% au fost motorin\u0103, iar cota sa de pia\u0163\u0103 a fost de 1,5% din pia\u0163a de distribu\u0163ie de carburan\u0163i. Pop este de profesie inginer chimist; a terminat facultatea \u00een 1992 \u015fi s-a angajat la Rafo, de unde a plecat la Lukoil, la mijlocul anilor \u201890, c\u00e2nd compania ruseasc\u0103 a venit \u00een Rom\u00e2nia \u015fi l-a recrutat ca director de strategie \u015fi import-export. Dup\u0103 ce a lucrat acolo doi ani, a mai petrecut un an la Romoil \u015fi \u00een 2000 s-a mutat la Rompetrol, unde a \u00eenceput de la zero constrcu\u0163ia unei sta\u0163ii de retail. \u201eEram 10 oameni c\u00e2nd am \u00eenceput la Rompetrol Downstream \u015fi c\u00e2nd am plecat erau 1.500. Era un business de 200.000 de euro \u015fi c\u00e2nd am plecat se rulau 1,5 miliarde. \u015ei-a dat demisia \u00een decembrie 2006 de la Rompetrol \u015fi a fost consultant timp de doi ani pentru o companie petrolier\u0103, apoi a \u00eenfiin\u0163at Rottco. \u201eTot ce am f\u0103cut eu p\u00e2n\u0103 acum au fost start-up-uri. La Lukoil, la Romoil, la Rompetrol, peste tot am lucrat \u00eentr-o companie de la zero sau aproape de la zero. A\u015fa c\u0103 la Rottco am f\u0103cut, din nou, ce \u015ftiam eu mai bine. Rottco vinde carburan\u0163i exclusiv wholesale c\u0103tre transportatori, sta\u0163ii particulare, agricultori sau distribuitori locali, pe o pia\u0163\u0103 \u00een care mai activeaz\u0103 at\u00e2t rafin\u0103riile, c\u00e2t \u015fi al\u0163i juc\u0103tori independen\u0163i al c\u0103ror lider de pia\u0163\u0103 este Oscar Downstream, dar \u015fi companii precum Planoil Industries, Comision Trade, dar \u015fi Unicom Holding.<\/p>\n \nTot specialist \u00een start-up-uri se descrie \u015fi Ali Ergun Ergen, managerul de origine turc\u0103 venit \u00een Rom\u00e2nia la \u00eenceputul anilor 2000. De numele lui Ergen se leag\u0103 dezvoltarea primelor centre comerciale din \u0163ar\u0103, Bucure\u015fti Mall \u015fi Plaza Rom\u00e2nia. Ali Ergun Ergen a fost implicat \u00eens\u0103 \u015fi \u00een alt start-up, deschiderea B\u0103neasa Shopping City. Dup\u0103 lansarea B\u0103neasa Shopping City, Ergen s-a \u00eentors la Anchor, care se lansa puternic pe zona de birouri \u015fi se lupta cu o concuren\u0163\u0103 din ce \u00een ce mai agresiv\u0103 pe pia\u0163a centrelor comerciale moderne, motiv pentru care \u00eencepuse renovarea celor dou\u0103 malluri. La \u00eenceputul anului 2013, Ali Ergun Ergen a p\u0103r\u0103sit pentru a doua oar\u0103 Anchor Group, \u00eenainte de a-\u015fi vedea realizat proiectul pentru care s-a \u00eentors \u00een companie \u00een februarie 2012 – renovarea \u015fi relansarea centrelor comerciale Bucure\u015fti Mall \u015fi Plaza Rom\u00e2nia, proiecte \u00een valoare de 50 de milioane de euro. Dup\u0103 plecarea din corpora\u0163ie, Ali Ergun Ergen a \u00eenceput s\u0103 lucreze la fondarea propriei afaceri, cu activit\u0103\u0163i de consultan\u0163\u0103 \u00een imobiliare, TBE Solutions, \u00een urma unei investi\u0163ii ini\u0163iale de circa 100.000 de euro. Ali Ergun Ergen a lucrat \u00een 2014 la dou\u0103 proiecte mari: dezvoltarea centrului comercial Coresi din Bra\u015fov, unde grupul Immochan investe\u015fte circa 55 de milioane de euro, \u015fi un nou centru comercial \u00een zona Bucure\u015ftii Noi, Victoria City Lifestyle, pe fosta platform\u0103 Textila Dacia, construit prin intermediul companiei cu ac\u0163ionarii canadieni Benevo Capital. Pentru toate proiectele, serviciile de consultan\u0163\u0103 pornesc de la concept \u015fi merg p\u00e2n\u0103 la dezvoltare, \u00eenchiriere, management, departamentul financiar, servicii, departamentul tehnic, rela\u0163ia cu ancorele – chiria\u015fii principali, cum sunt retailerii alimentari, de bricolaj sau de mod\u0103.<\/p>\n \nAu mai \u00eendr\u0103znit \u015fi al\u0163i manageri s\u0103 lase corpora\u0163ia \u015fi strategia construit\u0103 \u00een echipe puternice de management pentru necunoscutele antreprenoriatului. Ionu\u0163 P\u0103tr\u0103h\u0103u, care a f\u0103cut parte din linia \u00eent\u00e2i de management a B\u0103ncii Transilvania, iar ulterior a condus Regina Maria, a intrat \u00een antreprenoriat \u00een dou\u0103 feluri: clasic, prin deschiderea unei re\u0163ele de restaurante tip steak-house, dar \u015fi \u00eentr-un mod mai pu\u0163in obi\u015fnuit pentru Rom\u00e2nia, prin fondarea Brain Institute (al\u0103turi de neurochirurgul Sergiu Stoica), o organiza\u0163ie non-profit care \u00ee\u015fi propune s\u0103 salveze o mie de vie\u0163i anual. To\u0163i managerii care au renun\u0163at la corpora\u0163ie pentru antreprenoriat par \u00eens\u0103 a avea o voce comun\u0103: cu to\u0163ii vorbesc despre primele greut\u0103\u0163i, despre dificultatea de a fi antreprenor \u00een Rom\u00e2nia \u015fi de a te lupta cu sistemul de taxe \u015fi de obliga\u0163ii impus de stat, dar niciunul dintre ei nu regret\u0103 plecarea din sistemul corporatist.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nTINERI MANAGERI, PRODUS DE EXPORT<\/p>\n \nC\u00c2ND BUSINESS MAGAZIN SCRIA \u00ceN PREMIER\u0102 DESPRE EI, AVEAU \u00ceN MEDIE 30 DE ANI \u015eI OCUPAU POZI\u0162II DE CONDUCERE \u00ceN BIROURILE LOCALE ALE MULTINA\u0162IONALELOR DIN BUCURE\u015eTI. \u015eEFII LOR DE LA HEADQUARTER LE-AU V\u0102ZUT POTEN\u0162IALUL \u015eI I-AU PUS S\u0102 \u00ceL CONFIRME \u015eI PE PIE\u0162E MATURE.<\/p>\n \nEU M\u0102 SIMT BINE \u00ceN ZONA CORPORATIST\u0102, M\u0102 SIMT CONFORTABIL CU SISTEMELE FUNC\u0162IONALE \u015eI VALIDATE \u00ceN TIMP, SUNT INSPIRAT \u00ceN CADRUL ORGANIZA\u0162IILOR DE ANVERGUR\u0102 INTERNA\u0162IONAL\u0102. Totu\u015fi nu exclud posibilitatea ca \u00eentr-o zi s\u0103 decid s\u0103\u2011mi folosesc experien\u0163a profesional\u0103 \u00eentr-un demers de tip antreprenorial. Dialogul purtat cu Petric\u0103 Ru\u0163\u0103, unul dintre tinerii manageri de top premia\u0163i de Business Magazin \u00een 2012, atunci manager regional de v\u00e2nz\u0103ri \u00een cadrul companiei Cisco Rom\u00e2nia, avea s\u0103 confirme parcursul s\u0103u profesional din mediul corporatist.<\/p>\n \nDup\u0103 un deceniu de munc\u0103 pentru compania IT, Ru\u0163\u0103 a acceptat s\u0103 se mute la New York \u015fi s\u0103 preia func\u0163ia de senior manager pentru tehnologia cloud, de unde conduce dezvoltarea \u015fi expansiunea serviciilor companiei pentru clien\u0163ii din Top 500 Fortune. Dup\u0103 cum spunea chiar el, \u00eei place ceea ce face \u015fi crede c\u0103 toate etapele carierei l-au ajutat \u00een noile provoc\u0103ri – pornind de la experien\u0163a \u015fi \u00een\u0163elegerea \u00een detaliu a aspectelor tehnice, acumulat\u0103 \u00een primii ani, continu\u00e2nd cu satisfac\u0163ia discu\u0163iilor individuale cu colegii s\u0103i pe care \u00eei sprijin\u0103, precum \u015fi experien\u0163a interac\u0163iunii zilnice cu clien\u0163ii ori partenerii de afaceri. \u201e\u00cen cariera fiec\u0103ruia dintre noi exist\u0103 momente mai dificile sau provoc\u0103ri – a\u015fa cum le numesc eu – f\u0103cute s\u0103 \u00ee\u0163i testeze limitele \u015fi s\u0103 te duc\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 zon\u0103 de dezvoltare a abilit\u0103\u0163ilor. O carier\u0103 f\u0103r\u0103 astfel de momente nu \u00ee\u0163i dezvolt\u0103 creativitatea, perserveren\u0163a, \u00een\u0163elegerea altor puncte de vedere \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, r\u0103bdarea. Uneori, am sim\u0163it c\u0103 \u00abun ceva\u00bb nu merge \u00een ritmul pe care mi-l doream, c\u0103 solu\u0163ia g\u0103sit\u0103 a fost \u00abd\u0103r\u00e2mat\u0103\u00bb \u00een ultimul moment de o situa\u0163ie total neprev\u0103zut\u0103. Toate acestea sunt lucruri pe care le \u00eent\u00e2lne\u015fte oricine \u00een carier\u0103, \u00eens\u0103 fiecare le escaladeaz\u0103 sau le confrunt\u0103 \u00een felul s\u0103u\u201d.<\/p>\n \nTot dup\u0103 zece ani de carier\u0103 avea s\u0103 plece din Rom\u00e2nia \u015fi Theodor Alexandrescu, 44 ani, executivul care a condus opera\u0163iunile Metropolitan Life din anul 2005. Alexandrescu a fost numit CEO al Metropolitan Life Golf, cu sediul \u00een Dubai, reprezent\u00e2nd cinci \u0163\u0103ri: Kuweit, Qatar, Bahrein, Oman \u015fi Emiratele Arabe Unite. Cariera sa la Metropolitan Life a \u00eenceput \u00een anul 1999, c\u00e2nd s-a al\u0103turat echipei \u00een func\u0163ia de sales manager, continu\u00e2nd cu pozi\u0163ii \u00een diferite arii, ca chief marketing officer \u015fi deputy chief executive officer. \u00cen timpul carierei sale la Metropolitan Life, Theodor Alexandrescu a pus bazele companiei de pensii private \u00een 2007, a dezvoltat \u015fi a condus Metropolitan Life \u00een pozi\u0163ii de top \u00een pia\u0163a din Rom\u00e2nia \u015fi a construit o echip\u0103 puternic\u0103 de profesioni\u015fti \u015fi talente. Una dintre realiz\u0103rile majore recente din timpul mandatului s\u0103u a fost integrarea fostei companii Aviva, achizi\u0163ionat\u0103 \u00een 2012.