{"id":12227,"date":"2008-11-25T22:00:00","date_gmt":"2008-11-25T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12227"},"modified":"2026-04-02T13:05:52","modified_gmt":"2026-04-02T13:05:52","slug":"ce-va-face-viitorul-guvern-cu-criza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12227","title":{"rendered":"Ce va face viitorul guvern cu criza?"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/p>\n

Intrebat de BUSINESS Magazin cat crede ca vor mai dura efectele crizei si care\u00a0ar fi solutiile de rezerva pentru anii urmatori, ministrul Varujan Vosganian a raspuns franc: “Mai am o saptamana de guvernare si vreti sa fac strategia economica a Romaniei pe urmatorii zece ani?”. Cinism de politician? Nu neaparat – sau nu numai. Situatia de provizorat pe care o aduce orice an electoral, atata vreme cat orice masura luata inainte de alegeri risca sa fie anulata de viitorul guvern, se poate prelungi acum pentru o perioada buna dupa scrutinul din 30 noiembrie din cauza unei conjuncturi complicate pe toate planurile.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Ne aducem aminte ca dupa alegerile din decembrie 2004, noul guvern al Aliantei PD-PNL si-a intrat destul de repede in paine si, venind la putere intr-o perioada de crestere economica semnificativa, n-a avut decat sa-si puna in practica principala promisiune electorala, introducerea cotei unice de impozitare, si n-a avut de-a face decat cu riscul unei reduceri a veniturilor la buget care ar fi putut fi contracarata cu destula usurinta prin privatizari, eventual prin recursul la finantari externe. Acum insa, faptul ca vor fi cu siguranta necesare negocieri pentru un guvern de coalitie intre principalele partide, fiecare cu o alta oferta electorala, vine in contextul crizei economice ce incepe sa afecteze si Romania si al unei economii mondiale a carei evolutie e foarte greu de prevazut (fiecare partid a fost nevoit sa-si refaca programul pornind nu de la unul, ci de la doua sau trei scenarii de evolutie a economiei in 2009). In fine, situatia e complicata si de actualele discutii la nivelul UE privind cele mai bune raspunsuri la criza, asa incat daca liderii europeni vor decide ca anumite masuri va trebui sa fie luate de toate statele membre, atunci Romaniei ii va fi greu sa faca opinie separata.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Strict din punctul de vedere al campaniei electorale, criza a avut beneficul efect ca traditionala combinatie intre atacurile marunte dintre candidati si niste programe economice cu promisiuni relativ generale a facut loc ciocnirii intre trei viziuni (PNL, PD-L si PSD) mult mai concrete asupra a ceea ce ar trebui facut imediat pentru stimularea economiei. Doar ca, la fel ca si in campaniile electorale precedente, cu greu se intrevede o lista de surse clare din care s-ar acoperi promisele masuri de criza.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
PSD, cel ce de departe a facut cele mai generoase promisiuni, atat in materie de protectie sociala (este singurul partid care propune o reducere a cotei unice pentru angajatii cu venituri sub salariul mediu pe economie), cat si in privinta stimulentelor directe pentru angajatori, este si cel mai vag in numirea unor surse de finantare. “Costurile sprijinirii economiei nu le-am grupat laolalta, dar eu estimez ca poate chiar depasim cele 10 miliarde de euro anuntati de Guvern pentru urmatorii patru ani. Inchipuiti-va ca noi vom investi 8-10 miliarde de euro pe an numai in proiecte majore de infrastructura, autostrazi si drumuri. Vom aloca 2% din PIB, adica 3 miliarde de euro numai pentru constructia de scoli, gradinite, sali de sport, bazine de inot”, declara pentru BUSINESS Magazin Constantin Nita, vicepresedinte al PSD si coordonatorul echipei care a realizat oferta economica a partidului. Nita pledeaza pentru o rationalizare drastica a cheltuielilor din administratia publica, inclusiv prin impunerea folosirii exclusive a produselor romanesti in sectorul public. “Nimeni nu va mai cumpara nimic din afara. Totul va fi din productie interna. Da, Basescu a iesit si el acum cu masura asta, dar noi o aveam trecuta mai demult in proiect”, spune Nita. In ce il priveste, liderul PSD, Mircea Geoana, considera ca numai din reducerea numarului de agentii guvernamentale si din taierea cheltuielilor neproductive din administratie se pot obtine economii de 2% din PIB in termen de doi ani.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Banii pentru investitii cred ca i-am putea obtine in buna masura din rationalizarea cheltuielilor”, sustine la randul sau Paul Pacuraru, senator PNL de Galati si presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, referindu-se in primul rand la birocratie si la administratia publica. “Sa va exemplific: la inceputuri, Ministerul Muncii avea in fiecare judet cate o Directie a Muncii, cu un director, un adjunct, inca doi trei angajati si o masina. Stiti cate are acum? Sase, fiecare cu director, adjunct, subordonati, masini etc.”, afirma senatorul liberal. Programul anticriza al PNL, care incepe cu o reducere a CAS, a impozitelor pe dividende si pe venitul din dobanzi si continua cu reduceri de TVA pentru locuintele ieftine si cu bonusuri pentru angajarea somerilor, a fost evaluat de premierul Tariceanu la 10 miliarde de euro.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