<\/p>\n \nTheodor Alexandrescu a traversat \u00een pozi\u0163ia de CEO \u015fi criza din 2008 care a coincis cu salvarea de c\u0103tre statul american a grupului AIG, cel care a prilejuit faimoasa expresie \u201etoo big to fail\u201d. La 16 septembrie, guvernul SUA a salvat AIG cu o injec\u0163ie de capital de 85 miliarde de dolari. Alexandrescu m\u0103rturise\u015fte c\u0103 momentul cel mai greu a fost c\u00e2nd la sediul AIG Life au venit televiziunile, au \u00eenceput s\u0103 sune clien\u0163ii, partenerii, cei de la Comisia de Supraveghere a Asigur\u0103rilor, angaja\u0163ii, dornici s\u0103 afle ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu grupul AIG. \u201cAm creat atunci o celul\u0103 de criz\u0103. Ce era important de comunicat era c\u0103 noi eram independen\u0163i financiar fa\u0163\u0103 de grupul-mam\u0103 \u015fi c\u0103 eram profitabili. AIG a l\u0103sat an de an profitul aici \u015fi noi l-am reinvestit, astfel \u00eenc\u00e2t ne puteam sus\u0163ine singuri \u015fi puteam continua businessul. Problema atunci pe pie\u0163e a fost de lichiditate, or, dac\u0103 am fi fost o companie cu pierderi am fi avut mari probleme, pentru c\u0103 o companie are nevoie de capital ca s\u0103 poat\u0103 vinde asigur\u0103ri.\u201d<\/p>\n \nDe departe cea mai abrupt\u0103 traiectorie a avut-o C\u0103lin Dr\u0103gan, t\u00e2n\u0103rul manager prezentat \u00een prima edi\u0163ie a proiectului 100 Tineri Manageri de Top, din 2006, c\u00e2nd ocupa func\u0163ia de director general al CCHBC Rom\u00e2nia. Dr\u0103gan a fost numit \u00een urm\u0103 cu aproape trei ani representative director, president \u015fi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ), o companie format\u0103 dup\u0103 unirea a patru \u00eembuteliatori din partea de est a Japoniei, Coca-Cola Central Japan, Mikuni Coca-Cola Bottling, Tokyo Coca-Cola Bottling \u015fi Tone Coca-Cola Bottling. Compania este \u00een acest moment cel mai mare \u00eembuteliator din \u0163ar\u0103 \u015fi al cincilea la nivel mondial, \u00een func\u0163ie de venituri. Previziunile pentru anul trecut se refer\u0103 la o cifr\u0103 de afaceri de aproape 4 miliarde de euro; spre compara\u0163ie, pia\u0163a b\u0103uturilor r\u0103coritoare din Rom\u00e2nia este evaluat\u0103 la un miliard de euro. Dr\u0103gan este, astfel, cel mai puternic manager rom\u00e2n din \u00eentreaga lume. \u00cen opinia lui, leadershipul, respectiv capacitatea de a conduce, este educabil, cu toate c\u0103 literatura de specialitate abund\u0103 \u00een teorii conform c\u0103rora leadershipul este o calitate \u00eenn\u0103scut\u0103. Activitatea unui lider sau manager acoper\u0103 o larg\u0103 arie de responsabilit\u0103\u0163i, \u00eens\u0103 \u00een principal se ocup\u0103 de procese, tehnologie \u015fi oameni. \u201eCred c\u0103 este relativ u\u015for s\u0103 dob\u00e2ndim reale calit\u0103\u0163i \u00een zona coordon\u0103rii proceselor \u015fi respectiv a tehnologiei.<\/p>\n \nDin experien\u0163a mea, capitolul la care foarte mul\u0163i manageri e\u015fueaz\u0103 este coordonarea \u015fi dezvoltarea resurselor umane, spunea anterior C\u0103lin Dr\u0103gan pentru Business Magazin. A\u015fa-zisa \u201dinteligen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103\u201d este cea care ajut\u0103 un lider s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul s\u0103u, \u00eei permite s\u0103 se adapteze \u00een diferite medii \u015fi culturi \u015fi implicit s\u0103 livreze rezultate \u00een afacere. Pe de alt\u0103 parte, C\u0103lin Dr\u0103gan nu crede c\u0103 managerii rom\u00e2ni sunt foarte diferi\u0163i de cei de alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i. \u201eSuntem tot at\u00e2t de buni pe c\u00e2t de mult decidem s\u0103 investim \u00een propria dezvoltare \u015fi nu sunt pu\u0163ini cei care fac asta. O dovad\u0103, subliniaz\u0103 el, este faptul c\u0103 exist\u0103 mul\u0163i rom\u00e2ni \u00een pozi\u0163ii importante peste tot \u00een lume. \u201eAm observat \u00eens\u0103 c\u0103 persoanele care provin din \u0163\u0103ri \u00een curs de dezvoltare (de exemplu Europa Central\u0103 \u015fi de Est, sud-estul Asiei) sunt mult mai determinate \u00een orice \u00eentreprind. Probabil din cauza faptului c\u0103 oportunit\u0103\u0163ile de cre\u015ftere sunt mult mai mari comparativ cu cele din \u0163\u0103rile dezvoltate \u015fi implicit disponibilitatea pentru efort este semnificativ crescut\u0103. Or, pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103 a sesizat aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 \u015fi \u201ecu siguran\u0163\u0103, dac\u0103 ve\u0163i c\u0103l\u0103tori \u00een marile centre financiare \u015fi de afaceri din lume (New York, Londra, Hong Kong, Singapore sau Tokio), ve\u0163i fi impresiona\u0163i de num\u0103rul relativ mare de manageri provenind din aceste zone\u201d.<\/p>\n <\/p>\n \nDe fapt, C\u0103lin Dr\u0103gan s-a considerat \u00eentotdeauna \u201eambasador sau \u201ereprezentant al \u0163\u0103rii oriunde a muncit sau a c\u0103l\u0103torit. \u201e\u00cens\u0103 vreau s\u0103 fiu foarte explicit \u015fi s\u0103 spun c\u0103 nu am f\u0103cut \u015fi nu o s\u0103 fac asta prin prisma pozi\u0163iei \u00een ierarhia de business, ci pur \u015fi simplu prin comportament. Cred cu fermitate c\u0103 \u00abcei \u015fapte ani de acas\u0103\u00bb aplica\u0163i de fiecare dintre noi atunci c\u00e2nd c\u0103l\u0103torim \u00een str\u0103in\u0103tate sunt cea mai bun\u0103 dovad\u0103 de patriotism \u015fi cel mai elegant lobby pe care \u00eel putem face pentru \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n \n\u201eCred c\u0103 orice rom\u00e2n aflat peste hotare se simte \u00abambasadorul\u00bb \u0163\u0103rii. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, sunt foarte m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia e \u0163ara mea natal\u0103 \u015fi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cuno\u015ftin\u0163\u0103 aici, \u00een Ungaria. M\u0103 bucur\u0103, m\u0103 onoreaz\u0103, dar m\u0103 \u015fi responsabilizeaz\u0103 faptul c\u0103 pot fi un ambasador al Rom\u00e2niei. Din acest motiv, sunt mereu preocupat\u0103 ca rezultatele mele profesionale s\u0103 fie remarcabile, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se r\u0103sfr\u00e2ng\u0103 \u015fi asupra imaginii Rom\u00e2niei, respectiv a tinerilor cu poten\u0163ial, pentru ca ei s\u0103 fie aprecia\u0163i peste hotare\u201d, spune \u015fi Cornelia Coman, director general, ING Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103 \u015fi Pensii Ungaria. Coman ap\u0103rea la 31 de ani \u00een edi\u0163ia din 2006 a 100 Tineri Manageri de Top, c\u00e2nd ocupa func\u0163ia de director de actuariat \u015fi management al investi\u0163iilor \u00een cadrul ING Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103. Pe termen mediu Cornelia Coman \u00ee\u015fi propunea s\u0103 c\u00e2\u015ftige experien\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u00een cadrul grupului ING \u015fi s\u0103 se orienteze c\u0103tre o carier\u0103 de business development, iar peste zece spera s\u0103 fie CEO al unei multina\u0163ionale de servicii financiare din Rom\u00e2nia. Visul i s-a \u00eemplinit \u00een 2008, c\u00e2nd a preluat conducerea filialei din Rom\u00e2nia, iar patru ani mai t\u00e2rziu era deta\u015fat\u0103 la Budapesta s\u0103 conduc\u0103 subsidiara maghiar\u0103.<\/p>\n \n\u201ePe termen lung, \u00eemi doresc s\u0103 ocup diferite func\u0163ii \u00een filialele Daimler din alte \u0163\u0103ri, s\u0103 acumulez experien\u0163\u0103 \u015fi \u00een alte arii de activitate, ca s\u0103 \u00eemi pot \u00eemplini visul de a prelua conducerea companiei locale.\u201c Asta spunea, \u00een 2013, Ioana Lemnaru, unul dintre pariurile c\u00e2\u015ftig\u0103toare ale revistei Business Magazin, prezentat\u0103 \u00eenc\u0103 de acum patru ani \u00een Tineri Manageri de Top, pe c\u00e2nd conducea divizia de vanuri a Mercedes-Benz Rom\u00e2nia, cea care comercializeaz\u0103 utilitarele cu greutate mai mic\u0103 de 3,5 tone. Dup\u0103 doar un an, Ioana Lemnaru avea s\u0103 ob\u0163in\u0103 promovarea mult r\u00e2vnit\u0103, prelu\u00e2nd pozi\u0163ia de senior manager al Mercedes-Benz Cars \u00een cadrul grupului Daimler, \u00een departamentul de market management pentru Europa Central\u0103 \u015fi de Est \u015fi Asia Central\u0103. Ea coordoneaz\u0103 acum, de la Stuttgart, v\u00e2nz\u0103rile m\u0103rcilor Mercedes-Benz \u015fi smart \u00een aceste regiuni \u015fi monitorizeaz\u0103 indicatorii de performan\u0163\u0103. Vodafone a recrutat-o din Rom\u00e2nia \u015fi pe M\u0103d\u0103lina Suceveanu, fostul CTO al Orange Rom\u00e2nia, cea care a devenit din ianuarie 2014 CTO al Vodafone \u00een Irlanda. Suceveanu face parte din a \u015faptea promo\u0163ie a 100 Tineri Manageri de Top, din mai 2012. Ea a coordonat \u00eentreaga dezvoltare tehnologic\u0103 a Orange pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia. Ca absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Electronic\u0103 \u015fi Telecomunica\u0163ii, se poate spune c\u0103 M\u0103d\u0103lina Suceveanu s-a preg\u0103tit \u00eenc\u0103 din \u015fcoal\u0103 pentru domeniul \u00een care lucreaz\u0103 acum.<\/p>\n \nA intrat \u00een industria telecomunica\u0163iilor \u00een anul 1997, ca expert \u00een planificare de re\u0163ea la MobilRom. \u201eNatura jobului meu a determinat o colaborare preponderent\u0103 cu colegi \u015fi parteneri, mai mult dec\u00e2t cu femei. De aici, experien\u0163a mi-a demonstrat de fiecare dat\u0103 c\u0103 ceea ce ajut\u0103 \u00een business cu adev\u0103rat depinde de valoarea profesional\u0103 a fiec\u0103ruia, de valorile personale, de educa\u0163ia de acas\u0103 \u015fi foarte pu\u0163in de gen\u201c, spunea Suceveanu.<\/p>\n \nMonica Iavorschi, managerul care a transformat brandul de frigidere Arctic \u00eentr-unul de electrocasnice, a fost promovat\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2014 ca director de marketing \u015fi opera\u0163iuni al grupului Ar\u00e7elik, proprietarul Arctic. Iavorschi ap\u0103rea \u00een 100 Tineri Manageri de Top la 34 de ani, ca director de marketing \u015fi v\u00e2nz\u0103ri al Arctic G\u0103e\u015fti. Ulterior, avea s\u0103 devin\u0103 CEO al companiei. \u201eDatoria fiec\u0103rui manager este s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 punctele forte \u015fi s\u0103-\u015fi dezvolte capitolele la care are de \u00eenv\u0103\u0163at. Aproape orice se \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi orice abilitate \u0163i-o po\u0163i c\u00e2\u015ftiga dac\u0103 vrei \u015fi dac\u0103 munce\u015fti pentru asta\u201c, spunea Iavorschi \u00een catalogul 100 cei mai admira\u0163i CEO din Rom\u00e2nia, unde \u00een 2014 s-a clasat \u00eentre primii zece.<\/p>\n \n\u00cen Rusia a ajuns Adina Pascu, executivul prezentat \u00een 2012 \u00een proiectul Business Magazin, pe vremea c\u00e2nd conducea fabrica Detergen\u0163i S.A. de la Timi\u015foara, companie de\u0163inut\u0103 de gigantul din domeniul bunurilor de larg consum Procter & Gamble. La 42 de ani, Pascu primea \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 propunerea de a l\u0103sa conducerea fabricii din Banat pentru a deveni director general al celei mai mari fabrici din Europa a P&G, cu afaceri anuale de c\u00e2teva sute de milioane de euro, aflat\u0103 tocmai \u00een Novomoskovsk, Rusia, devenind prima femeie director al unit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie situate la sud de Moscova. Tinerii manageri pe care a pariat Business Magazin \u00een cei peste zece ani de existen\u0163\u0103 au confirmat, dincolo de rezultatele ob\u0163inute pe pia\u0163a local\u0103, c\u0103 pot face performan\u0163\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel. Parcursurile interna\u0163ionale reprezint\u0103 o experien\u0163\u0103 pe care \u015fi-au dorit-o \u00een planul personal de carier\u0103 \u015fi to\u0163i au confirmat \u00eencrederea acordat\u0103 de ac\u0163ionari \u015fi recunoscut\u0103 de-a lungul timpului \u00een proiectul 100 Manageri de Top. To\u0163i vor s\u0103 revin\u0103 c\u00e2ndva \u00een Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103 contribuie la dezvoltarea societ\u0103\u0163ii, miz\u00e2nd pe cuno\u015ftin\u0163ele dob\u00e2ndite la mii de kilometri de \u0163ar\u0103.<\/p>\n <\/p>\n \nCEI CARE AU F\u0102CUT PASUL \u00ceNAPOI<\/p>\n \nINEVITABIL, \u00ceN 10 ANI \u015eI 1.000 DE TINERI DE TOP APAR \u015eI O SUM\u0102 DE OAMENI CARE AU INTRAT \u00ceN CEEA CE SE NUME\u015eTE CON DE UMBR\u0102, CEI CARE FIE AU IE\u015eIT DIN AFACERI, PREFER\u00c2ND POLITICA SAU ZONA SOCIAL\u0102, FIE AU PREFERAT S\u0102 RENUN\u0162E LA DIMENSIUNEA PUBLIC\u0102 A OMULUI DE AFACERI, RETR\u0102G\u00c2NDU-SE \u00ceN CEEA CE SE CHEAM\u0102 \u201cCON DE UMBR\u0102\u201d, FIE CEI CARE AU P\u0102R\u0102SIT BUSINESSUL DIN CAUZA JOCULUI ECONOMIC, A CRIZEI SAU A LIPSEI DE INSPIRA\u0162IE. SUNT \u015eI ACE\u015eTIA PA\u015eI CUMVA FIRE\u015eTI, DETERMINA\u0162I DE ALEGERILE PE CARE ORICINE LA FACE \u00ceN VIA\u0162\u0102, PA\u015eI CARE DAU O DIMENSIUNE UMAN\u0102 LUMII AFACERILOR \u201cUNDER 40\u201d.<\/p>\n \n\u00ceN CULTURA ECONOMIC\u0102 ROM\u00c2NEASC\u0102 E\u015eECUL SAU GRE\u015eEALA SUNT SUBIECTE TABU; OAMENILOR NU LE PLACE S\u0102 ADMIT\u0102 C\u0102 AU COMIS ERORI, C\u0102 AU INTERPRETAT LUCRURI GRE\u015eIT, C\u0102 AU LUAT LA UN MOMENT DAT SAU ALTUL O DECIZIE NU TOCMAI POTRIVIT\u0102, C\u0102 NU AU INTUIT DIN VREME TENDIN\u0162ELE PIE\u0162EI SAU C\u0102 NU AU AC\u0162IONAT LA MOMENTUL POTRIVIT. \n \nCOMUNICARE. \u00cen acela\u015fi catalog din 2008 a ap\u0103rut \u015fi Florin Panea, proprietarul Leonardo, cea mai mare re\u0163ea de magazine de pantofi din \u0163ar\u0103 la acel moment. Re\u0163eaua avea 146 de magazine \u00een Rom\u00e2nia, 55 \u00een Ungaria, dou\u0103 \u00een Bulgaria \u015fi unul \u00een Republica Moldova, realiza o cifr\u0103 de afaceri de peste 140 de milioane de euro \u015fi un profit de 4 milioane de euro, \u015fi avea 3000 de angaja\u0163i. Panea \u00eencepuse, la fel ca mul\u0163i rom\u00e2ni, imediat dup\u0103 Revolu\u0163ie, c\u0103r\u00e2nd marf\u0103 cu saco\u015fa la Budapesta la fiecare sf\u00e2r\u015fit de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. A \u00eenfiin\u0163at Leonardo \u00een 1994 \u00eempreun\u0103 cu Dan Pavel, care a ie\u015fit din afacere \u00een 2004. Re\u0163eaua a r\u0103mas liderul pie\u0163ei de profil de la \u00eenfiin\u0163are p\u00e2n\u0103 \u00een 2013, c\u00e2nd locul s\u0103u a fost luat de Deichmann.<\/p>\n \nOdat\u0103 cu venirea crizei \u015fi cu intrarea pe pia\u0163a local\u0103 a retailerilor str\u0103ini, businessul Leonardo s-a confruntat cu o pierdere constant\u0103 de teren. \u00cen a doua parte a anului 2009 Leonardo SRL a intrat \u00een insolven\u0163\u0103 cu datorii totale de 100 milioane de euro, iar apoi a intrat \u00eentr-un proces de reorganizare ce urma s\u0103 dureze trei ani. Dup\u0103 circa patru ani \u015fi jum\u0103tate \u00eens\u0103, compania a intrat \u00een faliment. Anali\u015ftii spun c\u0103 \u00een cazul Leonardo a fost vorba de un anume model de investi\u0163ie, dar \u015fi de dimensiunea public\u0103 a companiei: \u00een timp de Deichmann a investit \u00een comunicare pe toate mediile, Leonardo a fost o prezen\u0163\u0103, eufemistic vorbind, discret\u0103. Iar aceasta este o lec\u0163ie pe care ar trebui s\u0103 o \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 o \u0163in\u0103 minte mul\u0163i antreprenori locali, care prefer\u0103 s\u0103 fie prezen\u0163e la fel de discrete ca Panea.<\/p>\n \nCONTROL. Cu doi ani \u00eenaintea lui Panea \u015fi \u015eoloman, \u00een prima edi\u0163ie a catalogului Tineri Manageri de Top ap\u0103reau so\u0163ii Alina \u015fi Cristian Fughin\u0103, director general, respectiv pre\u015fedinte al companiei K-Tech Ultra Pro, la acea vreme al doilea lan\u0163 de distribu\u0163ie IT din Rom\u00e2nia, dup\u0103 Flamingo. Cifrele erau impresionante: 82 de magazine \u00een martie 2006, 850 de angaja\u0163i, cifr\u0103 de afaceri 80 de milioane de dolari \u00een 2005 \u015fi aproape 100 de milioane de dolari \u00een 2006. Dar \u00een mai 2009 o copert\u0103 a BUSINESS Magazin afi\u015fa un titlu scurt: Ultra Faliment, iar cifrele se schimbaser\u0103: datorii neachitate la b\u0103nci \u015fi furnizori de 15 milioane de euro, circa 150 de angaja\u0163i care mai lucrau \u00een circa 20 de magazine func\u0163ionale. Cu totul imaginea unei companii \u00een deriv\u0103, care se lupta pentru supravie\u0163uire. Nu a supravie\u0163uit, pentru c\u0103 \u00een vara anului 2010 K Tech Ultra Pro a intrat \u00een faliment, cu datorii de 28 de milioane de euro la 114 creditori. Activitatea so\u0163ilor Fughin\u0103 \u015fi a apropia\u0163ilor lor a intrat \u00een vizorul DIICOT, \u00eentr-un dosar privind falimentarea controlat\u0103 a companiei.