PNL, aflat inca la guvernare, vrea sa repete ceea ce fosta Alianta D.A. a reusit, pana la un punct, incepand din 2005 – cercul virtuos unde banii necesari pentru masurile de criza propuse vin pur si simplu din cresterea economica atrasa de ele, asa cum golul creat de cota unica a fost acoperit atunci de pe urma boom-ului din sectorul privat. “Surse exclusiv interne si predominant bugetare”, spune ministrul Vosganian, exemplificand cu cele 2 miliarde de euro ce ar fi generate numai de investitiile atrase de Termoelectrica si Nuclearelectrica, inclusiv reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, sau cu cele 12-15 miliarde de euro in investitii pe care le-ar face posibile ajutoarele de stat de 3 miliarde de euro pentru mediul de afaceri. Numai ca fostul guvern, incercand sa se incadreze in limita de deficit bugetar ceruta de UE, a evitat tacit sa angajeze investitii masive de la buget in infrastructura, ceea ce viitorul guvern nu-si poate permite, pentru simplul motiv ca, dupa teoria economica acceptata de toate partidele, acolo unde scad investitiile private, statul trebuie sa compenseze prin majorarea semnificativa a investitiilor publice.<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

PD-L, in ceea ce il priveste, accentueaza tocmai importanta cheltuielilor pentru infrastructura, cu precizarea insa ca va exploata o resursa pe care actuala guvernare n-a folosit-o suficient, anume cofinantarea cu fonduri europene. Programul mamut al liberal-democratilor, axat pe investitii de infrastructura de peste 18 miliarde de euro in urmatorii patru ani, sustine ferm incadrarea intr-un deficit bugetar sub 3% din PIB, ceea ce insa, cu toata finantarea europeana presupusa, va fi dificil de atins, mai ales ca nicaieri nu figureaza vreo prevedere despre vreo eventuala majorare de taxe sau impozite, in compensatie.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Doua lucruri sunt esentiale in acest moment: sa tinem deficitul bugetar pe 2009 sub control – nici macar spre 3%, ci mai degraba cat se poate de mult spre 2% – si in al doilea rand sa directionam cheltuielile bugetare spre proiecte de inves\u00adtitii”, consi\u00addera Radu Craciun, director de investitii al Interamerican Pensii si seful Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari. Craciun adauga insa ca va exista, in opinia lui, o crestere de impozite anul viitor, “cel mai probabil a TVA” – mai ales daca, asa cum s-a pus problema in special in mediile analis\u00adtilor straini, ar putea fi necesara o marire a cotei unice de impozitare. In opinia lui Craciun, “e important sa faci un mix bun intre cresterea de taxe, reducerea evaziunii fiscale si impozitarea unor noi categorii de venituri”. Pana acum, din firesti ratiuni elec\u00adtorale, singurul partid care a vorbit de vreo crestere de taxe a fost PSD si numai sub forma unei “suprataxe pentru averile mari” si a unei cresteri de TVA pentru produsele de lux.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Nu ne dorim cresteri de taxe, dar e posibil sa nu fie fonduri suficiente la anul, in conditiile in care economia nu va mai functiona la fel si e posibil si ca veniturile sa nu mai creasca atat de mult, asa ca trebuie sa fim realisti”, comenteaza Lucian Anghel, economist-sef al BCR. “Cred ca taxele vor creste, chiar daca nu in perioada imediat urmatoare. Probabil din martie. Colectarea veniturilor la buget va scadea atata vreme cat criza continua”, apreciaza si Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele Patronatului Societatilor din Constructii. Atat PNL, cat si PSD au vorbit exclusiv de reduceri de taxe; PD-L, in schimb, in afara de scutiri de impozit pe profitul reinvestit de companii, nu numai ca n-are in oferta reduceri de taxe, dar sustine ferm ca a propune acum scaderea CAS sau alte scutiri fiscale, cum a facut PNL, ar fi “o politica de masuri prociclice”, cum spune Adriean Videanu, prim-vicepresedintele PD-L.