<\/p>\n \nGOLDEN BOY. Pe coperta revistei num\u0103rul 16 din 2007 (25 aprilie \u2013 1 mai) z\u00e2mbesc patru tineri, iar titlul este \u201eNi\u015fte b\u0103ie\u0163i de aur. Sunt trei corporati\u015fti \u015fi un antreprenor, reprezentativi pentru noua genera\u0163ie de tineri prezen\u0163i \u00een catalogul acelui an. Antreprenorul se nume\u015fte Tudor Dragomir Niculescu \u015fi era proprietar al lan\u0163ului de cafenele Turabo. Avea 27 de ani \u015fi conducea o companie cu cifra de afaceri de 5 milioane de dolari \u00een 2006 \u015fi care trebuia s\u0103 se dubleze \u00een 2007. Niculescu deschisese prima cafenea cu 250.000 de euro, \u00eempreun\u0103 cu doi parteneri, care s-au retras dup\u0103 c\u00e2teva luni. Antreprenorul a deschis alte nou\u0103 cafenele, din care trei \u00een parteneriat cu BCR. \u00cen 2008, ultimul an de boom economic, Turabo num\u0103ra circa 50 de cafenele \u015fi afaceri de 15 milioane de euro. Dar, cum criza a afectat puternic sectorul horeca, la sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie 2011 Tribunalul Bucure\u015fti a admis cererea dispun\u00e2nd deschiderea procedurii insolven\u0163ei pentru firma Turabo Business Corporation.<\/p>\n <\/p>\n \nUlterior, mai multe companii au solicitat insolven\u0163a companiilor din grupul Turabo. \u00cen decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit, iar m\u0103rcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom \u015fi Turabo Society Club au fost scoase la licita\u0163ie. \u00cen 2012, Tudor Niculescu vorbea \u00een pres\u0103 despre afaceri pe care vrea s\u0103 le deschid\u0103 \u00een Orientul Mijlociu, variante pe care le avea \u00een calcul \u015fi \u00een anii de dinainte de criz\u0103. E\u015fecul Turabo nu este sf\u00e2r\u015fitul pentru antreprenorul Niculescu, care \u00eempreun\u0103 cu doi parteneri de afaceri \u015fi-a reluat discret activitatea \u015fi a deschis Barletto (fostul Turabo Society Club). Barletto are trei s\u0103li de evenimente, club \u015fi piscin\u0103 pe malul lacului Tei.<\/p>\n \nSPORT NA\u0162IONAL. \u00cen iunie 2009 ap\u0103rea \u00een Ziarul Financiar un articol \u00een care Radu Tudorache, care controla \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u distribuitorul de medicamente Montero \u015fi re\u0163eaua de farmacii Remedio, vorbea despre ceea ce numea noul sport na\u0163ional, \u201ecererile de insolven\u0163\u0103. \u201eCererea de insolven\u0163\u0103 a devenit sportul na\u0163ional preferat pentru recuperarea crean\u0163elor, \u00een Rom\u00e2nia. Creditorii nu cred c\u0103 realizeaz\u0103 c\u0103 \u00een momentul \u00een care o firm\u0103 este \u00een insolven\u0163\u0103 \u015fi se accept\u0103 un plan de reorganizare devine mult mai greu s\u0103-\u015fi recupereze banii, spunea Tudorache. Omul de afaceri a precizat c\u0103 distribuitorul de medicamente avusese zece cereri de insolven\u0163\u0103 din partea unor furnizori, iar mare parte dintre acestea au fost stinse prin plat\u0103.<\/p>\n \nRadu Tudorache fusese un favorit al sor\u0163ii p\u00e2n\u0103 atunci: participa la emisiuni de televiziune \u00een calitate de business angel \u015fi, conform datelor din catalogul tinerilor manageri din 2009, ap\u0103rut la \u00eenceputul lunii mai, Newarch Investments, vehiculul de investi\u0163ii prin care familia Tudorache \u00ee\u015fi controla afacerile, \u00eenregistrase o cifr\u0103 de afaceri de 150 de milioane de euro \u00een 2008, realiza un profit net de 7,5 milioane de euro \u015fi avea 1.600 de angaja\u0163i. Familia Tudorache era una cu state vechi \u00een afaceri, pentru c\u0103 \u00een anii \u201920 f\u0103cuse trecerea de la statutul de agricultori la cel de antreprenori, fabrican\u0163i de utilaje pentru mor\u0103rit. Lan\u0163ul de farmacii Remedio fusese pornit de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, la \u00eenceputul anilor \u201990.<\/p>\n \n\u00cen februarie 2010 Montero intra \u00een insolven\u0163\u0103, cu datorii totale de 50 de milioane de euro. \u00cen iulie 2010 volumul de activitate al companiei sc\u0103dea la 15% din nivelul anului 2008 \u015fi mai avea c\u00e2teva zeci de angaja\u0163i. La alte dimensiuni, activitatea lui Radu Tudorache continu\u0103, dar antreprenorul nu mai este o prezen\u0163\u0103 constant\u0103 \u00een via\u0163a public\u0103, prefer\u00e2nd blogul pentru a comunica. Nu foarte des, cea mai recent\u0103 postare este din octombrie 2014.<\/p>\n \nMO\u015eIERUL. Am enumerat p\u00e2n\u0103 acum experien\u0163e antreprenoriale, dar au existat \u015fi corporati\u015fti care au f\u0103cut pasul \u00eenapoi. Mihai Ghyka, ap\u0103rut \u00een edi\u0163ia 2006 a catalogului, este un personaj charismatic \u015fi a fost un r\u0103sf\u0103\u0163at al presei din acea perioad\u0103. Este descendent al lui Grigore Ghica, ultimul domnitor al Moldovei, a fost emigrant \u00een Canada \u015fi s-a \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 \u00een 1996. Dar \u00een carier\u0103 l-a caracterizat o anume inconstan\u0163\u0103: a lucrat la Bergenbier ca director general \u00een dou\u0103 perioade diferite (2006 – 2008 \u015fi 2010 – 2011) \u015fi a \u00eencercat domeniul consultan\u0163ei \u00een perioada sabatic\u0103 dintre 2008 \u015fi 2010, c\u00e2nd a activat pentru compania de profil The Network. Ulterior, a \u00eencercat s\u0103 schimbe industria \u015fi a acceptat func\u0163ia de director consumer business unit \u00een cadrul operatorului telecom Vodafone, dar a plecat de aici dup\u0103 un mandat mai scurt de doi ani. \u00cen prezent acord\u0103 \u015fi consultan\u0163\u0103, prin firma sa, dar se recomand\u0103 \u201emo\u015fier \u015fi se ocup\u0103 de conacul familiei de la Cote\u015fti, unde au loc evenimete culturale. Mihai Ghyka a vorbit \u015fi la varianta local\u0103 a cunoscutelor manifest\u0103ri TED, iar fotografiile din presa local\u0103 \u00eel afi\u015feaz\u0103 z\u00e2mbind \u00een pragul conacului care g\u0103zduie\u015fte manifest\u0103ri muzicale de elit\u0103, \u00een fa\u0163a unui public de elit\u0103. M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 de fapt \u00een cazul lui Mihai Ghyka pasul nu a fost \u00eenapoi, ci \u00een direc\u0163ia potrivit\u0103.<\/p>\n \nDOSARUL. Poate cel mai dramatic pas \u00eenapoi l-a f\u0103cut Alexandru Buc\u015f\u0103, care a ap\u0103rut \u00een prima edi\u0163ie a catalogului tinerilor, \u00een 2006, \u00een postura de director financiar al Rompetrol. Ulterior Buc\u015f\u0103 a devenit director la distribuitorul de gaze Gaz Sud. Buc\u015f\u0103 a venit \u00een Rompetrolul condus de Dinu Patriciu \u00een 1999 \u015fi a fost directorul economic al grupului consolidat, rezultat dup\u0103 cump\u0103rarea rafin\u0103riilor Vega \u015fi Petromidia \u015fi intrarea pe zona de benzin\u0103rii. Dup\u0103 preluarea Rompetrol de c\u0103tre KazMunayGas, Buc\u015f\u0103 a fost consultant al directorului general al companiei; a p\u0103r\u0103sit-o \u00een prim\u0103vara anului 2011, pentru Oltchim. Buc\u015f\u0103 a ocupat func\u0163ia de director general adjunct al combinatului pentru zona financiar\u0103, fiind la acea vreme unul dintre pu\u0163inii manageri de top care au trecut din zona privat\u0103 \u00een cea de stat. A plecat de la Oltchim \u00een noiembrie 2011, spre Gaz Sud. \u00cen toamna anului 2014 Buc\u015f\u0103 a fost condamnat la \u015fase ani de \u00eenchisoare cu executare \u00een ancheta legat\u0103 de listarea la Burs\u0103 a Petromidia, dosar \u00een care au fost condamnate alte 10 persoane, la un total de 46 de ani de \u00eenchisoare. Verdictul a fost de manipulare a pie\u0163ei de capital; ar mai trebui spus c\u0103 \u00een 2012 Tribunalul Bucure\u015fti achitase lotul Rompetrol \u015fi c\u0103 \u00een continuare destule aspecte ale cazului sunt neclare.<\/p>\n \nAPARTAMENT CU TREI CAMERE. Doru Bo\u015ftin\u0103 a f\u0103cut o figur\u0103 singular\u0103 \u00een lumea avoca\u0163ilor; a ap\u0103rut \u00een 2008 \u00een catalog, managing partener al unei entit\u0103\u0163i cu o cifr\u0103 de afaceri de 14,5 milioane de euro, la care lucrau 9 asocia\u0163i, 132 de avoca\u0163i \u015fi 20 de salaria\u0163i. Era realizarea unui t\u00e2n\u0103r care, intrat la facultate, visa s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een ora\u015ful natal, Alexandria, pe post de procuror \u015fi s\u0103 aib\u0103 apartament la bloc cu trei camere \u015fi o ma\u015fin\u0103. Era \u00eens\u0103 visul unui t\u00e2n\u0103r de dinainte de Revolu\u0163ie, iar Bo\u015ftin\u0103 a absolvit dup\u0103 momentul decembrie 1989. A\u015fa c\u0103 \u015fi-a deschis propriul cabinet de consultan\u0163\u0103, \u00eentr-o garsonier\u0103 din zona Pie\u0163ei Romane. 16 ani mai t\u00e2rziu, \u00een 2008, Bo\u015ftin\u0103 \u015fi Asocia\u0163ii era \u00een plin\u0103 expansiune, cu birouri \u00een Austria, Elve\u0163ia \u015fi Cipru, folosind principii corporatiste \u2013 avocatul adusese \u00een firma sa un director de v\u00e2nz\u0103ri de la Orange \u015fi un cost controller de la McDonald\u2019s.<\/p>\n \nDup\u0103 25 de ani de la \u00eenfiin\u0163are, casa de avocatur\u0103 \u201eBo\u015ftin\u0103 \u015fi Asocia\u0163ii preciza \u00eentr\u2011un comunicat de pres\u0103 datat mai 2015: \u201eCasa de avocatur\u0103 Bo\u015ftin\u0103 \u015fi Asocia\u0163ii dore\u015fte s\u0103 fac\u0103 urm\u0103toarele preciz\u0103ri: Colaboram cu autorit\u0103\u0163ile \u00een acest caz. Activitatea casei noastre de avocatur\u0103 nu este afectat\u0103. Dl. Doru Bo\u015ftin\u0103 nu mai este asociat \u00een cadrul casei noastre de avocatur\u0103, fiind suspendat din calitatea de avocat, membru al baroului Bucure\u015fti. Cum ancheta este la \u00eenceput, nu putem oferi detalii suplimentare \u015fi ne exprim\u0103m speran\u0163a c\u0103 lucrurile se vor l\u0103muri \u00een cele din urm\u0103. Ce se \u00eent\u00e2mplase? \u00centre momentul 2008 \u015fi 2015 au ap\u0103rut mai multe dosare: cel de evaziune fiscal\u0103 \u00een domeniul IT, cel de trafic de influen\u0163\u0103 \u015fi corup\u0163ie \u00een care a fost inculpat al\u0103turi de omul de afaceri Gruia Stoica sau ceea ce se nume\u015fte \u00een pres\u0103 Dosarul Microsoft. \nS-a asociat cu un alt bancher, Horia Pitulea, la r\u00e2ndul s\u0103u fost director la Citibank, angaj\u00e2ndu-se \u00een ceea ce multora li s-a p\u0103rut o adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103. Dar de ce tocmai cupru? Simu spune la acea vreme c\u0103 s-au orientat \u00een primul r\u00e2nd \u00eenspre unit\u0103\u0163i care puteau fi restructurate \u015fi care se vindeau la un pre\u0163 accesibil. Au urmat alte achizi\u0163ii (Elcond, Cepronef, Ipronef). \u201ePolitica noastr\u0103 de investi\u0163ii se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 nu lu\u0103m bani de la o firm\u0103 pentru a o finan\u0163a pe cealalt\u0103\u201c, explic\u0103 Simu – iar banii necesari pentru investi\u0163ii au venit din \u00eemprumuturi bancare. Pe l\u00e2ng\u0103 cupru, investitorii de la Cuprom au f\u0103cut \u015fi alte achizi\u0163ii, prin intermediul unor firme independente. Horia Simu \u015fi Horia Pitulea au controlat o bun\u0103 bucat\u0103 de timp aproape toat\u0103 industria de cupru din Rom\u00e2nia, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2008, c\u00e2nd Cuprom \u015fi-a declarat insolven\u0163a, \u00een urma unor pierderi semnificative cauzate de fluctua\u0163ii ale pre\u0163ului cuprului iar ulterior firma a intrat \u00een lichidare. Un dosar DIICOT privind activitatea Cuprom a fost recent redeschis, iar numele lui Simu s-a reg\u0103sit \u015fi pe lista \u201csamsarilor de dosare, cei care au \u00eencasat cele mai mari desp\u0103gubiri \u00een numerar \u015fi ac\u0163iuni la Fondul Proprietatea; el a \u00eencasat 466 de milioane de lei.<\/p>\n \nCe mai putem spune? Pasul \u00eenapoi este o constant\u0103 a businessului, iar gre\u015feala face parte din regula jocului; a\u015fa c\u0103 putem considera, lini\u015fti\u0163i, c\u0103 am scris \u015fi a\u0163i citit pove\u015ftile unor oameni care au avut curaj s\u0103 gre\u015feasc\u0103.<\/p>\n <\/p>\n \nV\u00e2nzare \u015fi ulterior dezvoltare a f\u0103cut la Ia\u015fi Gabriel Mardarasevici, care a dezvoltat \u00een anii 2000 proiectul Radix, v\u00e2ndut ulterior c\u0103tre Ness Technologies pentru 9,7 milioane de euro. Gabriel Mardarasevici a absolvit Institutul Politehnic Ia\u015fi, specializ\u00e2ndu-se \u00een inginerie electrotehnic\u0103, a urmat un curs de automatiz\u0103ri timp de un an \u00een Fran\u0163a, la Universit\u00e9 d’Angers, mai multe cursuri tehnice \u015fi de v\u00e2nz\u0103ri la companii precum Microsoft sau Hewlett-Packard \u015fi \u015fi-a luat doctoratul \u00een electrotehnic\u0103 la Universitatea Tehnic\u0103 Gh. Asachi din Ia\u015fi. La \u00eenceputul anilor \u201890 s-a angajat la Radix, unde instala tehnologie pentru clien\u0163i, iar \u00een 1996 a renun\u0163at la cariera de professor universitar, a cump\u0103rat ac\u0163iuni la firm\u0103 \u015fi a urmat o \u015fcoal\u0103 de business. Dup\u0103 2000 era deja ac\u0163ionar majoritar la Radix \u015fi, odat\u0103 cu explozia businessului, a primit mai multe oferte de achizi\u0163ie. Dup\u0103 v\u00e2nzarea Radix c\u0103tre Ness, nu s-a retras din business, ci a f\u0103cut afaceri noi dup\u0103 cum povestea studen\u0163ilor anul trecut: \u201e\u00cen 2009 am pornit dou\u0103 noi companii, una de IT \u015fi alta de tehnologii inginere\u015fti – automatiz\u0103ri industriale \u015fi automatiz\u0103ri ale cl\u0103dirilor. O a treia firm\u0103 se ocup\u0103 de programare.<\/p>\n \nAcum, dup\u0103 trei ani, am o cifr\u0103 de afaceri mai mare dec\u00e2t avea Radix c\u00e2nd am v\u00e2ndut-o \u015fi un num\u0103r mai mare de angaja\u0163i dec\u00e2t atunci. Cred c\u0103 de fapt cea mai mare satisfac\u0163ie a fost c\u0103 am putut s\u0103 construiesc o echip\u0103 foarte valoroas\u0103 pentru c\u0103 eu cred c\u0103 \u00eentr-un business cel mai important e omul\u201d, poveste\u015fte Mardarasevici, care consider\u0103 c\u0103 secretul pentru ca antreprenorii rom\u00e2ni s\u0103 aib\u0103 succes este s\u0103 \u00ee\u015fi duc\u0103 businessul dincolo de grani\u0163ele Rom\u00e2niei. \u201eEu nu m-am dus \u00een Germania sau Fran\u0163a, unde erau clien\u0163i care a\u015fteptau s\u0103 cumpere ieftin, ci m-am dus \u00een Albania, Bulgaria \u015fi Turcia, unde puteam s\u0103 fructific\u0103m mult mai bine oportunit\u0103\u0163ile. Deschiderea spre exterior trebuie s\u0103 fie o \u0163int\u0103 pentru tot mai mul\u0163i afaceri\u015fti. Doar a\u015fa pot cre\u015fte cu adev\u0103rat afacerile, iar Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u015ftie s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 inteligen\u0163a.<\/p>\n \n\u201e\u00cen studen\u0163ie, visam s\u0103 pot crea lucruri durabile, care s\u0103 influen\u0163eze pozitiv vie\u0163ile oamenilor\u201d, spunea \u00een 2008 Daniel Guzu, care s-a f\u0103cut inginer chimist din dorin\u0163a de a crea lucruri palpabile. A creat a\u015fadar vopsele, afacerea Guzuchim fiind dezvoltat\u0103 prin for\u0163e proprii p\u00e2n\u0103 \u00een 2005, c\u00e2nd a v\u00e2ndut o participa\u0163ie c\u0103tre Oresa Ventures pentru a putea continua cre\u015fterea businessului. \u00cen paralel, Guzu \u00eenfiin\u0163ase din 2004 \u015fi Bau Profil, specializat\u0103 \u00een produc\u0163ia de profile metalice \u015fi care ajunsese \u00een 2007 la afaceri de 10 milioane de euro. Dup\u0103 debutul crizei economice din 2008, Daniel Guzu s-a retras definitiv din Fabryo \u015fi s-a concentrat pe noul s\u0103u business, Duraziv. Pe l\u00e2ng\u0103 Duraziv, Daniel Guzu se ocup\u0103 de podgoria care produce vinurile Casa Panciu \u015fi cre\u015fte fructe eco pe care le vinde sub brandul \u201eAna are. Duraziv a \u00eencheiat 2014 cu un business de 80 de milioane de lei, \u00een cre\u015ftere cu 8% fa\u0163\u0103 de 2013, iar omul de afaceri spune c\u0103 afacerea este \u00een curs de consolidare. \u00cen ce prive\u015fte agricultura \u00eens\u0103, afacerea este \u00een curs de cre\u015ftere, deoarece a crescut mai ales cererea pentru fructe \u015fi pentru vinuri, iar produc\u0163ia organic\u0103 spre care tinde este din ce \u00een ce mai c\u0103utat\u0103.<\/p>\n \nOana Simon nu este (deocamdat\u0103) antreprenor \u00een serie, de\u015fi cariera sa ca angajat a fost scurt\u0103. A acumulat constant experien\u0163\u0103 \u00een antreprenoriat, de\u0163in\u00e2nd \u00een toate companiile \u00een care a lucrat ac\u0163iuni, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul s\u0103u. \u00cen 1995 a preluat func\u0163ia de manager \u00eentr-o societate ce de\u0163inea magazine de imprimate tipizate \u00een Bac\u0103u. \u00cen c\u00e2\u0163iva ani, compania s-a extins \u015fi a preluat o tipografie. \u201eP\u00e2n\u0103 \u00een 2005, c\u00e2nd am \u00eenceput construc\u0163ia unei fabrici de mase plastice, am lucrat \u00een domeniul papet\u0103riei \u015fi tipografiei \u015fi am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fac toate lucrurile de la zero. \u015etiam cum s\u0103 gestionez un business, care sunt lucrurile de care trebuie s\u0103 m\u0103 feresc, dar \u00eencercam s\u0103 descop\u0103r \u015fi domeniul \u00een care lucrez acum\u201d, poveste\u015fte Oana Novei, care conduce din 2007 Novei Medical din Bac\u0103u, un produc\u0103tor de dispozitive pentru analize medicale: cutii Petri (pentru analize de s\u00e2nge), cutii de \u00een\u0163ep\u0103toare (dispozitive \u00een care se str\u00e2ng de\u015feurile medicale), urocultoare \u015fi coprocultoare. Novei este singura companie din Rom\u00e2nia care face astfel de produse pe pia\u0163a local\u0103, cu material aprobate de UE, spune Oana Simon, care adaug\u0103 c\u0103 principalii clien\u0163i sunt clinicile \u015fi spitalele.