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Masurile prociclice (cele ce accentueaza excesiv o tendinta economica deja marcata) ar fi nepotrivite intr-o perioada de criza, sustine PD-L, iar banii de la buget ar trebui folositi mai degraba pentru a stimula consumul, pentru ca 30% din consumul din Romania se face pe credit – or, creditarea a devenit acum extrem de dificila. Aceasta pozitie poate fi intr-o masura o explicatie a insistentei PD-L pentru cresterea salariilor profesorilor (Videanu a vorbit chiar de cresteri de salarii “inclusiv peste cresterea productivitatii”) ori pentru fixarea unei pensii minime garantate, numai ca a condamna inlesnirile fiscale pe motiv ca sunt masuri prociclice nu e posibil acum, ci mai curand in urma cu doi sau trei ani, cand Comisia Europeana considera ca reducerile de taxe din Romania produc supraincalzire economica.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Despre stimulentele fiscale adoptate de PNL, Lucian Anghel de la BCR spune ca “o parte sunt chiar bune, au sens. De exemplu, reducerea impozitarii pentru dobanzile din depozite in final va stimula economisirea, deci e buna. Dar noua ne trebuie masuri de crestere a veniturilor si masuri care sa se uite la o perioada de timp mai lunga decat viitorul imediat” – cu alte cuvinte, o strategie cu bataie mai lunga. Deocamdata insa, asemenea viziuni se impiedica de faptul ca mai toate scenariile pe care se sustin programele partidelor raman ipotetice. Ceea ce se poate prevedea este doar o temperare a consumului din cauza caderii pietei creditului, ca si o reducere a exporturilor din cauza scaderii cererii pe pietele externe – dar e greu de prevazut in ce grad si pentru cat timp. “Va fi foarte greu sa obtinem o crestere economica de 4-5% anul viitor”, conchide Paul Pacuraru. “Avem inca o crestere inertiala, dar ma indoiesc ca va continua, in conditiile in care sectorul constructiilor sufera – stiti ca in Galati s-au sistat constructiile? – sectorul auto este in scadere, iar cel siderurgic nu se simte bine deloc”, spune fruntasul PNL.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Daca guvernatorul Mugur Isarescu se intreba saptamana trecuta, partial retoric, ce se va reduce mai intai – consumul sau investitiile, singurul care ar raspunde clar ca se va reduce consumul, dar vor creste investitiile (publice si private) este PNL. Programul PD-L si, intr-o masura si mai mare, cel al PSD sustin ca pot si trebuie sa creasca si consumul, si investitiile – oferta din economie. Ce spun oamenii de afaceri si analistii? Dumitru Caranica, proprietarul distribuitorului de tehnica de calcul Glykon, se declara categoric de partea stimularii ofertei, ca premisa pentru o crestere ulterioara a consumului, “si nu de partea stimularii directe a consumului, prin cresteri nejustificate de salarii”. Radu Limpede, co-managing partner al firmei de consultanta Initial Advisory, sustine ca “o combinatie intre Keynes (investitii de stat ample mai ales in infrastructura) si neoliberalism (reduceri de taxe pentru stimularea consumului) pare singura solutie apta de succes, chiar daca doctrinar pare pestrita”. Dupa parerea lui Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata, a lua masuri de stimulare a consumului acum “e ca si cum ai mai lua o vodca atunci cand esti in criza alcoolica, ca sa te dregi”, iar daca in Uniunea Europeana se vorbeste de masuri pentru stimularea consumului, “ei pot s-o faca, dar noi nu avem acelasi tip de criza ca in UE – noi avem o criza de consum excesiv”.<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Am vazut ca toate partidele au planuri mari pentru infrastructura; cum ramane insa cu restul economiei? Pana acum, singura care s-a bucurat de atentie speciala din partea guvernului PNL a fost industria auto, odata cu suspendarea taxei de poluare pentru masinile noi, in conditiile in care de la introducerea respectivei taxe, in iulie, vanzarile de masini noi romanesti s-au prabu\u00adsit (numai in octombrie au scazut cu 35%), iar importurile second-hand au explodat. Dincolo de masurile pe termen scurt, oamenii din industria auto se gandesc insa la politici cu efect mai profund. Analistul Marius Carp sustine, pe langa investitiile in infrastructura, care ar creste cererea de masini, combaterea importurilor second-hand de catre viitorul guvern, “in masura in care aceasta piata ar fi adusa la lumina si impozitata corespunzator”, precum si renuntarea definitiva la taxa in forma ei actuala si inlocuirea ei cu o taxa de posesie, ca in Marea Britanie, bazata pe nivelul de dioxid de carbon emis de masina si cu reduceri sau anulari pentru masinile Euro 4 sau Euro 5. “Dar nu cred ca vreun guvern din Romania are curajul de a taxa corespunzator cei peste un milion de posesori de Dacii foarte vechi, care au venituri foarte mici”, comenteaza Carp. Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia, crede ca suspendarea acum a taxei de poluare nu va stopa importul de masini la mana a doua, pentru ca taxele aplicate acestora sunt oricum mici, iar intentia guvernului de a stimula cumpararea de masini noi nu poate da rezultate decat daca este sustinuta si de efortul importatorilor de a reduce preturile automobilelor noi.