<\/p>\n \nFirma se lupt\u0103 mai ales cu produsele din China, iar Oana Simon spune c\u0103 \u201eam vrut s\u0103-mi demonstrez c\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia se pot construi afaceri serioase \u00een domeniul produc\u0163iei de dispozitive medicale de orice tip \u015fi c\u0103 produc\u0103torii rom\u00e2ni pot s\u0103 c\u00e2\u015ftige o pozi\u0163ie important\u0103 \u00een aceast\u0103 pia\u0163\u0103, \u00een defavoarea produselor \u00abfabricate \u00een alte \u0163\u0103ri\u00bb \u00eentr-o manier\u0103 mai greu de verificat din punct de vedere calitativ\u201d. To\u0163i antreprenorii prezenta\u0163i \u00een Top 100 Tineri Managri de Top nici nu \u00ee\u015fi pun problema s\u0103 renun\u0163e la afacerile pe cont propriu pentru a deveni angaja\u0163i. Exemplele antreprenorilor care au v\u00e2ndut un business \u015fi au r\u0103mas la conducerea lui pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103 de un an sunt pu\u0163ine \u015fi confirm\u0103 regula c\u0103 antreprenoriatul este un microb care te \u00eencurajeaz\u0103 s\u0103 o iei mereu de la cap\u0103t.<\/p>\n <\/p>\n \nOMUL PRODUS<\/p>\n \nC\u00e2\u0163iva antreprenori rom\u00e2ni ap\u0103ru\u0163i \u00een paginile Top 100 tineri manageri de top au creat produse care au ajuns s\u0103 fie asociate \u00een mod automat cu aventura lor antreprenorial\u0103 \u015fi cu persoana lor. Brandurile \u015fi numele antreprenorilor ce le-au creat sunt ad\u00e2nc \u00eentip\u0103rite \u00een memoria colectiv\u0103 a economiei locale.<\/p>\n \nLIEN\u0162II CARE \u015eI-AU CUMP\u0102RAT UN CALCULATOR DE LA FLAMINGO COMPUTERS, \u00ceN ANII 2000, \u00ce\u015eI AMINTESC C\u0102 ERA COOL S\u0102 FACI O ACHIZI\u0162IE DE LA FLAMINGO. Principalul merit al lui Drago\u015f Cinc\u0103 este c\u0103 a r\u0103mas singurul dintre cei trei fondatori ai Flamingo Interna\u0163ional care a crezut \u00een poten\u0163ialul companiei, care a avut curajul s\u0103 aprobe mi\u015fc\u0103ri poten\u0163ial riscante pentru compania sa, precum listarea la burs\u0103 \u015fi achizi\u0163ia Flanco, motive pentru care numele s\u0103u a devenit sinonim cu Flamingo. Povestea de succes a antreprenorului era tipic\u0103 pentru un absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Electronic\u0103: cei mai mul\u0163i dintre ei tr\u0103iau pe principiul \u201eori facem o afacere, ori emigr\u0103m, iar el a r\u0103mas \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 fac\u0103 un business cu calculatoare.<\/p>\n \nNu avea bani, dar \u015ftia cum s\u0103 asambleze un calculator \u015fi mai ales cum s\u0103 \u00eel v\u00e2nd\u0103. A v\u00e2ndut primul calculator \u00een 1993, iar afacerea s-a dezvoltat continuu p\u00e2n\u0103 \u00een 2006, c\u00e2nd Cinc\u0103 a luat cea mai grea decizie la nivel de management. Dup\u0103 fuziunea Flanco-Flamingo, fondatorul Flamingo a trecut \u00een scaunul de CEO, asum\u00e2ndu-\u015fi rolul de a reduce schema de personal cu aproximativ 50%, renun\u0163\u00e2nd la aproximativ 1.000 de angaja\u0163i. Compania a \u00eenceput \u00een 2009 s\u0103 aib\u0103 dificult\u0103\u0163i la plata datoriilor din cauza crizei, iar Dan Adamescu, unul dintre cei mai boga\u0163i antreprenori locali, a preluat un pachet semnificativ de ac\u0163iuni, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 redreseze compania. Adamescu nu a reu\u015fit s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 cu principalii creditori, astfel c\u0103, \u00een decembrie 2009, compania a cerut intrarea \u00een insolven\u0163\u0103 a tuturor firmelor din grup. Dintre acestea, doar Flanco International, compania care opereaz\u0103 magazinele Flanco, a putut fi salvat\u0103, fiind preluat\u0103 \u00een 2010 de grupul Asesoft, de\u0163inut de oamenii de afaceri Iulian Stanciu \u015fi Sebastian Ghi\u0163\u0103.<\/p>\n \nDrago\u015f Cinc\u0103 a tr\u0103it ulterior, p\u00e2n\u0103 \u00een 2014, \u00een Anglia, iar la \u00eenceputul anului \u00een curs a anun\u0163at demararea noului s\u0103u proiect, de la Corbeanca, tot sub numele Flamingo: construie\u015fte pe un teren de 60 de hectare proiectul Flamingo Park de 150 de vile. Pe termen lung \u00eens\u0103, Cinc\u0103 are \u00een plan dezvoltarea a 1.000 de vile \u00een ceea ce el nume\u015fte un Beverly Hills al capitalei: \u201eDup\u0103 ce m-am l\u0103sat de calculatoare am c\u0103l\u0103torit foarte mult, iar \u015fapte ani am locuit \u00een Anglia. (…) Planurile de schimbare de domeniu au \u00eenceput din 2000, iar din 2001 p\u00e2n\u0103 \u00een 2003 am cump\u0103rat terenul \u00een vreo 500 de tranzac\u0163ii. Vrem s\u0103 construim \u00een acest an 40 de case, anul viitor 80, dar nu vom dezvolta speculativ, ci doar la cerere. \u00cen func\u0163ie de evolu\u0163ia pie\u0163ei vom continua dezvoltarea\u201d.<\/p>\n \nUn alt antreprenor al c\u0103rui nume a devenit sinonim cu brandurile create este Dan Ostahie, coleg de promo\u0163ie, dar \u015fi de pia\u0163\u0103, cu Drago\u015f Cinc\u0103. Strategia sa de dezvoltare a re\u0163elei Altex a fost \u00eens\u0103 cea care a rezistat pe pia\u0163a retailului IT, iar Altex a ajuns liderul acesteia. Ostahie a fost, vreme de 14 ani de la fondarea Altex (\u00een 1991) \u015fi proprietar, \u015fi pre\u015fedinte, \u015fi general manager. Anali\u015ftii \u015fi oamenii de business v\u0103d \u00een el nu doar un antreprenor \u015fi un manager de succes, c\u00e2t \u015fi un vizionar. Grupul condus de Ostahie a mers um\u0103r la um\u0103r cu ceilal\u0163i competitori de pe pia\u0163\u0103: Flanco \u015fi Domo, \u00eens\u0103 \u00een 2004 s-a produs declicul: v\u00e2nz\u0103rile Altex au explodat m\u0103rind astfel ecartul fa\u0163\u0103 de urm\u0103torii clasa\u0163i \u00een topul v\u00e2nz\u0103rilor de electronice \u015fi electrocasnice.<\/p>\n \n\u00cen ce a constat viziunea lui Ostahie? A pariat pe magazine cu suprafe\u0163e mari – electrocomplexurile Media Galaxy. Extinderea sa agresiv\u0103 s-a f\u0103cut prin credit bancar, iar e\u015fecul strategiei ar fi fost sinonim cu sf\u00e2r\u015fitul Altex. Acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat, iar \u00een 2005 compania ajunsese la o cifr\u0103 de afaceri de 275 de milioane de euro \u015fi la un profit net de 7,4 milioane. Odat\u0103 cu criza, strategia extinderii a fost fr\u00e2nat\u0103: Ostahie a redus num\u0103rul magazinelor, dar a mizat \u00een continuare pe formatul spa\u0163iilor mari, inspirat de modelul aplicat de marii comercian\u0163i din Europa de Vest, \u015fi a redus pe c\u00e2t posibil cheltuielile, a redus din num\u0103rul de angaja\u0163i \u015fi a restructurat portofoliul de produse, elimin\u00e2ndu-le pe cele neprofitabile. Altex \u015fi-a p\u0103strat locul de lider el pie\u0163ei de electro-IT, iar grupul pe care Ostahie l-a creat acum mai bine de dou\u0103 decenii va ajunge la afaceri de 300 de milioane de euro, prag atins ultima dat\u0103 \u00een 2008, potrivit unui interviu anterior acordat ZF.<\/p>\n \nCatalogul tinerilor manageri din 2007 scotea la iveal\u0103 un alt nume ce avea s\u0103 creasc\u0103 o dat\u0103 cu re\u0163eaua construit\u0103. \u00cenainte de MedLife, Mihai Marcu a f\u0103cut de toate, dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi spunea \u00eentr-un interviu acordat anterior \u00een Business Magazin: a avut o moar\u0103, o brut\u0103rie, un bar, a lucrat \u00een taximetrie \u015fi \u00een marochin\u0103rie. Dup\u0103 un drum de zece ani prin domeniul bancar, a preluat conducerea afacerii MedLife de la mama sa, medicul pediatru Mihaela Gabriela Cristescu, \u015fi a dus afacerea \u00een fruntea operatorilor de servicii medicale private din Rom\u00e2nia. \u00cen 2007, anul apari\u0163iei sale \u00een catalog, deschisese primul spital Life Memorial Hospital, din re\u0163eaua pe care urma s\u0103 o dezvolte: spitale \u015fi clinici private cu 40-50 de paturi \u00een cinci ora\u015fe din \u0163ar\u0103: Constan\u0163a, Timi\u015foara, Bra\u015fov, Ia\u015fi \u015fi Cluj-Napoca, cu o valoare total\u0103 a investi\u0163iilor programate de peste 25 de milioane de dolari. A respectat strategia anun\u0163at\u0103 atunci, iar, la \u00eenceputul acestui an, a deschis al patrulea spital din Bucure\u015fti, MedLife Titan, \u00een urma unei investi\u0163ii de 1,4 milioane de euro. Marcu conduce \u00een prezent cel mai mare juc\u0103tor de pe pia\u0163a privat\u0103 de servicii medicale, cu nou\u0103 spitale \u015fi cu venituri de 80 de milioane de euro. \u00cen total, \u00een cele nou\u0103 spitale, MedLife are 23 de s\u0103li de opera\u0163ie \u015fi 610 paturi. \u00cen spitalele din re\u0163eaua Medlife au fost realizate peste 45.000 de interven\u0163ii chirurgicale \u015fi s-au n\u0103scut 17.000 de copii.<\/p>\n <\/p>\n \nTot \u00een 2007, fostul medic Raul Ciurtin spunea \u00een textul ce \u00eei descria profilul din catalogul tinerilor manageri c\u0103 are un obiectiv clar: p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii companiei Albalact, al\u0103turi de ritmul de dezvoltare. El preluase fr\u00e2iele Albalact \u00een 1999, \u00eentr-un moment c\u00e2nd compania se afla \u00eentr-o situa\u0163ie precar\u0103. \u00cen 2007, Ciurtin conducea deja o afacere de circa 29 de milioane de euro \u015fi 508 de angaja\u0163i. A reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 obiectivul, \u00een special datorit\u0103 celor dou\u0103 m\u0103rci lansate \u015fi promovate intens, Fulga \u015fi Zuzu. Evolu\u0163ia companiei, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1971 \u015fi privatizat\u0103 \u00een 1999, a luat o turnur\u0103 spectaculoas\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd conducerea companiei a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 intre, din 2004, pe segmental lactatelor UHT \u015fi s\u0103 lanseze un brand care s\u0103 se deosebeasc\u0103 de celelalte de pe pia\u0163\u0103: \u201eA\u015fa s-a n\u0103scut Fulga, v\u0103cu\u0163a care se mi\u015fc\u0103, vorbe\u015fte \u015fi face glume\u201c. Prezen\u0163a m\u0103rcii \u00een portofoliul de produse a avut un efect imediat: cifra de afaceri a companiei a crescut de la 6,4 milioane de euro \u00een 2003 la 11 milioane de euro \u00een 2004 \u015fi 16,5 milioane de euro \u00een 2005. Baz\u00e2ndu-se tot pe strategia unui brand jovial, au decis \u00een 2006 s\u0103 lanseze marca Zuzu. Gama Zuzu a adus o cre\u015ftere de 70% \u00een 2006 a cifrei de afaceri, care a dep\u0103\u015fit pragul de 29 de milioane de euro.<\/p>\n \nDespre abandonarea meseriei de medic \u00een favoarea unei cariere \u00een management, Ciurtin spune c\u0103 a fost cea mai dificil\u0103 decizie din via\u0163a sa, pentru c\u0103 \u201enu \u015ftii niciodat\u0103 dac\u0103 va fi un loz c\u00e2\u015ftig\u0103tor sau nu\u201c, dar \u00eentre timp a ajuns la concluzia c\u0103 \u201etraseul meu de p\u00e2n\u0103 acum a fost mai bun dec\u00e2t cel pe care \u00eel visam\u201c. Albalact este \u00een prezent al doilea cel mai mare juc\u0103tor de pe pia\u0163a lactatelor, cu o cifr\u0103 de afaceri 423 milioane de lei (aproximativ 96 de milioane de euro) \u00een 2013.<\/p>\n \nAmbi\u0163ia ie\u015feanului Iulian Dasc\u0103lu de a comercializa pantofi \u00een anii 90 sub brand propriu, Iulius, s-a dovedit neproductiv\u0103 \u015fi l-a \u00eendemnat s\u0103 se reorienteze: \u201eAm ochit ni\u015fte hale la marginea Timi\u015foarei \u015fi a\u015fa a ap\u0103rut complexul comercial Terra\u201d, \u00ee\u015fi amintea omul de afaceri cum a f\u0103cut pasul spre domeniul care l-a propulsat \u00een zona afacerilor de anvergur\u0103, \u00een textul din catalogul tinerilor manageri din 2008. El a deschis \u00een 2000 primul mall, \u00een Ia\u015fi, ora\u015ful natal, urmat de alte dou\u0103 la Timi\u015foara \u015fi Suceava. Ulterior, a pus \u015fi bazele complexului reziden\u0163ial Palas. \u00cen 2008, ajunsese la o cifr\u0103 de afaceri de 25 de milioane de euro \u015fi la aproximativ 100 de angaja\u0163i \u015fi era deja numit \u201eregele Mallurilor\ueb53 din Rom\u00e2nia. \u015eapte ani mai t\u00e2rziu, numele Iulius se identific\u0103, \u00een afar\u0103 de cele patru comerciale Iulius Mall, \u015fi cu complexul Palas Ia\u015fi, acestea av\u00e2nd \u00een 2013 o cifr\u0103 de afaceri cumulat\u0103 de 64,56 milioane euro. Suceveanul Vasile Armenean este un alt antreprenor al c\u0103rui nume se confund\u0103 cu Betty Ice.<\/p>\n \nDe\u015fi are o echip\u0103 de peste 600 de angaja\u0163i \u015fi venituri de 87,5 milioane de lei anul trecut, el particip\u0103 \u00een continuare la crearea re\u0163etelor Betty Ice. Fondat\u0103 \u00een urm\u0103 cu 20 de ani, compania sucevean\u0103 de\u0163ine o fabric\u0103 \u00een jude\u0163ul Suceava, este prezent\u0103 \u00een re\u0163elele de magazine moderne \u015fi tradi\u0163ionale, dar de\u0163ine \u015fi magazine proprii. Betty Ice are peste 100 de chio\u015fcuri cu \u00eenghe\u0163at\u0103 \u015fi patru magazine mari \u00een toat\u0103 \u0163ara, dar \u015fi alte dou\u0103 unit\u0103\u0163i \u00een construc\u0163ie, \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een Ia\u015fi. Vasile Armenean a dezvoltat cea mai puternic\u0103 firm\u0103 local\u0103 de pe pia\u0163a local\u0103 a \u00eenghe\u0163atei, estimat\u0103 la 200 de milioane de euro, \u015fi \u00eenc\u0103 o conduce, \u00een dorin\u0163a de a ajunge lider de pia\u0163\u0103. \u201e\u00centr-un concediu petrecut \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1990, am adus o ma\u015fin\u0103 de \u00eenghe\u0163at\u0103 din Austria, pe care am cump\u0103rat-o prin credit, am \u00eenchiriat un spa\u0163iu \u00een Suceava \u015fi am testat pia\u0163a timp de o lun\u0103\u201d, spunea Vasile Armenean, \u00eentr-un interviu acordat \u00een 2009, anul apari\u0163iei \u00een catalog. \u00cen 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria \u015fi acolo i-a venit pentru prima dat\u0103 ideea de a lansa un business similar \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. El a fondat afacerea Betty Ice \u00een 1994, la Suceava. Aflat\u0103 \u00een al 21-lea an de operare, compania a ajuns la o cifr\u0103 de afaceri de 91 de milioane de lei \u00een 2014. Vasile Armenean, devenit ac\u0163ionar unic \u00een 1998 (anterior de\u0163inuse doar pachetul majoritar), prime\u015fte oferte \u00een mod regulat de la investitori, dar spune c\u0103 nu vrea s\u0103 v\u00e2nd\u0103 Betty Ice, ci s\u0103 o lase mo\u015ftenire copiilor: \u201eNu voi ceda dec\u00e2t maximum 30% din ac\u0163iuni \u015fi doar dac\u0103 voi fi nevoit s\u0103 ob\u0163in finan\u0163are \u00een acest fel\u201d.<\/p>\n \nCristina B\u00e2tlan sau \u201eDoamna Musette\ueb53 avea 18 ani c\u00e2nd a decis s\u0103 \u00ee\u015fi deschid\u0103 propria companie. Nu lucrase niciodat\u0103 \u00eenainte, iar deschiderea propriei afaceri a f\u0103cut s\u0103 devin\u0103 \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 de atunci p\u00e2n\u0103 \u00een prezent propria ei \u015fef\u0103. A \u00eenceput ini\u0163ial un business cu \u0163es\u0103turi, pe care l-a dezvoltat sub numele Musette timp de aproape un deceniu. \u00cen 2000, familia B\u00e2tlan a decis s\u0103 deschid\u0103 o fabric\u0103 de piel\u0103rie \u015fi s\u0103 treac\u0103 la o nou\u0103 etap\u0103. La momentul c\u00e2nd ap\u0103rea \u00een catalog, Musette Group de\u0163inea dou\u0103 fabrici \u015fi avea 270 de angaja\u0163i. Antreprenoarea a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi dubleze afacerea \u00een criz\u0103, ajung\u00e2nd de la 22,9 milioane de lei \u00een 2008 (6,23 milioane de euro) la \nFaptul c\u0103 numele \u201eRusu\ueb53 este sinonim cu afacerea creat\u0103 de timi\u015foreanul Cristian Rusu este evident. La 37 de ani, antreprenorul controleaz\u0103 unul dintre cei mai puternici retaileri de mobil\u0103, Casa Rusu, cu o re\u0163ea de 29 de magazine. Grupul Rus Savitar, care a ajuns la 1.000 de angaja\u0163i, reune\u015fte patru fabrici de mobil\u0103 \u015fi re\u0163eaua de magazine Casa Rusu, iar cifra de afaceri \u00eenregistrat\u0103 anul trecut a fost de 35 de milioane de euro, \u00een cre\u015ftere cu 25% fa\u0163\u0103 de 2013. \u201e\u00cen 1991, mama a \u00eenceput afacerea cu mobil\u0103, cu ni\u015fte asocia\u0163i. \u00cen 1994 a fost construit primul magazin propriu, cu marf\u0103 100% rom\u00e2neasc\u0103. Profilul a fost men\u0163inut p\u00e2n\u0103 \u00een 1998, c\u00e2nd concentrarea s-a mutat c\u0103tre importuri\u201d, rememora Rusu debutul companiei \u00eentr-un interviu acordat recent BUSINESS Magazin. \u00cen 1998, la 20 de ani, a fost momentul c\u00e2nd a preluat fr\u00e2iele companiei, care avea la momentul respectiv doar patru angaja\u0163i.