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Radu Limpede considera binevenit sprijinul guvernului pentru industria auto – “ar trebui identificate insa si sectoare cu tehnologie si cercetare-dezvoltare mai intensa, pentru a fi sprijinite”, spune el, avand de pilda precedentul unui stat ca Germania, care a imaginat deja un program de stimulente speciale pentru industriile “verzi” si investitiile in tehnologii nepoluante. Lucian Anghel de la BCR sustine o injectie de fonduri in agricultura, cu ideea ca astfel se poate reusi o crestere a exporturilor agricole sau macar o diminuare a importurilor. In ce priveste piata imobiliara, una din primele victime ale crizei in Romania, nu e necesar un set de masuri dedicate strict acesteia, ci mai curand de masuri care sa stimuleze cresterea economica si implicit sectorul imobiliar, apreciaza Bogdan Georgescu, director general al Colliers International, care considera insa ca scaderea TVA “sau chiar eliminarea ei, fie si pentru apartamentele sub o anumita dimensiune” (guvernul PNL a decis scaderea TVA la 5% pentru vanzarea de locuinte sub 120 mp) pot debloca piata rezidentiala “intr-o oarecare masura”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Intorcandu-ne la programele de criza ale partidelor, e de observat ca figureaza in ele cateva puncte comune pentru toate partidele – pastrarea cotei unice de impozitare, un deficit bugetar sub 3% din PIB, investitiile in infrastructura si scutirea de impozit a profiturilor reinvestite. Sunt ele suficiente ca baza de negociere intre partide? “Teoretic da, dar practic, avand in vedere experienta anterioara cu actorii de pe scena politica, nu cred ca aceste puncte comune vor fi suficiente pentru o intelegere rapida de constituire a viitorului guvern”, raspunde Dumitru Caranica. O perspectiva opusa are Razvan Niculescu-Aron, care considera ca disputele dintre partide “nu vor fi legate nicidecum de politici, ci de modul cum isi vor imparti puterea, pentru ca politicile, din pacate, sunt pe ultimul plan”, asa incat indiferent cine va ajunge in final in coalitia de la putere, partidele vor ajunge la un acord.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Daca liderul patronatului din constructii are dreptate in optimismul lui paradoxal, atunci problema va fi doar una de timp in care noul guvern va incepe sa ia primele decizii. Adriean Videanu afirma ca programul PNL pare cel mai coerent si mai apropiat de punctul de vedere al PD-L, dar acelasi Videanu a declarat, cu doar o zi inainte, ca nu ar pastra nicio masura din programul PNL, pentru ca aproape toate i se par nerealiste. Cat ar fi de descurajante asemenea contradictii, important e insa ca retorica electorala va trece, iar noul guvern va fi obligat sa faca totusi ceva pentru economie, indiferent care partid ar fi autorul masurilor respective. “Intre a nu actiona deloc si a lua niste masuri, oricare ar fi ele, e mai buna a doua varianta”, spune Lucian Anghel de la BCR. “Orice masura este mai buna decat inactiunea in aceste momente.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
La realizarea articolului au contribuit Mihai Mitrica, Dorin Oancea, Ionut Bonoiu, Ioana Ursu, Iuliana Roibu, Ana Raduta<\/em><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
Aceeasi boala, alte medicamente<\/a><\/div>\n
Oferta electorala de criza<\/a><\/div>\n
Ce ne asteapta<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Amenintarea crizei a transformat campania electorala dintr-o lupta obisnuita a promisiunilor vagi pe termen lung intr-un concurs de strategii anticriza cu bataie scurta. Cum toate sondajele spun ca niciun partid nu va putea guverna singur, intrebarea e daca aceste strategii, creionate de urgenta inainte de alegeri, se pot transforma suficient de repede in compromisul ideal al unui program capabil sa ofere sustinerea de care are nevoie acum economia.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7684,7446,182,180,220,7222],"class_list":["post-12227","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-alegeri","tag-campanie-electorala","tag-criza","tag-guvernare","tag-politica","tag-strategii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12227","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12227"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12227\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32923,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12227\/revisions\/32923"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12227"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12227"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12227"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}