<\/p>\n \nT\u00e2n\u0103rul antreprenor a mar\u015fat pe ideea pre\u0163ului mic \u015fi a f\u0103cut numele Rusu s\u0103 genereze afaceri ce vizeaz\u0103 anul acesta pragul de 40 de milioane de euro, o nou\u0103 fabric\u0103 ce va deveni func\u0163ional\u0103 vara aceasta, c\u00e2t \u015fi continuarea extinderii re\u0163elei de magazine. Catalogul tinerilor manageri de top a str\u00e2ns, \u00een 10 edi\u0163ii, 1.000 de pove\u015fti ale celor mai importan\u0163i oameni de afaceri sub 40 de ani, pe care \u00eei putem numi, lini\u015fti\u0163i, genera\u0163ia de aur a businessului local. Cine sunt cei care vor \u00eens\u0103n\u0103to\u015fi mediul de afaceri, cei care s-au identificat cu cariera lor \u015fi au realizat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,255,286,235,6553,7380,31100,22530,5823,31102,194,7630],"class_list":["post-122636","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-antreprenori","tag-aur","tag-business","tag-cariera","tag-catalog","tag-consiliul-de-administratie","tag-identificare","tag-manageri","tag-mediul-de-afaceri","tag-tineri","tag-top"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/122636","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=122636"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/122636\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=122636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=122636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=122636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nHora\u0163iu Florescu, brokerul de birouri care \u00een prim\u0103vara anului 2009 a decis, al\u0103turi de al\u0163i parteneri, s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eenfiin\u0163eze propria firm\u0103 de consultan\u0163\u0103 imobiliar\u0103 – The Advisers Knight Frank -, este unul dintre ei. \u00cen 2012 a ajuns la venituri de 2,6 milioane de euro, \u00een special datorit\u0103 tranzac\u0163iilor intermediate \u00een segmentul de birouri. Potrivit datelor de la Ministerul Finan\u0163elor, firma Prime Property Advisers, prin intermediul c\u0103reia The Advisers Knight Frank \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea, a \u00eenregistrat \u00een 2013 venituri de 2,2 milioane de euro de euro \u015fi un profit net de circa 73.000 de euro. \u00cen perioada de v\u00e2rf a pie\u0163ei, c\u00e2nd lucra la Colliers, Florescu genera singur comisioane de 5-6 milioane de euro, din care veniturile personale puteau ajunge la un milion de euro.<\/p>\n
\nA mai fost la mijloc \u015fi o situa\u0163ie oarecum special\u0103, cea a primilor ani de dup\u0103 revolu\u0163ie, c\u00e2nd afacerile au crescut \u00eentr-un ritm alert, \u00eempinse pur \u015fi simplu de cre\u015fterea fireasc\u0103 a consumului; afacerile c\u00e2\u015ftigau \u201edoi digi\u0163i\u201d f\u0103r\u0103 ca managerul, antreprenorul sau conducerea executiv\u0103 s\u0103 depun\u0103 eforturi deosebite. O astfel de situa\u0163ie, convenabil\u0103, s\u0103 recunoa\u015ftem, are \u015fi revers, iar acesta a fost c\u0103 managerii sau antreprenorii au fost surprin\u015fi fie de intrarea pe pia\u0163\u0103 a concuren\u0163ei occidentale, cu marketing antrenat \u015fi putere economic\u0103 superior\u0103, fie de criza economic\u0103 care a debutat \u00een 2008 \u015fi \u00een gravitatea c\u0103reia, ini\u0163ial, mul\u0163i nu au crezut.<\/p>\n
\nREGRETE. Ion \u015eoloman intra \u00een catalogul tinerilor manageri \u00een anul 2008, la 40 de ani. Era la acel moment proprietarul re\u0163elei de supermarketuri Ethos, cu 16 magazine \u015fi peste 22 de milioane de euro cifr\u0103 de afaceri \u00een 2007, cu 70% mai mare dec\u00e2t cea din 2006 – povestea de succes a unui antreprenor care \u015fi-a f\u0103cut intrarea \u00een afaceri cu distribu\u0163ia de carte, \u00een 1992.
\nUn an mai t\u00e2rziu dup\u0103 apari\u0163ia \u00een catalog, \u00een 2009, \u015eoloman declara \u00een Business Magazin c\u00e2t de r\u0103u \u00eei pare c\u0103 nu a v\u00e2ndut re\u0163eaua de magazine \u00een anul precedent, dup\u0103 ce fusese curtat \u015fi de fonduri de investi\u0163ii, \u015fi de investitori strategici. \u201eDac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la suma de bani pe care a\u015f fi putut s\u0103 o iau anul trecut, la lini\u015ftea mea \u015fi a familiei mele, regret enorm c\u0103 nu am v\u00e2ndut\u201d, spunea atunci \u015eoloman, la un an de la cea mai important\u0103 negociere pe care a avut-o pentru v\u00e2nzarea lan\u0163ului de retail \u015fi la care a renun\u0163at \u00een ultimul moment. Criza lovise puternic consumul, iar antreprenorul s-a v\u0103zut nevoit s\u0103 \u00eenchid\u0103 magazine \u015fi s\u0103 concedieze angaja\u0163ii. \u00cen 2009, omul de afaceri \u00eenc\u0103 mai spera \u00een dezvoltarea pie\u0163ei \u2013 lucru corect, dar credea \u015fi c\u0103 afacerea sa va rezista, fapt care nu s-a mai adeverit. \u00cen 2010 \u015eoloman \u015fi-a v\u00e2ndut magazinele c\u0103tre compania elen\u0103 Vismonto Trading, iar el a r\u0103mas s\u0103 gestioneze, prin compania Ivet Logistics, datoriile acumulate de lan\u0163ul de retail. Ar mai trebui spus c\u0103 perioada 2009 \u2013 2010 a fost cea \u00een care de pe pia\u0163a local\u0103 au disp\u0103rut cea mai mare parte a re\u0163elelor mari de magazine cu ac\u0163ionariat rom\u00e2neasc \u2013 Pic din Pite\u015fti, Trident din Sibiu sau Spar din Arad.<\/p>\n
\nBANCHERII CUPRULUI. Num\u0103rul 23 al Business Magazin, din martie 2005, relata pove\u015ftile celor cunoscu\u0163i atunci \u015fi mult timp dup\u0103 drept \u201cbancherii cuprului\u201d \u2013 doi fo\u015fti bancheri \u015fi un avocat care cump\u0103raser\u0103 combinatele Phoenix Baia Mare \u015fi Elcond Zal\u0103u, cu 3,6 milioane de euro, \u015fi transformaser\u0103 industria local\u0103 a cuprului \u00een ceea ce p\u0103rea o poveste de succes. Horia Simu era unul din cei trei \u015fi \u00een 2006, \u00een prima edi\u0163ie a catalogului, ap\u0103rea \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al Cuprom, companie c\u0103reia \u00eei crescuse cifra de afaceri de patru ori, de la 20 de milioane de euro \u00een 2003 la 80 de milioane de euro \u00een 2004, \u00een timp ce produc\u0163ia crescuse de la 11.000 de tone de laminate la 27.000 de tone. Horia Simu a fost junior manager la Norasco Elve\u0163ia, expert \u00een recuperarea datoriilor intra \u015fi interguvernamentale, apoi director la Citibank, coordonator al acord\u0103rii unor credite de peste 300 de milioane de dolari pentru companii energetice precum Petrom, Romgaz sau Transelectrica.<\/p>\n
\n47,3 milioane de lei (10,6 milioane de euro) \u00een 2013. Cristina B\u00e2tlan este \u015fi unul dintre pu\u0163inii antreprenori rom\u00e2ni care a \u00eendr\u0103znit s\u0103 se extind\u0103 \u015fi \u00een afara \u0163\u0103rii, numele Musette fiind prezent \u00een capitale ale modei precum Milano, New York \u015fi Londra, dar \u015fi \u00een Luxemburg, Bulgaria sau Israel. Ambi\u0163ia ei din 2008 era ca \u00eentr-un deceniu numele Musette s\u0103 fie prezent \u00een 300 de magazine din toat\u0103 lumea.
\nAdrian Rizea, directorul comercial al Lemet, a avut ideea de a deschide magazine cu marca Lem\u2019s, iar ritmul rapid al inaugur\u0103rilor de magazine a fost factorul principal care a ridicat cifra de afaceri a companiei fondat\u0103 de tat\u0103l s\u0103u, Alexandru Rizea, \u00een 1991, \u00een condi\u0163iile \u00een care v\u00e2nz\u0103rile din pia\u0163a de mobil\u0103 au sc\u0103zut. Rizea s-a implicat \u00een afacerea dezvoltat\u0103 de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i la terminarea facult\u0103\u0163ii (ASE), la acea vreme produc\u0103torul de mobile Lemet av\u00e2nd 20 de angaja\u0163i \u015fi c\u00e2teva magazine de specialitate, mai ales \u00een Bucure\u015fti. \u00cen 2010, anul apari\u0163iei \u00een catalog, fabrica \u00eenfiin\u0163at\u0103 la C\u00e2mpina ajunsese la hale de produc\u0163ie de 30.000 mp, 250 de angaja\u0163i \u015fi venituri de 34 de milioane de euro. Brandul creat de Rizea anun\u0163\u0103 noi lans\u0103ri \u00een continuare, iar \u00een 2014 num\u0103rul magazinelor Lem\u2019s a ajuns la 85, iar v\u00e2nz\u0103rile la 57,4 milioane de euro.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen dezvoltarea firmei, foarte important\u0103 a fost imaginea mea\u201d, spunea cu sinceritate Hora\u0163iu \u0162epe\u015f, antreprenorul care controleaz\u0103 Bilka, liderul pie\u0163ei de \u0163igl\u0103 metalic\u0103, \u00eentr-un interviu acordat Business Magazin \u00een 2013, anul apari\u0163iei sale \u00een anuarul tinerilor manageri. S-a dezvoltat pe creditul furnizor, adic\u0103 putea pl\u0103ti pentru m\u0103rfurile luate de la furnizori dup\u0103 ce \u00eencasa banii de la distribuitorii din Rom\u00e2nia. \u00cen 2013, la 34 de ani, controla deja o afacere de 104 milioane de lei. \u015ei-a \u00eenceput aventura antreprenorial\u0103 \u00een 2005, pun\u00e2nd bazele propriei afaceri, HG Construct, \u00een F\u0103g\u0103ra\u015f. Hora\u0163iu \u0162epe\u015f se vede \u015fi peste zece ani tot la conducerea Bilka Steel. \u201eVom fi reprezentativi la nivel regional, un brand cu relevan\u0163\u0103 la nivel european, \u015fi analiz\u0103m foarte bine dezvoltarea \u00een \u0163\u0103rile noneuropene, asta dac\u0103 situa\u0163ia va fi stabil\u0103 \u00een estul continentului.\u201c Tinerii manageri pe care a pariat BUSINESS Magazin \u00een cei peste zece ani au creat branduri competitive iar afacerile create de ei, fie de succes sau nu, sunt lec\u0163iile de business care construiesc istoria noului capitalism rom\u00e2nesc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"